Transfăgărăşanul, un drum al recordurilor

Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 şi 1974, ideea conducerii de atunci fiind aceea de a asigura un drum strategic peste Munţii Făgăraş, cei mai înalţi din ţară. Inaugurarea a avut loc în data de 20 septembrie 1974,  astfel că, în toamna trecută, s-au împlinit 35 de ani de la acel eveniment.

Transfăgărăşanul (de la prefixul „trans-” + Făgărăş) face parte din Drumul Naţional 7C (DN7C) şi este unul din cele mai spectaculoase drumuri din ]ara noastra, fiind supranumit şi „drumul din nori”. Primul segment al Transfăgărăşanului trece prin faţa hidrocentralei de la Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetăţuia. De aici, în apropierea cetăţii Poenari, drumul urcă pe serpentine şi viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte,  ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 de metri leagă Munţii Pleaşa şi Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, pînă la partea sudică al tunelului de la Capra la Bâlea Lac, care străbate Munţii Făgăraş. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m, neiluminat şi neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărăşanului.

În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea, Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea, urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, şi se află la altitudinea de aproximativ 1230 m. În timpul iernii (de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie), sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascadă este închis circulaţiei rutiere, iar la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă”.

Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului, este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. De la Bâlea Cascadă pînă la intersecţia cu DN1 şi drumul european E68, în apropierea comunei Cârţişoara, mai sunt 21 km.

Date de reţinut

  • Drumul leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia, peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România (2544 m Vârful Moldoveanu), care face parte din Carpaţii Meridionali.
  • Lungimea Transfăgărăşanului este de 91,5 km. Alţi parametri: lăţimea părţii carosabile – 6 m; parapeţi – 54 km; curbe – peste 800; ziduri de sprijin – peste 26 000 mc.
  • Şoseaua urcă până la o altitudine de 2042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele.
  • Transfăgărăşanul include cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare înălţime (2042 m).
  • La realizarea celor aproape 92 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane metri cubi de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290 000 de metri cubi de zidărie, iar pentru construcţia tunelului Capra-Bâlea au fost escavaţi peste 41 000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 de tone de dinamită, 3573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24 000 de ancore, 129 tone de plase sudate, 14 200 metri pătraţi de cofraje, 1750 metri liniari de tuburi de beton, 4100 de metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6900 metri cubi de nisip, 6000 metri cubi de pietriş, 3000 tone de cribluri şi 740 de lămpi de iluminat.
  • Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi  şi muncitori care au contribuit la construcţia lui. Oficial se vorbeşte de 40 de oameni decedaţi, dar oameni care după 35 de ani mai sunt în viaţă vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. Răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: „Numai la baraj au murit vreo 400 de baieţi”.
  • Cele mai importante puncte de atracţie turistică din zonă sunt: Lacul şi Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, Cetatea Poienari (construită pe vremea lui Vlad Ţepeş), Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea. Pe ultimele însă, dacă nu aţi apucat deja să le vedeţi, trebuie să le includeţi în itinerariul dumneavoastră într-o excursie pe care o veţi putea face ulterior, folosind celălalt versant, sau, dacă vreţi să parcurgeţi acest drum spectaculos, în vară, atunci când Transfăgărăşanul este deschis complet circulaţiei publice.

Raliul Argesului – www.raliulargesului.com
Raliul Argesului se va desfasura in perioada 7-9 mai 2010 la Pitesti si, dupa o pauza de 9 ani, va avea probele speciale de concurs pe Transfagarasan.
Raliul este organizat de Hatters Motorsport cu sprijinul Consiliului Judetean Arges, al Primariei Municipiului Pitesti si al Directiei Judetene pentru Sport Arges si este sustinut de Honda prin Valahia Investment, Hotel Muntenia, Hotel Victoria, Asociatia Oamenilor de Afaceri Arges, Pelind Family, Ramycom service, clubul Pink, cabana Capra, Wings Team, My Wash.
Evenimentul este prezentat de GSP TV si se desfasoara sub egida Federatiei Romane de Automobilism Sportiv.