Luke Skywalker…fă cunoștință cu Milenium Falcon

 

            Citroen a adus un ușor update unui model care încă pare cu ani înaintea vremurilor în care s-a născut. La fel ca toate celelate modele din gama DS, mașina pe care o avem astăzi în față se adresează nonconformiștilor. Celor care s-au săturat de telefonul dreptunghi. De roata rotundă. De apartamentul cu ușă la baie. Fanii mărcii au cerut mici retușuri și iată că Citroen a livrat.

 

            Faceliftul acesta arată că atunci când lași copiii să zugrăvească bucătăria, va trebui să ștergi vopseaua de pe cuptorul cu microunde. Dintre îmbunătățirile aduse, amintim: sistemul infotainment a fost schimbat, fiind mai ușor de navigat datorită scăderii numărului de butoane de la 32.892.432 la 18.456; farurile au primit tot felul de lupe, LED-uri, linii….LED-uri…chestii; grila din față a suferit modificări în special prin abandonarea siglei Citroen și înlocuirea ei cu un DS impunător; amortizoarele au suferit îmbunătățiri fiind dotate acum cu „pre-loaded linear valve tech” care practic înseamnă mai lin și mai moale în limbajul StarWars.

 

Tu împotriva universului

 

            Sunt multe lucruri de spus despre mașina asta. Despre consum. Despre fiabilitate. Dar, dacă te urci în ea, îți vei da seama că nici nu mai contează. Deși, țin să precizez că stă foarte bine la multe din capitolele astea. Ceea ce contează este că în momentul în care te urci în…naveta asta spațială…ești tu și vidul cosmic. Ești Luke Skywalker în căutarea sistemului Dagobah. Te uiți la restul participanților la trafic ca și cum s-ar plimba cu trăsurile într-o scenetă a perioadei interbelice.

 

            Și începem…interiorul este plin de materiale de calitate. Mânerele ușilor sunt din metal, grele și reci. Întreg habitaclul se strânge în jurul tău. Butoane stil avion de vânătoare peste tot. Chiar și pe tavan. Acoperișul de sticlă e împărțit în trei segmente pe care poți să le închizi individual. Așa…da! Volanul are baza aplatizată, pentru că cerc au doar fraierii. Mi-ar fi plăcut să aibă o bucată lipsă în partea superioară…ca manșa de avion. Sunt sigur că le-a trecut prin cap. La pornire, o bucată de sticlă glisează elegant deasupra volanului și afișează informațiile pe HUD. Toate instrumentele de bord sunt digitale. Designul graficii de bord e simplu și elegant. Schema cromatică se potrivește cu naveta mea. Mă simt un pilot în explorarea universului. Nu contează unde mă duc. Chiar și MegaImage sună a planetă îndepărtată. M-am învârtit mult fără cap prin București zilele astea. Nu mi se întâmplă des. E liniște la mine în navetă. Problemele pământene au rămas undeva la marginea galaxiei. Nu îmi vine să cred că unii își cumpără mașini de banii ăștia.

 

            Nu are rost să mai continui cu cascada mentală pentru că ați înțeles ideea, dar cam asta se întâmplă când urci în DS5. E altfel. S-a dorit să fie altfel. Și asta se vede în fiecare detaliu.

 

Să revenim pe planeta mamă

 

            OK, la final de zi e o mașină. Și s-ar putea să vreți să vă duceți și copiii la școala din colț înainte să părăsiți planeta, deci…motorizarea de 180 de cai este exact ce trebuie. Nu va câștiga liniuțe, dar nici nu va rugini pe drum. Mașina este rezonabil de agilă pentru o navetă de 1500 de kg. Direcția este plăcută, chiar dacă ne-ar fi încântat ca volanul să fie măcar pătrat dacă nu altfel. Cutia de viteze automată arată că Citroen a progresat. Schimbările se produc rapid și lin, iar creierașul ei face o treabă bună din a înțelege ce vrei de la mașină și de a selecta treapta potrivită. Senzația de confort este sporită de o insonorizare de calitate, dar ne-ar fi plăcut ca suspensia să fie mai moale. Nu cere nimeni sportivitate chiar dacă producătorul vrea să își denumească nivelul de echipare Sport Chic. Dacă ești un grăsuț simpatic nu are rost să stai încordat tot timpul.

 

            Exteriorul este pe măsura interiorului. Oameni de toate vârstele se uită nedumeriți. Nu știu exact unde să o încadreze. Am fost tras de mânecă și de o băbuță curioasă de marca mașinii. Peste aspectul reușit, faptul că nu vezi foarte des așa ceva pe stradă o pune undeva pe un piedestal. Nici la spălătorie nu au reușit băieții de acolo să se dumirească ce mașină e. Și sunt sigur că ei pot deosebi o Zonda de o Huayra. Dacă asta nu e exclusivitate, atunci nu știu ce ar putea fi.

 

            Eu personal sunt foarte încântat de designul farurilor. Sunt sigur că vă dați seama după faptul că 50% din poze sunt cu ele. Dar pe bune…au mai multe lupe ca un cabinet de Oftalmologie. Au lupă și în proiectoare. Semnalizarea ne încântă cu o animație progresivă cum am mai văzut la Audi. Stopul de pe spate are mai multe depresiuni ca relieful carpatic. Atenția la detaliu e impresionantă. Nu cred că găsiți un lucru unde să nu simțiți că a fost un inginer care a zis: „Hmm…ce putem face diferit aici…”

 

Să intrăm și în câmpul de asteroizi

 

            Mi se întâmplă deseori să mă gândesc la ședințele unde producătorul ia decizia să transforme o idee într-un produs finit. În cazul lui DS5 s-a întâmplat cam așa: Directorul – „Vreau să faceți o mașină…o limuzină compactă. Vreau să dați frâu liber imaginației. Puteți face orice. Puteți să îi puneți schimbătorul în tavan. Puteți să o faceți să meargă cu praf de copt. Să îi faceți roțile pătrate. Dar am o singură pretenție. Să îi puneți ceasul ăsta analog pe bord. L-am primit de la bunicul meu și cred că s-ar simți onorat să se întrebe toată lumea ce caută deasupra butonului Start/Stop”. Da…sunt sigur că așa s-a întâmplat. Altă explicație nu e.

 

            De asemenea mi-ar fi plăcut să pot să apăs butoanele din spatele selectorului de viteze și atunci când acesta se află în poziția parking. 

 

            Sistemul de avertizare la părăsirea benzii. Știți … chestia aia de face beep când schimbați banda fără să semnalizați. Ha! Face beep la mașinile obișnuite. La DS5…vă vibrează fesa corespunzătoare părții pe care călcați banda. Nu glumesc. Efectiv primiți o vibrație în partea dorsală. În popou. În…nu știu cum să mă exprim frumos. Sau să vă descriu. E inovativ…dar e prea mult pentru mine. Nu, mulțumesc.

 

            Modelul testat vine cu opțiunea masajului în scaun. Doar că…masaj s-ar putea sa nu fie cuvântul potrivit. Apeși butonul și scaunul începe să respire…e greu de descris. Se umflă și se dezumflă lent. Cam ca un oftat. Cred că e trist că trebuie să maseze fundul jurnaliștilor care nu semnalizează la schimbarea benzii.

 

            Butonul de deschis portbagajul este bine ascuns deasupra numărului de înmatriculare. Problema nu e că e ascuns ci că e permanent murdar. M-am gândit că pot scăpa de nămol apăsând butonul de pe telecomandă, dar acesta nu face decât să împingă ușa portbagajului vreo 5 mm. Practic îți arată că există și te invită să te murdărești.

 

Ultimul parsec. Călătoria se încheie.

 

            Acum serios. Dacă te afli într-o navă interstelară, mai contează că e nămol pe butonul portbagajului? Oricum în cosmos e frig și mor bacteriile. O navă spațială pentru 31000 – 49000 de euro. Ce mai e de spus? Ne place și o vrem. Live long and prosper!