Din fotoliul de acasa

Nu am fost la Iasi sa vad cursa si nici nu simt vreun regret ca nu am fost. Stiu ca a fost un raliu misto, am fost anul trecut, dar este un orgoliu al celui care a concurat intr-o disciplina. Acela ca nu mai suporta sa stea pe margine dupa ce a fost concurent. Ma rog, prostii psihologice.

 

Inainte de raliul de la Iasi am remarcat cateva lucruri. Ca Raspopa si-a luat un DS3, Ca Sebi Barbu a scos sabia bataliei la doua roti motrice, ca BCR scoate comunicate comuniste si arogante, ca FRAS habar nu are sa calculeze punctele din clasamente si multe altele. Si ca de obicei, ultima etapa, confirma lipsa de strategie a celor care ar fi putut fi castigatori sau pe podium dar care au ales sa traga tare si sa …. iasa afara.

 

Sa le luam pe rand. Raspopa a spus ca vrea sa se acomodeze cu masina si a dus-o la final. Onorabil. S-a batut cu Alex Filip si a facut ce trebuia sa faca si nimic mai mult. Sa se anunte pentru anul viitor. Ceea ce nu ma ajuta la demonstratia “rautacista” deci trecem repede mai departe. Sebi Barbu a zis ca tinteste locul II la doua roti motrice. Ceea ce nu tinea doar de el ci si de Vlad Cosma fata de care trebuia sa recupereze mai mult de 15 puncte. Asa ca a tras ca nebunul   (si nu cu DS3-ul ci cu Clio-ul lui mai vechi) si a sarit afara. Ceea ce l-a lasat pentru moment pe locul trei in clasamentul pe sezon la 2WD insa cu un mare risc. Sa-i ia locul Bogdan Barbu. Da, domnilor! Bogdan Barbu, daca termina raliul Iasului, ar fi fost cu Dacia lui pe podium la 2WD la finalul sezonului. Bineinteles ca Barbu a iesit si el in decor. A terminat totusi campion la cupa Dacia si clasa 9! Asadar concluzia e simpla. Daca Sebi nu se agita asa tare probabil ca iesea in fata lui Raspopa si isi atingea planul ( Cu Vlad abandonat. Daca Vlad nu abandona, nu avea nicio sansa la locul II ).  La randul lui, Vlad daca ajungea la final era campion. La fel si Bogdan Barbu care trebuia sa ajunga la final in fata lui Csongor ca sa urce pe podium la 2WD. Ceea ce era floare la ureche pentru el.

 

Situatii similare au fost si in alte clasamente unde Tincescu a pierdut in fata lui Grigore ultima treapta a podiumului la clasa 9. Sau cum Badiu a pierdut titlul la Juniori in fata lui Tomita. Sau cum Vlad Cosma a pierdut titlul in fata lui Adrian Dragan. Mai e si victoria lui Tomita de la clasa 3 care l-a dus direct pe pozitia a doua la final. Si cate altele? Si in multe din aceste cazuri, cei care au pierdut un rezultat important nu aveau altceva de facut decat sa parcurga raliul pe mijlocul drumului si sa se fereasca de necazuri.

Dar parca cel mai usturator rezultat l-au avut cei de la BCR. Cei care se duceau sa “termine ce au inceput” dupa cum spunea comunicatul lor. Adica sa incheie o data pentru totdeauna socotelile la echipe. Iar aroganta le-a fost “rasplatita” cu cateva abandonuri in timp ce ESD-istul Delecour a facut ce a stiut cel mai bine. Sa bata tot. Dar romanismul vine de abia acum. Cu “traseistul” Girtofan care e acuzat ca ar fi primit ajutor ilegal si a pus in pericol toata munca lui Delecour pentru ESD si in consecinta titlul la echipe.

 

Si ca sa fie sportul impregnat de cultura “pesedist -culinara” marca Keleti, acesta si-a varsat pe Facebook amarul abandonului pe nesportivitatea ( deocamdata neoficiala ) a lui Girtofan. Daca, intr-adevar, Girtofan a facut toate cele ce ii sunt imputate atunci dublul campion va avea cateva sedinte neplacute cu oamenii care il sustin. Asta pe langa o imagine cam sifonata…. daca asta il mai afecteaza cu ceva, acum?!

 

Asadar, pentru a nu stiu cata oara, mi se adevereste ca atunci cand declari razboi si te bati cu caramida in piept, ti-o iei pe coaja. Si invers. Cei care merg cu sufletul impacat si nu sunt incrancenati dupa un rezultat, il reusesc mult mai usor decat credeau. 

 

Dar, foarte important, daca am ajuns in acest punct, sa atrag atentia asupra unui lucru. Din fotoliul de acasa, judecatile sunt intodeauna foarte aspre. Toti stim cand trebuia Rooney sa dea pasa, cand ar fi trebuit Murray sa mearga la fileu si ce trebuia sa faca Giri in fata problemelor aparute la Skoda lui. Da, e adevarat ca Adi Dragan a castigat clasa 6 cu o strategie facuta dintr-un fotoliu comod insa incrancenarea si imbrancelile (discrete, fair play, arogante sau strigatoare la cer ) sunt apanajul celor care se lupta. Care concureaza si isi doresc un rezultat. De pe margine, se vad doar abtibildurile nu si mecanismele bolizilor. E usor sa spui, “fraiere, nu trebuia decat sa stai pe mijlocul drumului!”. Dar motorsportul nu este doar strategie, puncte si rezultate. Este, inainte de toate, sa mergi tare pe probe.

 

Asa ca, de unde am stat eu, comod, acasa, e normal ca am vazut in primul rand strategii pripite sau ignorate complet. Dar pentru ca am fost si eu printre ei am vazut si sportivi care au strans din dinti sa ajunga la aceasta ultima etapa ca sa se bata cum au stiut ei mai bine.  Si cand iti doresti un rezultat, de multe ori te trezesti facand lucruri care nu te caracterizeaza. Sau te lasi luat de val. Eu ii felicit ca au fost acolo, ca au mers tare, ii invidiez si ii respect pentru asta! Pe Toti!      

7 thoughts on “Din fotoliul de acasa”

  1. Mitrasca ! Bravo! De ceva vreme nu mai citisem un articol cu simt de observatie, de analiza si intepaturi pertinente.
    Salutari sportive
    GxG

    1. Cu toate ca istoria noastra, GXG, nu ne recomanda ca prieteni, mi-a facut placere sa vad ca ti-a placut articolul. Erau multe de spus dar m-as fi lungit prea mult. Salutari Sportive si tie.

  2. Desi un pic acid e foarte dragut articolul. Totusi ai ratat detalierea unuia dintre punctele pe care le-ai prezentat la inceputul articolului, cel cu calculul punctelor din clasamente.
    Intentionat ? :))

    1. Federatia face multe lucruri bune. Din pacate face si multe gafe sau chiar mai grav de atat, tampenii. Delecour a luat trei puncte la Tess Rally si cu ele era campion inainte de Iasi. FRAS a publicat un comunicat in care spunea ca la Iasi se joaca titlul. Nepermis. Si Giri avea 12 puncte de la Sibiu pe care FRAS nu le-a pus. ETC

  3. Din fotoliul de acasa e foarte usor sa dai in toata lumea, e adevarat. De fapt si din masina de concurs e usor sa ataci, daca te numesti Andrei Mitrasca. Parca nu mai departe de Sibiu ti-ai atacat in public propriul pilot, jumatatea echipei Stratnic/Mitrasca… Asta spune multe despre caracterul unui om…Ai putea sa-ti numesti scrierile "Atacurile lui Mitrasca" linistit.

Comments are closed.