Intotdeauna vrei mai mult. Iti merge bine, reusesti sa faci ceva ce ti se parea foarte greu si acum consideri ca e cat se poate de normal sa iti iasa si datile viitoare. Cu efort si mai mic. Hm, gresit.
Doar pentru ca te-ai mobilizat o data nu inseamna ca sortii vor fi cu tine la nesfarsit. Doar pentru ca iti ies pasentele la coasta nu inseamna sa treci in raliuri. Nu zic sa ramai vesnic pe probele de coasta dar gandeste-te de trei ori inainte sa crezi ca la nivele superioare ale sportului iti va fi la fel de usor sa performezi.
Stiu ca acum cativa vor spune “Pai daca ne gandim asa nu o sa ajunga nici un roman in wrc. Nu poti progresa cu atitudinea asta. Sa stai in banca ta si sa te limitezi la cat ai reusit pana acum. E o atitudine antisportiva. Trebuie sa vrei tot mai mult”. Asa e. Dar nu vorbim de atletism sau de alpinism. Vorbim de curse de masini. Unde talentul tau joaca un rol mult mai mic decat in alte sporturi.
Cand te joci pe playstation ajungi sa faci record pe o proba. Il bati pe Leob. Si vrei mai mult. Dai restart. Si iesi in prima curba. Dai din nou restart. Si iesi la mijlocul probei. Iar in urmatoarele 149 de incercari nu termini niciodata. Tot dai restart in speranta ca iti va iesi o tura magnifica. Ei bine. In realitate nu poti sa dai restart. Cand simti ca te ia curajul pe sus ar fi bine sa te calmezi. In 99% din cazuri. Cei care fac mari performante stiu cand sunt in fata acelui rest de 1%. Nu e nici o reteta. Pur si simplu simt ca toate s-au aliniat si pornesc ca din tun spre victorie. Dar sunt si cei care au facut-o dauna totala si nimeni nu a mai auzit de ei dupa aceea. De ei nu ne prea aducem aminte cand atacam cu curaj un viraj de mare viteza. De fapt, nici nu cred ca ar trebui sa facem asta. Daca o balbai, e si mai rau.
Doar asta vreau sa spun. Nu trebuie sa spui nu intotdeauna cand iti tremura picioarele la gandul ca iti mai trebuie o jumatate de secunda. Sau cand te gandesti sa faci un raliu de macadam. Ci sa ai in vedere tot spectrul posibilitatilor care te asteapta. Si sa risti cand esti sigur ca vrei asta. Atunci nu o sa-ti para rau ca ai dat-o de gard. Dar daca dupa ce ai “pus-o pe tigle” iti spui “Ce idiot sunt! Nu puteam sta in banca mea?” atunci e bai. Trebuie sa iti spui “Asta e. Am incercat!”
Acum, daca iti permite timpul, adu-ti aminte de cate ori ai regretat ca ai incercat si nu ti-a iesit. Si ai iesit sifonat. Pe urma de cate ori ai regretat ca nu ai incercat si ti-ai dat palme…. Exact. Se darama cam tot ce am zis mai sus!