Publicitate

 

Peugeot o face din nou

 

Tocmai când credeam că 3008 a fost doar o întâmplare norocoasă, Peugeot arată că știe să facă mașini plăcute cu adevărat. Într-o clasă dominată de ca prezență pe străzile autohtone de Golf, Astra și Megane, este foarte plăcut să găsesc că se poate foarte bine și totuși diferit. Rețeta tradițională e bună la nunți și petreceri de la țară, dar când vine vorba de mașini prefer nonconformismul.

 

În anul când a apărut (2014), acest 308 a fost mașina anului în Europa. Trei ani mai tarziu primește un refresh și nu poate fi decât mai bună. Designul exterior al Peugeot nu este pe placul tuturor. Din întrebările pe care le-am adresat eu pare a fi de tipul love it or hate it, exact ca orice excentric care se respectă.

 

 

Cât de diferit

 

Atât de diferit încât acul de la turometru să se învârtă invers, ca la Aston Martin. Poate fi ușor derutant la început, dar începe să devină obișnuință foarte repede. Îmi place mașina asta din multe motive, pe care le voi ilustra pe rând în curând, dar în principal îmi place dintr-un motiv simplu de spus, dar greu de explicat.

 

Există o senzație pe care o am în unele mașini. Un sentiment călduț și de acasă. Un sentiment care mă face să mă simt nu doar în siguranță, dar mă face să mă simt relaxat. În armonie cu universul. Mă face să vreau să merg în cele mai îndepărtate zări și în cele mai neprielnice condiții meteo. E greu de spus – seamănă cu sentimentul ăla pe care îl aveam când intram în casă la bunici și mă puneam lângă sobă după o lungă zi de joacă în zăpadă. Eh, sentimentul ăla îl am în puține mașini, deseori scumpe, deseori pline de tehnologie și gadgeturi, deseori în BMW și rar, foarte rar, în mașini care costă sub 35000 de euro. Și totuși asta e una din ele. Mi-e greu să spun exact de ce, dar o să încerc.

 

 

Îmi place pentru că…

 

Pentru că grafica de pe sistemul de infotainment este printre cele mai bune. Este sublimă, liniile sunt simple, meniul aerisit. Da, e adevărat că trebuie să intri până la gât în meniu ca să găsești butonul pentru Dark Mode și că trebuie să te obișnuiești că butoanele pentru climă sunt tot în meniu, dar în general este epic. EPIC am zis.

 

Pentru că asistentul la schimbarea benzii nu se rezumă la a te anunța că ai depășit marcajul fără a semnaliza, ci te și trage ușor de volan, ca un părinte grijuliu, să reintri în bandă. Doar că nu citește mereu marcajul chiar dacă e al naiba de vizibil.

 

Pentru că nu am mai văzut de mult o cutie de viteze bine făcută. Am citit tot felul de recenzii care spuneau că nu e cum trebuie că nu…ba da. E. De când toată lumea face cutii automate nimeni nu știe să mai facă o cutie manuală. Treptele sunt precise, cutia se simte solidă și nu vibrează, ambreiajul este lung și iertător. Chiar mi-a atras atenția. E de departe cea mai bună cutie manuală pe care am condus-o în ultimul an jumătate. Fără dar.

 

 

Materialele sunt venite parcă din altă gamă de preț. Totul se simte închegat ca și cum ar fi fost sculptat dintr-o singură bucată de mașinită. Nu troznește, nu pocnește, multe plastice moi. Chiar și testul suprem de trântire a parasolarului dă cele mai bune rezultate din ultimul an.

 

Pentru că designul interior este minimalist, clar și plăcut. Genul ăsta de combinație am mai văzut-o la Alfa Romeo. Totul este acolo unde trebuie, nimic nu e în exces…cu excepția martorilor de bord pentru lumini, care stau aprinși câte 17 odată. Știu că am luminile aprinse, la naiba!!! E suficient un bec verde.

 

Pentru că este singura frână de mână electronică pe care calculatorul de bord o lasă să fie trasă în mers. Dap, cum ați auzit. Tragi de buton și pac, îngheață frâna de mână. Aș vrea să facem un concurs de power-slide-uri pe zăpadă numai cu frâne de mână electroncie. Cross your fingers.

 

 

Pentru că sistemul start stop e printre cele mai bune și printre cele mai puțin stresante.

 

Pentru că volanul ăsta minuscul devine foarte drăgălaș foarte rapid. Ce atâta mare și gros, mic și jucăuș e noul negru.

 

Pentru că torpedoul se refrigerează chiar dacă AC-ul este dat pe cald – temperatura Mordor.

Pentru că se conduce ca o mașină din 2017. Este stabilă, lipită de sol, agilă chiar dacă nu sportivă. Direcția răspunde rapid și suspensia este rigidă fără a fi inconfortabilă. Este o mașină de zi cu zi. Nu respiră excitement sportiv, dar nici nu vrei asta, tot așa cum nu vrei neoane mov în dormitor.

 

Pentru că îmi simt sufletul călduț când conduc o astfel de mașină.

 

 

Faceliftul, ce face el

 

LED-uri standard, bine înțeles, o grilă mai proeminentă, un spoiler nou și acum stopurile tip „gheară” vin ca dotare standard și stau aprinse și ziua. Avem și jante noi, dar nimic care să merite menționat. Grafica nouă la sistemul de infotainment, care face toți banii și suport Apple CarPlay și Android Auto. Excelente servicii. Am tot folosit Apple CarPlay și ca un uituc de profesie, apreciez foarte tare faptul că după ce parchezi și scoți telefonul, în Apple Maps rămâne salvat locul unde ai parcat mașina.

 

 

Concluzii

 

În loc de concluzii o să îmi cer scuze cititorilor că nu am reușit să includ și aspecte negative. Am încercat și probabil ar fi câteva, dar…uite, încerc: designul exterior nu respiră aventură sau pasiune, ăăăă…, locurile din spate nu sunt chiar așa confortabile, ăăă…lipsește un aparat de făcut clătite din interior…nu știu, camera de mers înapoi, la fel ca la multe alte mașini, vine din anii ’90 (mă mir că nu vine și cu casetă VCR). Cam astea ar fi. Și tot ce am scris mai sus pentru 14 295 € DDP. (*începând de la)

 

Drive test Peugeot 308 1.6 THP - MT6 - Active

Contributia celor de la Peugeot din ultimii douazeci de ani pentru cel mai popular segment auto este un caz aparte ce merita studiat. Peugeot 306, produs intre 1993-2001, era un model placut de condus in timp ce inlocuitorul sau, 307, nu a impresionat. Apoi a venit 308 cu un comportament rutier imbunatatit si un interior [citeste mai departe]

Motorsportnews.ro