Pentru ca au fost cateva persoane care de-a lungul anului trecut m-au intrebat cine este si cu ce se ocupa Elena Hîrţan, mai ales in momentele in care s-au intamplat evenimente nu tocmai placute in spatiul motorsportului romanesc, mi-am propus ca atunci cand timpul mi-o va permite sa o stresez cu cateva intrebari. “Stresez” e un fel de a spune, pentru ca nu am pus-o deocamdata intr-o situatie delicata, scopul acestui interviu fiind acela de a va face cunostinta cu ea. 

 

Elena lucreaza ca purtator de cuvant la Federatia Romana de Automobilism Sportiv de aproape un an si jumatate si nu putine au fost cazurile in care am avut opinii diferite despre anumite subiecte, ba chiar ne-am contrazis mai mult decat ar fi trebuit. Cu toate astea, amandoi am avut capacitatea sa trecem peste aceste divergente, fara resentimente, fie macar  la nivel declarativ 🙂 Acesta este un aspect pe care eu il apreciez la persoanele cu care lucrez, si din fericire Elena nu este singura care face parte din aceasta categorie, insa la fel de bine pot sa va spun ca foarte multi nu pot lasa in urma genul acesta de mici dispute. 

 

Ce anume mai exact trebuie sa faca un purtator de cuvant, cine decide despre si ce anume sa comunice dar si alte lucruri, zic eu interesante, le puteti afla din interviul de mai jos:

 

Motorsportnews.ro: Pentru a lamuri mai bine cititorii nostrii te rog sa ne explici care sunt atributiile tale ca si purtator de cuvant al FRAS.

 

Elena Hîrţan: Ai inceput cu o intrebare simpla care necesita un raspuns amplu si risc sa fac exact ceea ce ii spun eu dlui Mazilu sa nu faca, sa nu rescrie „Razboi si pace”.  Un purtator de cuvant are aceleasi atributii indiferent cine ii este angajator. De altfel, ne confruntam zilnic pe diferite canale media cu purtatorul de cuvant al Guvernului, Politiei, Jandarmeriei, al unui anumit minister, etc. Toti fac acelasi lucru- transmit publicului, prin intermediul presei, mesajul respectivei autoritati. Purtatorul de cuvant nu face aprecieri personale despre subiectele prezentate, el este un comunicator, este interfata dintre presa si institutie, este cel care iese in fata atat in situatii de criza cat si in situatii obisnuite. Trebuie sa fie un bun incasator, sa stea bine cu nervii si sa nu ia personal nici una dintre reactiile care urmeaza.

 

Si la FRAS se aplica toate aceste principii, insa, in practica, am convenit cu conducerea sa mai am si alte indatoriri care tin tot de imaginea FRAS. Nu as putea sa iti spun punctual foarte multe pentru ca oricum e  un raspuns prea lung pentru o prima intrebare, si stim amandoi  ca raspunsurile lungi sunt moartea pasiunii editoriale. In plus, depinde mult de situatie, iar la FRAS sunt fel de fel de probleme saptamanal. Ceea ce e bine e faptul ca deciziile privind comunicarea se iau, culmea, comunicand. Acum, ca sa dezvalui o chestie de bucatarie interna, discutiile sunt mereu cu cartile pe fata, mai mult practice decat diplomatice, si de fiecare data aprinse, cu puncte de vedere diferte, fiecare cu argumentele sale. Teoretic un purtator de cuvant nu se implica, el preia un mesaj, indiferent daca este sau nu de acord cu el, si il transmite mai departe. Insa la FRAS, dincolo de a fi un purtator de cuvant clasic,  fac si PR si un pic de consiliere media, fac si prezentari pentru potentialii sponsori, am intalniri cu acestia, unele productive altele nu, am discutii cu potentiali parteneri media. Nu stiu daca e cazul sa le insir, ar fi ca si cum m-as lauda si nu simt nevoia sa epatez acum. Pana la urma voi, presa, trebuie sa spuneti cum e comunicarea cu FRAS de cand sunt eu aici, iar conducerea FRAS e singura in masura sa spuna daca mi-am indeplinit sau nu atributiile, din punctul de vedere al fisei postului.

 

 

 

Motorsportnews.ro: Stiu ca au existat tot felul de discutii despre cum comunica FRAS, am avut si noi cateva divergente pe tema asta. Cum comentezi?

 

Elena Hîrţan: Sunt angajatul Federatiei, nu sunt aleasa prin vot, lucrez pentru Federatie in ansamblul ei, care nu inseamna doar competitii si atat.  Insa toata lumea are dreptul la o parere, indiferent daca este pozitiva sau negativa. Eu sunt pro libera exprimare, ar fi si culmea sa fiu altfel atata timp cat meseria mea de baza e cea de jurnalist . Stii si tu, Mihai, din discutiile avute ca mereu se mai intampla si altceva decat concurs, tangential sau in directa legatura cu FRAS. Stiu foarte bine cum stau lucrurile, ca sunt pareri pro si contra, tot felul de „specialisti” care au impresia ca e foarte simplu sa fii la FRAS, ca sunt cainii cu colaci in coada sau ca e un post in care se freaca menta. Nu sunt ipocrita si nici nu ma feresc de anumiti termeni mai putin academici, de altfel am stabilit ca va fi un inerviu prietenos si nu unul pompos. Problema e ca discutiile si disputele nu sunt asumate, multi isi dau cu  parerea, ascunsi sub un nickname si fara argumente reale. Doar „ar trebui sa… pentru ca asa spun eu „gingirica89” un pseudonim, fara sa imi dezvalui identitatea sau competenta. Un nick ataca o persoana cu nume si prenume, fie pentru ca este la FRAS si nu mai conteaza ce si daca face ceva, ca el e impotriva FRAS, fie pentru ca e femeie si atata timp cat nu a gasit alt argument sa fie misogin i se pare just, fie pentru ca nu-i place moaca mea, fie pentru ca nu il bag in seama mai mult decat pe altii. Aia e, e o functie expusa si o functie care te expune. Poti trai cu asta sau nu.

 

Eu am avut o reala problema cu faptul ca dl Mazilu statea pe alte forumuri decat cel al FRAS. Nu citesc forumuri si bloguri atata timp cat nu sunt pertinente si asumate. Imi pare rau ca insist, insa atata timp cat nu ai incredere in parerea ta, sa ti-o asumi public, eu de ce as avea incredere in tine, sa iti raspund? Sau sa ma las afectata de niste pareri?

 

Iar o persoana care isi da numele real, cu atat mai mult un presedinte de Federatie, nu are ce cauta in aceste comunitati, sa raspunda unor nickname-uri. Asa ca printre atributiile pe care mi le-am propus a fost si aceea de a duce la alt nivel comunicarea dintre FRAS si public. Cum ar fi sa stea Mircea Sandu sa vorbeasca pe forumuri cu suporteri dinamovisti, stelisti, rapidisti??? E o munca destul de grea sa il fac pe dl Mazilu sa inteleaga ca e presedinte si nu poate fi ciuca batailor mai mult decat este orice persoana intr-o astfel de functie. Stiu ca argumentul dansului a fost faptul ca nu are nimic de ascuns, insa receptorii nu vad asa. Ei il iau in centru si incep sa arunce cu rosii stricate sau sa il aplaude, pe baza propriilor lor percepte. Nici una nici alta nu sunt potrivite. Presedintele trebuie sa lucreze pentru Federatie in ansamblu, care inseamna sportivi, cluburi, organizatori, arbitri.  El poate fi ales, reales sau demis. De catre cluburi nu de catre niste pseudonime, nu-i pasa membrului FRAS ca presedintele e popular sau huiduit pe forumuri ci care sunt rezultatele muncii sale pentru dezvoltarea si popularizarea acestui sport. Asa ca munca alaturi de dl Mazilu are mereu un anumit grad de alerta. A  renuntat la forumuri, acum are blog, deci alta distractie 🙂 Nu vrei sa stii ce dispute avem pe tema asta.

 

 

Motorsportnews.ro: Care ar fi diferenta intre aceasta functie si cea cu care este confundata adeseori, de specialist in marketing sau relatii publice ?

 

Elena Hîrţan:  Imi pare rau, dar nicaieri un purtator de cuvant nu poate fi confundat cu un PR sau specialist in vanzari, doar in Romania. Si asta pentru ca nu exista un statut clar al acestei functii, poate doar la institutiile de nivel inalt, acolo unde purtatorul de cuvant are o echipa, nu este o echipa. Un purtator de cuvant are nevoie de un un birou de comunicare sau un PR care sa faca strategii, sa scrie comunicate, are nevoie de un om de vanzari care sa caute sponsori sau parteneri media. Purtatorul de cuvant e acel „cap limpede” din presa, cel care, inainte sa trimita ziarul la tipar il citeste si verifica din scoarta-n scoarta. Un purtator de cuvant e elementul final si cel mai expus al comunicarii. Nu mai are rost sa repet ca unele atributii le-am negociat, ca am facut si parteneriate media, am mai gasit sponsori cand si cand, de exemplu pentru Gala sau Cupa Presei la Karting, am facut diplome si badge-uri si sigle in Photoshop. Dar nu e un repros sau un regret. E doar o constatare. Si ma bucur ca am putut fi de ajutor in aceste situatii si altele. Ce trebuia sa fac, sa trambitez pe site-ul FRAS sau pe Facebook de fiecare data cand am facut ceva ce nu e in fisa postului, doar ca sa li se para unora care au prea mult timp liber, ca totusi, muncesc? Ar fi culmea, cu atat mai mult cu cat nu sunt singura dintre colegii mei care face si altceva decat scrie in documentul de angajare. Iar situatia asta cred ca este si in alte institutii din Romania, nu cred ca trebuie sa fac mare caz pentru asta. Toti romanii muncesc mult, sau stau peste program, sau mai fac si altceva… Pentru ca pot, pentru ca isi ajuta un coleg, pentru ca e criza si nu vor sa-si riste job-ul. Fiecare are o anumita motivatie, iar explicatiile catre terti sunt inutile atata timp cat mereu vor fi nemultumiti si chiar nu ma intereseaza sa fiu mai catolica decat Papa doar ca sa fiu pe placul unora sau altora. Si atata timp cat eu nu-mi permit sa-i spun unui sportiv cum sa-si piloteze masina sau unui fan cum sa-si sustina favoritul, pentru simplul motiv ca imi cunosc limitele si nu sufar de nebagare in seama, ma astept ca raspunsul sa fie la fel. Cel putin teoretic. Multi au impresia ca stiu ei mai bine cand si cum se comunica, daca se fac sau nu precizari unor materiale nepotrivite aparute in presa, si asa mai departe. E mentalitatea tipica a romanului care isi repara Dacia in fata blocului, seara comenteaza meciul si la munca injura politicienii. Chiar nu ne pricepem toti la orice. Putem avea opinii insa nu le putem impune fara argumente si doar de dragul de a ne afla in treaba. „Pentru ca asa zic eu” nu e un motiv nici macar pentru Iisus, totul are o invatatura, o explicatie, se bazeaza pe experienta nu pe impresii si pareologie. Dar, probabil, ca sunt eu idealista, din anumite puncte de vedere. Am invatat sa traiesc printre parerile celorlalti, sa le aud, pe unele sa le ascult- daca sunt relevante. La fel era si cand scriam la ziar si existau diferite pareri ale cititorilor, la fel e si acum, nu poti fi pe placul tuturor si chiar nu am nici o fantezie ca sa fiu laudata sau ridicata in slavi, nu de asta sunt aici. Nu e nici functia de asa natura si nici eu nu sunt o persoana tocmai dragalasa. Stii si tu ca am avut si cu tine numeroase dispute, cu diferenta ca am discutat si am mers mai departe, fara resentimente. Cu cine are aceasta maturitate discut oricand cu placere, chiar si in contradictoriu.

 

 

 

Motorsportnews.ro: De ce doar purtator de cuvant si nu si marketing? De regula aceste doua sarcini se completeaza una pe alta, sau pot fi imbinate relativ usor. Concret, cine decide ce si despre ce subiect trebuie sa comunice FRAS?

 

Elena Hîrţan: Am sa iti raspund la a doua parte a intrebarii pentru ca la prima parte am raspuns mai sus. Sunt om de presa, am terminat Jurnalismul, sunt un comunicator, nu un om de vanzari. Deciziile, in mare parte se iau in echipa, impreuna cu dl presedinte, dl vicepresedinte si cu dl secretar general. Insa niciodata nu dau nimic public fara aprobarea dlui Mazilu, decizia finala e a dumnealui. Nu conteaza daca eu sunt sau nu de acord cu ea, daca e intr-un timp scurt sau nu, nu e federatia mea sa fac eu ce ma taie capul. Responsabilitatea e foarte mare, depinde de documente, fapte, dovezi, nu poti comunica impresii dintr-o functie publica. Nu e atat de simplu pe cat pare. Uneori mi-as fi dorit si eu sa comunicam mai repede, sa comunicam sau nu pe anumite subiecte, uneori a fost nevoie de consultarea avocatului, a directorului economic sau a unui consilier din Consiliul Federal. Federatia trebuie sa comunice decizia corecta si obiectiva, ca nu e agentie de stiri sa anunte una, doar ca sa para ca raspunde repede , si apoi sa vina cu rectificari, update-uri, samd.

 

 

Motorsportnews.ro: Asadar, FRAS nu are, „pe stat”, niciun specialist in marketing care sa se ocupe exclusiv de atragerea de sponsori, fonduri, etc. Totusi, exista un sponsor principal si probabil alti parteneri. Cine i-a convins pe acestia sa sprijine FRAS si cum a reusit?

 

Elena Hîrţan: Nu are un om pe vanzari desi ar avea nevoie. Exista un sponsor principal, Dunlop,  insa nu e treaba mea si cred ca nu e relevant cum de sprijina FRAS. Trebuie sa ii multumim ca e partenerul Federatiei din 2007, ca a ramas alaturi de FRAS chiar si in perioada de criza, ca e un partener onest si fidel, ca sustine Federatia si motorsportul.

 

Am mai avut parteneri si sponsori pe anumite evenimente, insa eu pot vorbi doar despre perioada de cand sunt eu aici si doar despre ce am facut eu. Colegii mei au incercat fiecare sa atraga parteneri, unii au reusit altii nu, insa atat la mine cat si la ei in mare parte s-a bazat pe faptul ca exista o relatie anterior acestor discutii. Eu lucrand in presa stiam PR sau persoane de marketing din anumite companii cu care am pastrat legatura si dupa ce am venit la FRAS. Insa perioada e destul de grea din punct de vedere financiar, asa ca e si mai complicat sa convingi oameni sa investeasca in acest sport, indiferent ce expunere le oferi. Cu situatia aceasta cred ca se confrunta si sportivii, nu doar Federatia.

 

 

Motorsportnews.ro: Nu ar fi o idee buna semnarea unui contract cu o firma specializata ( daca exista) sau cu o persoana, care sa fie platita printr-un comision din fondurile atrase ?  Ceva in genul unui promoter, desi aceasta solutie a esuat in cazul Campionatului Mondial de Raliuri.

 

Elena Hîrţan: Idei bune sunt mult mai multe, dar in practica au esuat. Nu au fost abandonate, sunt in stand by. Orice decizie in acest sens va fi anuntata, cu siguranta.

  

 

Motorsportnews.ro: Deja ai 1 an si 5 luni de cand te aflii in aceasta functie. La sfarsitul anului trecut ai incercat sa-ti faci o autoevaluare prin completarea unui chestionar de catre reprezentantii mass media. Care au fost concluziile ? 

 

Elena Hîrţan: Da, a fost foarte distractiv. Unii m-au intrebat daca mi-a cerut cineva asta si ce mi-a venit sa fac autoevaluare, e ca si cum as cere sa fiu certata. Insa eu nu am privit lucrurile asa. Pentru asta chiar nu am cerut voie de la dl presedinte deoarece am considerat ca parerea presei e importanta si pentru dansul. Ma gandeam ca atunci cand eu lucram in presa mi-as fi dorit ca PR-ii sau cei cu care lucram sa ma intrebe daca sunt multumita de modul cum comunica. Nimeni nu detine adevarul absolut si oricat de bine crezi ca iti faci meseria, e importanta si perceptia celui cu care lucrezi in mod direct.

 

Am primit pareri sincere si spun asta penru ca nu au fost doar plusuri sau laude. Tu si colegul tau stiti ce ati spus, probabil ca au fost cele mai ample raspunsuri. Punctele comune ale tuturor jurnalistilor care mi-au raspuns au fost ca observa o deschidere mai buna a FRAS fata de presa, ca trebuie sa existe o legatura mai stransa cu PR-ii organizatorilor care ar trebuie sa acorde importanta si presei nationale nu doar celei locale, insa raspund inca o data ca nu ii pot obliga eu cum sa isi indeplineasca atributiile ci le pot trasa doar niste sarcini in functie de ce ceea ce se decide in Consiliul Federal, nu ce vreau eu.  Jurnalistii au apreciat acreditarile, faptul ca le raspund mereu la telefon, au fost mai multe puncte. La minusuri am observat ca va doriti sa comunicam si pe competitiile mai putin populare, cum ar fi slalomul paralel sau indemanarea, aspect pe care sper sa il pot remedia pentru ca nu tine doar de mine ci si de organizator. Mi-ati cerut mai multe date tehnice despre competitii, sa va sustin ca sa puteti merge la mai multe competitii. Sunt observatii pertinente si sincere de care am sa tin cont si pe care sper sa le pot remedia.

 

  

Motorsportnews.ro: Stiu ca de cand te aflii pe acest post ai avut cateva initiative de imbunatatire a relatiei cu presa. Care sunt reusitele tale, pe acest plan?

 

Elena Hîrţan: La asta chiar ca trebuie sa raspundeti voi. Eu stiu ce imi doream cand eram ziarist si scriam despre motorsport. Am venit la FRAS cu mentalitatea jurnalistului care intreaba si trebuie sa i se raspunda, sa i se ofere solutii. Insa in interior nu e asa simplu pentru ca orice iese din si dinspre FRAS poate avea consecinte majore. Nu e asa simplu precum pare. Totusi am zis sa incerc, cu pasi marunti, ca nu se face nimic peste noapte si mai ales fara sa ma pot baza pe un buget clar pentru presa. Am dat acreditari, am facut o pagina de Facebook a FRAS, desi nu e tocmai ceva de lauda in era comunicarii on-line. Am propus si sustinut ideea ca trebuie sa avem parteneri media, ca trebuie sa poata fi trimise direct din secretariatul cursei rezultatele catre partenerii media. Ajung iar in faza in care simt ca ma laud si nu eu trebuie sa fac asta. Voi, presa, trebuie sa remarcati daca s-a schimbat sau nu ceva. De aceea am facut si respectiva evaluare.

 

 

Motorsportnews.ro: Dar dezamagirile?

 

Elena Hîrţan: Aaaaa, sigur vrei un raspuns la asta? Deja am raspuns enorm la celelalte intrebari, raspunsuri din care pot fi extrase si anumite dezamagiri. Insa punctual as vrea sa-ti raspund doar ca, daca tot e o federatie sportiva, m-am lovit de lipsa de fair-play a unora, elegant spus. Adica unii jurnalisti mi-au reprosat ca „m-am dat cu FRASu” desi nu stiu ce inseamna asta, ca FRAS si presa nu sunt dusmani, nu erau nici inainte sa vin eu aici si cu atat mai putin de cand sunt eu aici. Apoi sportivi despre care am scris cand eram la ziar s-au transformat in oponenti dupa ce am venit la FRAS pe motiv ca „aia cine mai e”…sau, ma rog, atitudini la fel de mature si pe care nici nu am incercat si nici nu vreau sa le inteleg. Am „absolvit” gradinita de mult, cu lecitina sunt la zi. Insa nu le pot cataloga ca si dezamagiri, ci doar neplaceri de moment. Singura mare dezamagire este ca trebuie sa platim ca sa avem stiri la tv, ca ni s-au cerut niste preturi mari pe motiv ca „astia cu automobilismul au bani” in timp ce devin stiri sportive subiecte legate de viata personala sau mondena a fotbalistilor. Fara sa ma feresc, cu anumite exceptii, stirile sportive sunt de fapt stiri despre fotbalisti, nici macar despre fotbal. Imi aduc aminte ca anul trecut Romania a avut campioane la scrima, care au „beneficiat” de o pagina intr-un ziar de sport cu peste 30 de pagini. Nu inteleg cum televiziunile se bat pe drepturile de difuzare a campionatului de fotbal dar cer bani pentru o stire de raliu, cu atat mai mult cu cat, in ultimii ani, fotbalul nu mai este atat de spectaculos si nici nu mai are rezultatele pe care ni le-am dori.

 

Insa atata timp cat televiziunile sunt afaceri private, nu e nici treaba mea nici a altuia de ce difuzeaza anumite stiri si nu altele. Pot fi revoltata ca si telespectator. Pot fi nemultumita ca purtator de cuvant ca unii abia asteapta un accident la cursa ca sa spuna ca „astia cu raliurile” calca oameni, pot fi nemultumita ca orice sofer care e prins de radar e catalogat de „prompteriste” ca unu „care se crede la raliu”, ca si cum raliul e un sport periculos practicat de niste inconstienti. Vrei sa spun cate drepturi la replica am dat? Nu este relevant si atata timp cat ei si-au facut audienta nu ii mai intereseaza sa rectifice asta, pentru ei este neimportant, chiar daca pentru noi e capital. Ce pot sa fac, daca multi dintre jurnalistii TV nu cer niciodata parerea FRAS, care este autoritatea nationala in domeniul automobilismului sportiv si prefera sa dea ei sentinte, atat pe subiecte de motorsport cat si de  „vitezomani”. E in aceeasi categorie a omului multitalent care se pricepe la toate, fara sa se gandeasca la faptul ca, totusi, pilotii, sunt niste sportivi nu niste soferi, sunt niste oameni care investesc timp si bani, de multe ori din resursele proprii, pentru o pasiune, un sport civilizat, care se desfasoara in conditii de securitate, care e organizat legal, cu suportul altor autoritati ale statului, ca toti cei implicati sunt niste profesionisti nu niste amatori. Eu, fara sa fiu pilot, ma simt jignita de fiecare data cand aud ca vitezomanii sunt pusi in oala raliurilor doar pentru ca merg cu viteza, pe cand raliul nu e despre viteza e despre competitie. Daramite un pilot, este el indreptatit sa fie scarbit si revoltat? Poate spune ca FRAS nu ia atitudine? Poate… Conteaza ca am facut ceva si nu am fost bagati in seama? Nu stiu.

 

Dar putem spune si noi ca ne dorim ca sportivii sa fie mai uniti si sa faca un efort comun pentru educarea publicului si chiar a anunmitei parti a presei. Revin, nimeni nu le stie pe toate si nu s-a nascut invatat, dar daca exista un front comun si nu doar actiuni razlete s-ar putea ca demersul sa reuseasca.

                                                        

 

 

 

 

 

Motorsportnews.ro: Ce anume ti-ar usura munca pe care o desfasori la FRAS ? Lipsa unui buget de mediatizare centralizat este principala problema ?

 

Elena Hîrţan: Este una din principalele probleme atata timp cat stirile devin stiri pe bani. Nu subiectul face stirea, ci banii. Si nu vreau sa acuz. Cu problema asta cred ca se confrunta si alte federatii, dar atata timp cat televiziunea e un business privat, nu vad o schimbare. Problema nu e automobilismul sportiv in Romania ci sportul in sine. Cate stiri din WRC sau WTCC vezi la televiziunile generaliste? Sau despre motociclism? Daca se mai busesc unii, daca moare vreun sportiv, atunci e de interes. Si avem exemple numeroase numai in 2011. Este o reticenta fata de acest sport, in general, nu despre sportul din Romania, in particular. Ma bucura ca totusi exista televiziuni de sport, care chiar dau sport, meciuri, cupe, curse. Inseamna ca, totusi, nu e o cauza pierduta.

 

 

Motorsportnews.ro: Probabil ti-ai stabilit pentru 2012 cateva obiective pe plan profesional. Care ar fi acelea si cate sanse sunt ca acestea sa capete contur ?

 

Elena Hîrţan: Sunt cateva obiective, nu e nimic special, in mare se rezuma la o mai buna mediatizare, la incheierea unor parteneriate media pe tot sezonul nu doar pe anumite competitii. Sunt sanse bune sa existe o evolutie din punctul de vedere al comunicarii si mediatizarii, iar pentru asta am nevoie de voi, de presa. Si nu pentru mine, personal, ca eu azi sunt maine pot sa nu mai fiu in functia asta, ci pentru acest sport si pentru sportivi. Eu nu am nimic de castigat de pe urma mediatizarii, beneficiar e motorsportul in ansamblu, ca si competitie, si sportivii, in particular, ca principali actori ai acestei activitati.

 

 foto : arhiva personala Elena Hîrţan