Category Archives: Interviuri

Duelul tractiunii fata: SANU vs. ENE

Duelurile din motorsport au dus intotdeauna la performante memorabile si au ramas intiparite in mintea fanilor. Izvorate din orgolii (a se vedea povestea Ford vs Ferrari din Le Mans 24H)  sau doar din dorinta de a arata lumii cine este cel mai bun, duelurile au facut intotdeauna deliciul fanilor si au dat lumii subiect de discutie. 

Pastrand proportiile nivelului motorsportului din Romania, un astfel de duel si-a facut aparitia in peisajul Campionatului National de Viteza in Coasta, acolo unde doi piloti se dueleaza la zecimi de secunda pentru cea mai inalta treapta a grupei rezervata automobilelor cu doua roti motrice. Vorbim desigur despre Andrei Serban SANU – “Domnul 2 Roti Motrice” – campionul en-titre al categoriei si Gabriel Laurentiu ENE – “Bossu” – campion en-titre al clasei H3, proaspat aparutul pretendent la titlul acestei categorii. 

ENE & SANU

Dupa cele 6 etape desfasurate in sezonul 2016, SANU are patru victorii obtinute la Trofeul Rasnov, Trofeul Paltinis, Cupa Gorjului si Trofeul Sinaia si conduce in clasament cu 136 de puncte, iar in pozitia secunda il urmeaza ENE cu doua victorii in sezon obtinute la Marele Premiu al Orasului Brasv si Trofeul Teliu avand 95.5 puncte.

Podium Ranca
Foto: Ana Maria Florea – Autostiri.ro

Pentru a lua putin pulsul inate ce cea de-a saptea etapa a CNVC, Trofeul Campulung Muscel am stat un pic de vorba cu cei doi. Ce au avut de zis puteti citi in cele ce urmeaza:

Dupa un sezon in care ai dominat absolut categoria doua roti motrice cum ai acceptat rezultatele suflate la mustata de Laur?

SANU: In primul rand ma bucur de competitie si imi place disputa cu un adversar puternic, asa cum este Laur.  De acceptat nu ai cum sa accepti infrangerea in sportul asta, cel  putin in mentalitatea mea si sunt sigur ca si Laur gandeste la fel pentru ca altfel nu era acum in acest punct. Am avut si avem  dueluri la zecimi de secunda, si asta iti da acel impuls de a merge mai tare si de a cauta secundele in fiecare viraj.

Sanu Skoda

Exista vreun pic de presiune pe umerii tai in drumul spre al doilea titlu de campion la 2 RM?

SANU: Nu stiu daca as putea sa-i spun presiune, exista doar emotia competitiei ca in fiecare an de cand particip in campionatul de coasta, acele trairi interioare pe care le ai la inceputul sezonului si care se tremina odata cu trecerea finishului din ultima mansa de concurs a anului.

Cat de grea a fost infrangerea de la Poiana Brasov, practic traseul tau de casa?

SANU: Sincer am fost luat putin prin surprindere, nu ma asteptam la o asa evolutie atat de rapida a lui Laur, chiar daca cu o etapa inainte am primit “ semnale”, la Paltinis, unde a fost foarte aproape de mine. Dar asa sunt cursele, doar unul castiga locul unu si cel mai important este sa lupti, sa fii cel mai bun, dar niciodata sa nu crezi ca esti cel mai bun.

Exista trasee care crezi ca iti creaza un avantaj sau mai avantajoase pentru masina ta?

SANU: In configuratia actuala, nu cred ca in calendarul nostru sunt trasee care sa ma avantajeze din punctul de vedere al configuratiei tehnice a masinii de concurs. Sunt doar trasee pentru care am anumite afinitati personale.

Sanu Sinaia 2

Consideri ca Laur are si un avantaj al masinii in rezultatele obtinute sau e doar o chestiune de concentrare si performare a fiecaruia dintre voi in ziua de concurs?

SANU: Asa cum normal ar fi, o masina de H3 trebuie sa fie superioara, cel putin ca putere, unei masini de H2, iar “Didina” lui Laur asa ar trebui sa fie, peste Skoda mea, insa nu cunosc aceste detalii tehnice ale masinii lui Laur asa ca nu pot sustine acest lucru, iar daca ar fi asa, acest aspect nu ma deranjeaza deloc, chiar ma ambitioneaza. Insa, personal, cred ca rezultatele se datoreaza seriozitatii si determinarii cu care Laur trateaza fiecare etapa.

Laur a declarat ca il determini sa se autodepaseasca si sa obtina rezultate atat de bune, pentru tine este si reciproca valabila?

SANU: Sigur ca este valabila, fara un adversar puternic, care sa te “traga” dupa el nu poti avea rezultate bune, la un moment dat ajungi sa te plafonezi, am simtit asta in anii trecuti. Insa acest “ duel” intre noi imi place si este antrenant, simti ca ai pentru ce veni la curse.

Sanu
Foto: RallyCow

Te-ai gandit vreun moment ca vei ajunge sa te bati cu Sanu la ecarturi atat de mici de timp?

ENE: Sincer, nu. Anul trecut cand am inceput sa modific masina nu eram convins ca va iesi o treaba buna. Chiar imi amintesc ca i-am spus lui Trifo (n.r. Dragos Trifonescu) ca la anul o sa am lupta la 2RM nu la H3, moment in care Trifo a ras copios, sincer si eu glumeam…. Dar totusi parea un vis frumos.

Cand a fost prima oara cand ai simtit ca ai sanse reale sa il bati pe Sanu?

ENEPrima oara cand am simtit ca am sanse reale sa castig in fata lui Sanu a fost momentul in care am schimbat managementul electronic al masinii, desi primul semnal de alarma ca sunt pe drumul cel bun dupa toate interventiile de peste iarna l-am avut la Paltinis. Si pe aceasta cale tin sa-i multumesc in mod cu totul special lui George Smarandache alias “Bibi” si echipei de la Superformance.

Ce s-a schimbat pentru tine in acest sezon, de unde aceste rezultate?

ENENu as putea spune  ca s-a schimbat ceva. Am incercat doar sa raman cu picioarele pe pamant dupa ce la Poiana eram efectiv in aer… Am incercat sa ma montez pentru a demonstra ca nu a fost un rezultat intamplator, sa fiu cat se poate de serios, sa ma antrenez la fel cum o faceam cu Alex Mirea, sa fie asa cum am invatat.

Podium MP al Brasovului
Foto: Catalin Stoia – SIMCAT.ro

Consideri ca ai un avantaj al masinii pentru rezultatele care le-ai obtinut impotriva lui Sanu sau este si datorita stilului de pilotaj?

ENEEeeeee, nu stiu sa raspund la intrebarea asta. Ba da. Hai ca raspund… 🙂 Mi-ar place sa spun ca este din stilul de pilotaj, dar nu pot sa fiu decat corect. Mai este mult de munca pana sa spun asta, cred ca datorita schimbarilor aduse la masina mea: Didina, dupa numele ei de scena este superioara Skodei lui Andrei, in ceea ce priveste puterea dezvoltata. Desi aici pot spune ca este destul de greu sa domolesti apucaturile de infidela ale Didinei, mai ales pe traseele virajate, acolo unde Honda mai are mult de evoluat.

Cat de mult au avut influenta sfaturile lui Catalin Tutuian pentru imbunatatirea stilului tau de pilotaj? 

ENE: Da evident, cred ca atunci cand ai oameni langa tine de tipul lui Catalin Tutuian nu poti decat sa imbunatatesti, dar eu cred ca tot ceea ce sunt astazi datorez unei singure persoane, aceasta fiind Alex Mirea.

ENE

Cum percepeti voi aceasta lupta asta atat de stransa? Credeti ca astfel de lupte pot face coasta mai interesanta si mai placuta pentru fani?

SANU: Categoric acest tip de “lupta” face orice competitie mai atractiva pentru fani, intre noi exista competitie de la start pana la finish, in rest, totul este fair-play, respect si prietenie.

ENECategoric da. Daca as ar fi la fiecare grupa, clasa, si pana in ultima etapa, cred ca totul ar fi exceptional. Mai ales daca Federatia va gasi solutia optima pentru egalitatea masinilor Debutantilor, atunci lucrurile pentru Spectatori ar fi altfel. Mai ales ca in ultima vreme observ tot mai des oameni care vin etapa de etapa, si pe aceasta cale tin sa le multumesc.

Ene Honda
Foto: Catalin Stoia – SIMCAT.ro

Care dintre voi va castiga categoria 2RM la Trofeul Campulung Muscel ?

SANUCel mai important este sa terminam cu bine amandoi, fara probleme tehnice, iar cel care merge mai tare sa castige.

ENEPai cred ca Sanu, desi este posibil ca Didina sa nu vrea asta…

Ce calitate crezi ca are rivalul tau in fata ta in aceasta frumoasa lupta?

SANU: Sunt convins ca nu are doar o calitate, in opinia mea, Laur a evoluat foarte mult, iar o evolutie ca a lui nu o poti avea fara multa munca, ambitie si determinare.

Felicitari Gabriel Ene!!!

Ene Ranca 2016
Foto: Catalin Stoia – SIMCAT.ro

ENEModestia, pe care am apreciat-o intotdeauna la Andrei. Si nu in ultimul rand sportivitatea de care da dovada dupa fiecare mansa de concurs. Imi place mult acest baiat, este un model pentru mine. Iar daca anul trecut ma uitam la el ca la un extraterestru, acum imi place tare mult sa ma imbratisez cu el la fiecare etapa.

Multumesc Andrei Sanu!

sanu

 Material realizat cu sprijinul Stefan Bejenaru – RallyCOW; Catalin Stoia – Simcat.ro si Autostiri.ro

Q&A: Cristian Stoicanea Cismas

Format in anticamera performantei in cursele din Campionatul Regional de Viteza in Coasta organizat de Club Auto Crono, pilotul Cristian Stoicanea Cismas a debutat in Campionatul National de Viteza in Coasta in sezonul 2013. 

Cristian Stoicanean-Cismas - Trofeul Rasnov 2013 - 037

Cum a fost trecerea de la un campionat regional la unul national? 

Cristian Stoicanea Cismas :  Participarea timp de doi ani in Campionatul Regional de Viteza in Coasta organizat de Autocrono a fost o antecamera foarte folositoare pentru mine, mi-a permis sa ma adaptez repede la lumea tumultoasa, dar frumoasa a Vitezei in Coasta. Atat din punct de vedere al regulamentelor (in CRVC se cumulau timpii celor doua manse de concurs de acum un an, de exemplu), cat si al desfasurarii competitiei in sine. Desigur, nivelul competitional este diferit, insa entuziasmul si competitivitatea compensau de multe ori. Asa ca, pentru mine nu a fost o trecere prea brusca si m-am simtit din prima in elementul meu. Din pacate nu am avut resursele necesare sa particip la ambele competitii, bifand doar prima etapa din Campionatul Regional, cea de la Sf. Ana, unde am testat pentru prima data Corsa.

 

Daca vei continua in CNVC consideri ca experienta acumulata iti va redefini strategia competitionala?

CSC : Hm, greu de spus ce va urma. Mie in general imi place sa lucrez mai mult cu date concrete (deh, deformatia profesionala de inginer). Anul acesta mi-am propus sa acumulez experienta si sa descopar masina pe care am achizitionat-o la inceputul sezonului (Opel Corsa A GSi de clasa H1). Pentru anul viitor mi-am imaginat doua scenarii, determinate de buget. In cazul in care voi gasi o sustinere (financiara, logistica sau de orice alt fel), voi aborda sezonul competitional cu scopul de a imi imbunatati performanta si de a puncta in clasamentul final al clasei H1. Daca nu voi gasi sprijin, ma voi da in continuare din fonduri proprii, dar doar la cateva etape, apropiate de casa, in acest caz scopul fiind cu totul diferit si anume distractia maxima.

 

Cristian Stoicanean-Cismas - Trofeul Rasnov 2013 - 008Cum a functionat echipa de suport logistic in acest sezon?

CSC: Anul acesta am beneficiat de suportul mai multor prieteni pentru a putea participa la majoritatea etapelor.  De partea de pregatire tehnica dinaintea cursei m-am ocupat personal, imbinand teoria cu practica si folosind momentele de mecanica drept relaxare dupa serviciu. Asistenta tehnica in timpul cursei a fost din fericire minima, cei doi prieteni si mecanici, Bogdan Lascu si Iulian Gheorghe neavand multe lucruri de facut, deoarece Corsa s-a dovedit a fi o masina fiabila si nepretentioasa. Din punctul asta de vedere, consider ca am facut alegerea perfecta, masina nefiind costisitoare in intretinere si extrem de facil de intretinut. De transportul masinii s-au ocupat fie Csongor Szabo si Marcus Andreoiu, fie Andrei Serban si tatal sau, carora as vrea sa le multumesc pe aceasta cale pentru sprijin. Am mai beneficiat de un sprijin din partea lui Ionut Epuran, prin firma Eptec Engineering, materializat prin diverse piese de schimb, anvelope si jante, plus consiliere tehnica. Insa cel mai important sprijin l-am primit de la prietena mea, Ana Maria, care m-a sprijinit prin toate mijloacele posibile, de la coordonat echipa de conspiratori care mi-a facut surpriza participarii la etapa de la Ranca, pana la ajutorul dat la schimbatul rotilor in parcul de service.

 

Ai avut o perioada de “testare” a setarilor depasita de ingeniozitate si efort? Ai proceda la fel in viitor?

CSC : Din pacate foarte multe reglaje nu prea pot face la masina, ea fiind destul de aproape de una de serie. Multe batai de cap mi-a dat sistemul de directie, care pana acum nu prea a putut fi reglat corect, din cauza unor probleme « ciudate » la caseta de directie. Pana la urma am reusit sa aduc reglajele unghiului de convergenta cat mai aproape de optim, utilizand metode clasice, fara a apela la standuri de reglaje moderne. In urma sfaturilor primite de la Andrei Serban, intr-un final a iesit cum trebuie. In rest, nu am avut parte de surprize neplacute pe partea tehnica.

 

Care a fost cel mai frumos moment al sezonului si care a fost cel mai “dureros”?

CSC :Toate participarile mele in sezonul 2013 le pot trece la momente frumoase. Cel mai frumos moment dintre cele frumoase il consider insa a fi surpriza de a participa la etapa de la Ranca. Initial nu trecusem coasta de la Ranca in plan, bugetul restrans obligandu-ma sa scot din calcul inca de la inceput etapele de la Ranca, Resita si Straja. Dar grupul de prieteni a conspirat timp de doua saptamani si astfel m-am trezit la Ranca in postura de concurent si nu de mecanic, cum era planificat initial. Cand am realizat faptul ca o gramada de oameni s-au adunat si au colaborat pentru ca eu sa pot concura este cred cel mai frumos moment din intreg sezonul. De asemenea, senzatia pe care o am atunci cand, la coborare, lumea de pe margine aplauda « actorii », este una unica, o senzatie care face ca orice efort facut sa merite din plin. Cel mai dureros moment este si acum faptul ca mama mea nu a mai apucat sa ma vada debutand in Campionatul National, desi isi dorise foarte mult acest lucru. Insa viata a hotarat altfel. Pe langa asta, orice nereusita ar fi, nu mai conteaza.

 

Care sunt asteptarile tale? 

CSC : In ceea ce priveste participarea in CNVC, singurele asteptari sunt acelea de a imi imbunatati performantele an de an si de a imbunatati tehnic masina in mod constant. Din pacate, multe depind de bani si nu intotdeauna putem beneficia de ceea ce ne dorim. De aceea sper sa pot gasi resursele pentru a-mi indeplini ceea ce mi-am propus.

 

Ce iti propui pentru viitor?

CSC : Pe viitor, sper sa pot face o figura frumoasa in CNVC, dar sper sa ajung si in Campionatul National de Raliuri, in postura de navigator, acesta fiind un alt tel, pe care, alaturi de Bogdan Talasman, sper sa il atingem cat mai repede posibil.

 

Credit foto: Sorin Pop – RallyZoom.ro

Din culisele curselor – Interviu cu echipa tehnica Serus

Toata lumea i-a vazut in parcul de asistenta tehnica, la standul Serus. De multe ori i-au ajutat pe concurentii lui Bogdan Rusea, fie cu un montaj de curea de distributie, fie cu un furtun, fie cu un alt sfat, piesa sau serviciu. Unul e brunet, celalat carunt, unul foarte glumet, celalalt foarte serios, unul foarte energic, celalalt cu o meticulozitate germana. I-am invitat astazi la interviu pe Tudor Ghiuta si Mihai Stelian Iacob, sefii de schimb de la Serus Bucuresti – Bd. Timisoara si in timpul liber echipa suport pentru Dacia Logan Serus, campioana nationala din 2011 si 2012 a grupei H2.

Echipa Serus

De cand lucrati la Serus si care sunt etapele pe care le-ati prins?

 

Mihai Stelian Iacob: Lucrez la Serus inca din anul 1992, iar Tudor a venit câteva luni mai târziu. Serus si-a inceput activitatea in curtea unei case din str. Carol Knappe: aveam 2 posturi in garaj si un post in curte, dar o multime de clienti care ne recomandau. In 1998 s-a inaugurat un sediu modern in Bd. Timisoara nr. 60E unde ne desfasuram activitatea si astazi. Activitatea crescuse si regulile erau si mai stricte, iar clientii ne comparau adesea cu o farmacie. Seful venea in halat alb sa ia parte la operatii si nu ne lasam pâna nu gaseam cea mai buna solutie pentru client. Aveam cazuri grele si nimeni nu se mira când cel mai bun cotech din tara era declarat un angajat de la Serus: Emil Crisbaseanu, Paul Dinu. Oamenii se programau la noi in service stiind ca trebuie sa astepte 2-3 saptamâni ca sa le vina rândul. In 2006 si in 2007 am trimis din echipa noastra la noile sedii Serus Nissan si Serus PRO+, iar in 2010 am ajuns si la Serus Ploiesti. Sunt multi oameni in Serus cu care ne stim de 20 de ani, de 15, de 10, oameni care au crescut Serus pe baza rezultatelor personale foarte bune.

 

Cum ati format echipele din Serus ? Cum ii testati?

 

Tudor Ghiuta: Prin miinile mele si ale lui Mihai si ulterior ale lui Ionel Dima de la Serus PRO+ au trecut majoritatea ucenicilor din Serus. E greu sa fii ucenic la Serus: e mult de munca, multe controale, dar si placut pentru ca ii ajutam sa se dezvolte rapid. Sunt mândru de mecanicii pe care i-am format si care astazi sunt foarte buni. Câteodata ii puneam pe ucenici sa treaca testul saibei de la cutia de viteze. Dupa ce demontau si montau la loc o cutie de viteze, veneam la ei cu o saiba sa imi spuna de unde este. Ei ma stiu cam glumet din fire, dar si foarte exigent. Avem si testari impreuna cu constructorii in care iesim foarte bine, peste media retelei nationale autorizate de Renault sau Dacia, dar testul cel mai bun este munca de fiecare zi. II chemam si discutam cu ei si cu inginerii Serus fiecare problema si posibilele solutii.

 

Cum a evoluat masina pe care ati pregatit-o Dacia Logan in campionatul national de viteza in coasta?

 

Mihai Stelian Iacob: Masina Dacia Logan a avut o evolutie foarte buna, practic e numai pe podium de la debut, iar anul trecut a luat numai locul I. In 2,5 ani a avut o singura cursa la care nu a putut participa din motive tehnice ceea ce arata o fiabilitate de exceptie chiar in conditii limita. Despre munca din spate nu va putem spune prea multe: am reconstruit-o in interior de câteva ori pentru a ii imbunati performantele, piesele se gasesc uneori numai in Franta si vin greu. Dacia Logan pe care mai degraba am descrie-o ca pe o masina de mers in concediu cu familia, astazi concureaza de la egal la egal cu modele sport pe care constructorii le-au proiectat special pentru curse.

 

Tudor Ghiuta: Ceea ce este foarte haios este faptul ca altii cu masini mai puternice care ar putea usor concura la grupe mai mari isi fac un titlu de glorie din invingerea masinii Dacia Logan. Inseamna ca ne-am atins obiectivul: de acum toti trebuie sa se compare cu Dacia Logan, cea mai tare masina.

Andrei Dumitrescu despre CNVC 2013 “Pentru mine, pana acum a fost foarte palpitant”

Sezonul 2013 al Campionatului National de Viteza in Coasta a ajuns la jumatate, cu patru etape deja desfasurate. La sfarsitul acestei saptamani, in perioada 20-21 iulie, urmeaza una dintre cele mai frumoase etape ale sezonului, Trofeul Sinaia, desfasurat chiar pe strazile orasului montan.   

 

Incepand cu acest an sistemul de desfasurare al etapelor de concurs s-a modificat, timpii inregistrati pe parcursul celor doua manse de concurs cumulandu-se. O reglementare ce pare a fi animat un pic lupta la varful ierarhiei. Astazi aflam ce a adus aceasta schimbare pentru Andrei Dumitrescu, pilotul bucurestean evoluand pe un monopost Tatuus, in acest moment doar doua monoposturi facand deliciul spectatorilor in acest campionat.

Andrei Dumitrescu

 

Motorsportnews.roCum ai caracteriza aceasta prima jumatate a sezonului CNVC 2013 din punctul tau de vedere?

 

Andrei Dumitrescu: Pentru mine, pana acum a fost foarte palpitant. Am avut si clasari bune si un abandon. La puncte, toata lumea apare in “carti”. Diferenta de puncte dintre primii 6 este foarte mica. Adversarii mei sunt foarte rapizi, au masini bine pregatite si acest campionat se va disputa pana la ultima etapa. In motorsport, nu se stie niciodata ce se va intampla.

 

MSN.roLa ultima etapa de la Resita te-ai apropiat la 5 secunde de timpul obtinut de Lucien Hora, crezi ca poti bate monopostul lui? 

 

Andrei Dumitrescu: La un moment dat, da. Am reusit sa scad considerabil distanta dintre noi, spre deosebire de anul 2011 cand diferenta dintre noi era de 20 de secunde, in acel an aveam vechiul motor Renault. Anul trecut am scazut la aproximativ 10 secunde, si anul acesta, la singura cursa la care am mers amandoi la 5 secunde.

 

Inca mai avem probleme cu motorul, poate confirma orice spectator, dupa norii de fum pe care ii las in urma 🙂 . La iarna vom rezolva si problema aceasta si poate, reusim sa mai adaugam cativa cai.

 

La Resita am descoperit o problema cu aerodinamica. Cred ca aripile pe care le-am construit sunt putin supradimensionate. Pe viraje masina statea perfect dar am pierdut foarte mult pe liniile drepte. Imi place foarte mult la Resita, nu numai traseul dar si orasul si atmosfera. Masina s-a comportat excelent, am nimerit foarte bine setarile si cred ca am mers destul de bine.

Lucien Hora, Andrei Dumitrescu, Ovidiu Zaberca
Lucien Hora I, Andrei Dumitrescu II, Ovidiu Zaberca III @ Cupa Resita

MSN.roLa prima etapa de la Brasov ai fost aproape de o victorie la general, doar o secunda facand diferenta. Crezi ca vei reusi in acest an o victorie la general?

 

Andrei Dumitrescu: Orice pilot incearca o victorie la general. Am incercat tot anul si voi incerca pana la final. La Brasov a fost greseala mea. Nu am crezut ca Radut mai poate recupera doua secunde, dar a reusit, iar  la a doua urcare nu am mai tras si am pierdut.

 

MSN.ro: Urmeaza etapa de la Sinaia, cea mai frumoasa etapa pentru bunicul tau Marin Dumitrescu asa cum declara chiar dansul. Cum ai caracteriza tu aceasta etapa?

 

Andrei Dumitrescu:  Sinaia este o etapa frumoasa si cu multa istorie. Nu este traseul meu preferat, din cauza asfaltului alunecos si denivelat, care devine si mai rau pe ploaie. Nu am avut niciodata prea mult succes aici.

 

Anul acesta o sa incerc sa vin mai aproape de Hora. Traseul fiind de viteza medie mica, conteaza mai putin diferenta mare de putere intre masinile noastre.

 

Voi incerca sa il fac fericit pe Bunicul.

 

MSN.ro:  Ai avut ceva probleme cu motorul monopostului Tattus in acest an, ce s-a intamplat?

 

Andrei Dumitrescu: Cred ca in ziua de Duminica de la Brasov, deja am simtit o mica lipsa de putere. La Ranca am menajat masina la urcarile necronometrate, mai mult cauciucurile decat motorul, m-am pastrat pentru urcarile cronometrate. La ultima urcare, chiar cand am plecat din start am auzit o bufnitura si motorul a inceput sa mearga in 5 cilindri.

 

Cand am demontat motorul la Bucuresti, am gasit o axa cu came de admisie rupta in 3 bucati. Probabil ca prima cama s-a rupt la Brasov si a doua la Ranca.

Andrei DUmitrescu 2013

MSN.roIn acest an s-a schimbat sistemul de desfasurare al etapelor, timpii manselor de concurs cumulandu-se. Cum ti se pare aceasta noua reglementare?

 

Andrei Dumitrescu: Pana acum imi place acest sistem de cumulare a manselor. Se pare ca a scazut numarul iesirilor in decor. Acest sistem te obliga sa fii constant, sa nu exagerezi si sa menajezi masina. Singurul dezavantaj este ca daca ai o problema la masina sau ai gresit, pierzi etapa.

 

MSN.roCa si numar de spectatori s-a modificat ceva in acest an, au fost mai multi sau mai putini pe probele speciale de pana acum fata de anul trecut? 

 

Andrei Dumitrescu: La Brasov au fost o multime de spectatori, la fel la Ranca si la Teliu. La Resita am ramas uimit de multime. Nu cred ca am vazut vreodata asa multi spectatori de cand mergem la Resita (2007). M-am bucurat foarte mult, mai ales ca majoritatea erau fani coasta, nu doar spectatori din intamplare.

 

MSN.ro: Ce obiectiv ti-ai propus pentru acest an si daca mai ai ceva de adaugat in incheiere?

 

Andrei Dumitrescu: Vreau in primul rand sa termin toate etapele care au mai ramas, si sa vin cat mai in fata. 

 

Multumesc colegilor de la Serus Racing Club, Dlui. Adrian Rusea, Bogdan Rusea, Tudor si Marius pentru sustinerea din ultimii ani si partenerilor de la Total Lubrifianti, intregii voastre echipe Motorsportnews.ro, echipei mele Champion Racing, Radu, Mihai si fanilor care sunt mereu alaturi de noi si ne sustin de pe marginea suprafetei de concurs. Ne vedem in weekend la Sinaia.  

 

Credit Foto : RallyZoom.ro

Prima Dacia Logan cu o cutie de viteze secventiala

După debutul strălucit în 2011 şi un an cu clasări doar pe locul I în 2012, urmează al treilea an de participare în Campionatul Naţional de Viteză în Coasta Dunlop pentru Bogdan Rusea la volanul aceluiaşi model Dacia Logan pregătit de Serus.

Bogdan Rusea Sinaia

3 întrebări pentru Bogdan Rusea înaintea sezonului competiţional 2013

 

Cu ce noutăţi vii în 2013?

 

Din punct de vedere tehnic cea mai mare noutate este că Dacia Logan Serus are acum o cutie de viteze secvenţială, care este des folosită în etapele de viteză în coastă, datorită îmbunătăţirii timpului şi reactivităţii pilotului la schimbarea vitezelor. Vitezele se schimbă tot manual, dar ele nu mai sunt accesate în H, ci liniar şi fără ambreiaj.  În rest, mai sunt câteva modificări ce ţin de micile noastre „secrete” profesionale. Putem spune doar că nu se referă la steroizi pentru motor, ci la frânare şi ţinută de drum.

 

O altă mare noutate este parteneriatul cu un nou sponsor, Safety Broker, câştigătorul titlului de Brokerul Anului in România la Gala Premiilor Pieţei Asigurărilor 2013. In continuare beneficiem de sprijinul Total Lubricants Romania, producatorul uleiului Elf şi partenerul strategic al constructorilor Renault şi Dacia şi al echipei de pregatire de la Service Auto Serus, reprezentant autorizat Dacia, Renault, Nissan.

 

Şi în sfârşit, ne-am gândit să fim mai aproape de publicul nostru şi pe Facebook acolo unde fanii pot afla imediat toate noutăţile despre participarea mea în CNVCD, dar şi alte informaţii legate de curse.

 

De ce faci aceste schimbări? Nu este deja Dacia Logan o maşină competitivă care câştigă întotdeauna locul I?

 

Pur si simplu echipa tehnică şi cu mine vrem să testăm lucruri noi, să ne depăşim limitele şi să împărtăşim tuturor celor pasionaţi descoperirile noastre. Dacia Logan a fost mereu o maşină performantă şi fiabilă care m-a ajutat să câştig curse chiar şi la 3 sutimi de secundă de următorul clasat.

 

Ai testat noul Logan lansat de Dacia la sfârşitul anului trecut?

 

Da, am testat Noul Logan şi sunt foarte încântat. Cine nu a făcut-o, îl invit la Serus pentru un „test drive”.  Ca toți românii, sunt foarte mândru când se vorbeşte de Dacia pentru că este un produs autohton şi sper să preluăm şi noi ca popor din imaginea mărcii: generozitate, fiabilitate, onestitate, reinventare permanentă. In prezent, Dacia are cea mai tânără gamă din Europa, cu 7 modele lansate în cursul unui an. Putem spune că Dacia este adevărat fenomen comercial internaţional. 

First Dacia Logan with sequential gearbox – Serus Racing Club from EvlSkillz on Vimeo.

Restaurare in stil frantuzesc a unui Porsche 911

Campionatul National de Viteza in Coasta a reusit sa ne surprinda placut de foarte multe ori prin alinierea la starul acestei competii a unor masini extraordinare. Ford-ul Gabat, Mini Hayabusa a lui Victor Baldescu, monopostul Lola a lui Lucien Hora, Alpine-ul Renault A110 a lui Horia Popescu si exemplele pot continua. Sunt doar cateva automobile care ne incanta prin simpla lor aparitie, fara sa mai punem la socoteala ca spectatorii prezenti la etapele campionatului le pot vedea si in actiune, exact pentru ceea ce au fost ele create.

 

Desigur ca restaurari de masini probabil exista multe in Romania si mai exista probabil foarte multe masini speciale in tara noastra, pe care proprietarii aleg sa le tina in garaje. Acest caz nu se aplica si pentru Adrian Rusea care, ca un adevarat pasionat de masini, a ales sa impartaseasca acest sentiment cu iubitorii de automobile si in special a celor dedicate motorsportului. Astfel incepand cu 2012 un frumos exemplar de Porsche 911 model 930 restaurat aproape obsesiv de perfect, va putea incanta spectatorii ce vor fi prezenti la etapele CNVC. Insa mai multe detalii despre masina si procesul de restaurare aflati chiar de la dl.Rusea in cele ce urmeaza.

 

Motorsportnews.roAnul trecut, fiul dumneavoastră, Bogdan, a debutat în CNVC cu un automobil Dacia Logan şi a reuşit să încheie în poziţia de campion la clasa H2. În acest an aţi pregătit o frumoasă surpriză, un Porsche 911 recondiţionat în totalitate şi special pregătit pentru competiţii. Când îl vom putea vedea pe traseele de concurs din România?

 

Adrian Rusea: Cu certitudine maşina va participa în acest an la CNVC.  Amuzant sau cel puţin neaşteptat, maşina cu o vârstă de 27 de ani nu va participa la clasa istorice sau “ClassicCars” ca în alte părţi, ci la grupa H5 alături de bolizi ultramoderni de 600-800 CP. Vă daţi seama care sunt şansele la podium în acest caz? 

 

Maşina nu este istorică deoarece nu are încă 30 de ani de la sfârşitul fabricaţiei. Ea este fabricată în 1985 şi modelul s-a fabricat până în 1989, deci va fi istorică abia la vârsta de 34 de ani.

 

MSN: Maşina era pregătită de curse când aţi achiziţionat-o sau era o maşină de stradă? Cât a durat recondiţionarea ei, cine s-a ocupat de acest lucru şi dacă aţi întâmpinat probleme deosebite cu procurarea pieselor de schimb?

 

A.R.: Când am cumpărat-o, maşina era una de stradă, necesita multe reparaţii, dar era în starea de origine. A fost o şansă extraordinară faptul că am găsit-o, în acea perioadă nu se puteau aduce şi înmatricula în ţară maşini mai vechi de 8 ani. Aceasta era deja înmatriculată. Am înnebunit când am văzut-o: era visul copilăriei mele, în sfârşit realizat!

 

Apoi, fiecare pas a fost de la sine înţeles. Urmăream de mult competiţiile şi am fost atras de oportunitatea creată de Horia Popescu de introduce grupa I a maşinilor istorice in Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. 

 

Am început cu partea de informarea asupra modului în care se face o restaurare, ce lucruri sunt apreciate, ce trebuie urmărit în mod special. De exemplu, o maşină cu toate piesele noi şi care arată ca nouă, nu impresionează. Important e ca după restaurare maşina să aibă elemente care să păstreze şi să pună în evidenţă „patina timpului”. Maşina nu trebuie să treacă în faza super-restaurării, neapreciată de critici, cea în care apar vopseluri sau cromări acolo unde nu e cazul. Important este ca maşina să fie restaurată păstrând soluţiile constructive, aspectul celei de origine.

 

Desigur cea mai valoroasă maşină restaurată este cea de competiţii, dar desigur preparată cu elemente din epoca respectivă, nu cu CIP-uri, amortizoare reglabile, xenon, turbo-charger, etc. In acest caz, lucrurile încep să se complice, lucrarea trebuie documentată extrem de bine şi găsiţi furnizori de subansamble racing „pur-sânge”. Nu este nici uşor şi nici ieftin.

 

Am găsit foarte multe informaţii în revistele din Franţa, reviste de mare valoare jurnalistică profesională şi cu un aspect grafic pe măsură.  Aici se regăsesc toate temele: noutăţi auto, maşini clasice, maşini sport, competiţii, interviuri, maşini de ocazie, piese de ocazie, furnizori de piese noi şi servicii, asigurări, evaluări, chiar şi „critică de artă” privind restaurările, recomandări pentru achiziţii – tot ce vrei!

 

Recondiţionarea maşinii a fost aproape „maniaquale” cum spun francezii cu sensul de foarte meticuloasă. Ea a fost făcută cu mult suflet, nu cu puţini bani şi cu oameni minunaţi de la mine, de la Service Auto Serus, oameni pasionaţi până în măduva oaselor de maşini, de competiţie, dar şi de atingerea perfecţiunii în orice detaliu. Am insistat pe ţinuta de drum în special: suspensii, bare stabilizatoare, frâne.

 

La servodirecţie am făcut o excepţie acceptată şi în lumea retromobilului, altfel maşina în setările de competiţie cu valori modificate de gardă la sol, cădere, fugă, convergenţă, ET majorat, anvelope de 240/600/16 pe faţă în condiţiile utilizării la limită, ar fi greu de stăpânit.Furnizorul pentru servodirecţie este unul consacrat din Olanda, specializat numai în furnizarea de servodirecţii pentru maşini clasice Ferrari, Lamborghini, Rolls Royce, Porsche.

 

Am mai făcut modificări la cutia de viteze, ambreiaj, schimbător de viteze,  sistemul de răcire. Şi motorul are doar câteva schimbări menite să ofere suplimentar 25-30 CP. Nu mi-am dorit mai mult, nu doream să stric spiritul Porsche al unui motor celebru, iar cei 25-30 CP în plus faţă de cei 231 CP de origine îmi sunt suficienţi.

Am mai înlocuit axe cu came, eşapamente RSR, megafoane RSR, suporţii motor şi ai cutiei de viteze rigizi, calculatorul injecţiei, centurile, jantele, pneurile etc. Furnizorii sunt din toată lumea Franţa, Belgia, Olanda, Statele Unite, Germania, sunt foarte specializaţi, iar piesele vin in serii limitate.

 

Acum maşina atinge 100 km/h într-un timp de aproximativ 5,5 secunde.

 

MSN:     De ce această maşină şi nu alta?

 

A.R.: Este o maşină care în pilotaj cere foarte mult de la tine, îţi impune să fii foarte precaut, dar te şi răsplăteşte.  Maşina sport modernă cu atâţia cai şi atâta electronica conduce la o implicare din ce în ce mai mica a pilotului în atingerea performanţei la limita aderenţei. In schimb, revenirea la lumea auto a anilor 85 arată cât este de frumos să trăieşti senzaţii tari, adevărate, încercând să domini direct, “neasistat electronic” o maşină care te droghează emoţional, cu numai 230-250 CP.

 

MSN:    Ce obiectiv v-aţi propus pentru participarea în CNVC?

 

A.R.: Dacă în 2011 am participat alături de Bogdan şi de Loganul lui la CNVC din afară, implicându-mă în parte de pregătire şi asistenţă, 2012 va fi primul an în care sunt la volan, deci obiectivul principal este acomodarea. 

 

Sigur, voi fi prudent cu o astfel de maşină, nu mi-am propus să o exploatez la maxim, să o „storc” cum se spune.  Mi-e greu să accept eventualitatea unei ieşiri în decor ştiind cât de mult am lucrat la ea. Este o maşină mai degrabă de colecţie sau de expoziţie, decât de competiţie.

 

Trăirile emoţionale, nivelul de adrenalină sunt la acelaşi nivel ca în trecut, dar sunt conştient că reflexele, atenţia distributivă nu  mai sunt aceleaşi. Maşina nu este una uşor de “ţinut în frâu”, mai ales că în conducerea la limită trebuie multă concentrare şi exerciţiu, pentru a face performanţă cu această maşină. Tocmai de aceea am nevoie de un stil de conducere ponderat şi cerebral.

În cele din urmă, trebuie să accept că nici măcar teoretic nu pot concura la podium la grupa H5 cu o maşină concepută acum 40 de ani având ca adversari maşini de 600-800 CP cu piloţi de talia campionilor Andronic sau Onoriu.

 

Particip pentru a descoperi performanţele maşinii şi pentru bucuria de a fi alături de alţi împătimiţi ai sportului automobilistic.

 

MSN:     Veţi efectua un sezon complet sau la ce etape vă propuneţi să luaţi startul?

 

A.R.: Voi participa la câteva etape, probabil cele apropiate Bucureştiului, la care va participa şi Bogdan. Sunt curse la Baia Mare sau Reşiţa despre care am auzit numai lucruri frumoase despre traseu şi modul de organizare, dar care necesită deplasări de mai mare durată şi la care probabil nu vom putea să participăm din lipsă de timp.

 

MSN: Ţinând cont că sunteţi deja implicat în lumea curselor din România, cum vedeţi fenomenul de mediatizare al acestui sport la noi în ţară? Ce lipseşte acestui sport pentru ca numărul spectatorilor pe probe să crească şi implicit cel al sponsorilor?

 

A.R.: Mediatizarea acestui sport supravieţuieşte datorită, în primul rând, implicării unor oameni pasionaţi în acest sport.

Cred că una din cauzele insuficientei mediatizări ţine şi de noi cei din lumea sportului, începând cu organizatorii şi până la piloţi sau mecanici: nu suntem suficient de comerciali, toată lumea, caută, aşteaptă sponsori, fără să ne punem în locul lor, să gândim ce plus valoare pot obţine ei din investiţia în competiţii.

 

Trebuie să ne inspirăm de la lumea occidentală în care competiţiile sunt adevărate evenimente locale şi chiar naţionale. Acolo cultura şi pasiunea pentru autovehiculele de competiţie există de la cea mai fragedă vârstă.  Există şi la noi începuturi:  spre exemplu iniţiativa unui grup de tineri piloţi care explică copiilor pilotajul în contextul siguranţei rutiere.  Există centre de karting, un sport ce dezvoltă competenţe tehnice, dar şi de pilotaj sportiv. 

 

MSN: Îl veţi convinge pe Radu Dumitrescu să revină şi el în curse să alcătuiţi o echipă Champion Racing a seniorilor sau vă veţi ruga de „juniorii” Bogdan Rusea şi Andrei Dumitrescu să vă primească în echipa lor? 🙂

 

A.R.: Revenirea lui Radu Dumitrescu m-ar bucura imens. Prin cariera şi tradiţia familiei Dumitrescu, el ar da un plus de notorietate şi spectaculozitate grupei de istorice în CNVC şi un grad sporit de competitivitate şi profesionalism în pregătirea şi pilotarea automobilului clasic.

 

Desigur el este un “dependent” ireversibil până la ultimele terminaţii nervoase de lumea sportului auto şi trăieşte din plin prin băieţii săi clipele fiecărei competiţii.

În privinţa revenirii, eu zic să mai avem răbdare, Radu nu a declarat niciodată că n-ar fi atras de pilotajul unei maşini de grupa I in CNVC.

 

Dincolo de toate, cred că în anul 2011, Champion Racing şi Serus au făcut o echipă frumoasă, de suflet şi de tradiţie, în care au fost prezenţi bunici, părinţi, copii. E un exemplu de cultivare a pasiunii de la o generaţie la alta şi arată că pasiunea în sportul auto nu trece cu vârsta.

 

Foto © Catalin Oprea si Bogdan Rusea

 

[nggallery id=261]