Minciuna


Ne cumparam abonament la sala cu gandul ca o sa mergem in fiecare zi si chiar facem asta in primele doua saptamani. Dupa care mergem de trei ori pe saptamana. La un moment data apar niste probleme si luam o pauza fortata. Delegatie sau concediu sau audit la serviciu… Dupa aceea ne ducem o data la doua saptamani la sala. Iar la sfarsitul anului, cand abonamentul a fost platit fara sa fie folosit din noiembrie ne propunem un target indraznet. De la intai ianuarie revenim la cel putin trei sedinte saptamanale. Sau mai bine de luni, 3 ianuarie.

 

Si cei mai multi ne hranim din aceasta minciunica. Cum ca de luni sau de la intai ne apucam in cel mai riguros mod sa ne tinem de un program. Si e valabil pentru tot felul de lucruri. Dieta, sport, nu mai injuram, nu mai cheltuim pe mancare in oras, ne apucam de citit, de germana, nu ne mai uitam la televizor etc.

 

Printre altele, de-a lungul timpului, eu mi-am propus cam de cincizeci de ori pana acum sa nu mai las Formula 1 sa-mi strice duminicile.  Vesnic in conflict cu cei care vor sa ajunga acasa din weekend, ii stresam sa se opreasca, sa stea cu mine doua ore intr-un local de pe marginea drumului ca sa ne uitam la cursa. Sau sa plecam cu trei ore mai tarziu ca sa vad cursa. Sau sa nu plec nicaieri pentru ca la cabana nu este televizor.

 

 

Asa ca  eu am zis “Gata. Nu ma mai intereseaza sa vad live cursa!”. Si din cand in cand am mai scapat cate una. Bineinteles ca tocmai aceea era mai spectaculoasa. Cu ploaie, cu depasiri, cu accidente. Sa innebunesc, nu alta!

 

Si a venit cursa de ieri, din Malaezia. Nu am putut sa o urmaresc la televizor. Dar am urmarit-o pe aplicatia F1live24 de pe Iphone. Am stat ca prostul sa ma uit pe telefon cum decurge cursa. Si culmea e ca nu doar F1 o urmaresc cateodata asa. La fel e si cu WRC, WTCC si chiar BTCC.

 

Si ma intreb unde e competitia, unde e spectacolul? Ce fac eu de fapt cand ma uit ca in Matrix pe niste tabele cu nume si cifre? Nu cumva pierd chiar esenta competitiilor pe care le urmaresc? Vad doar partea statistica dar nu vad instinctele, bucuria, nu vad agresivitatea sau inspiratia de moment. Este ca si atunci cand ti se povesteste un film. Afli care e desfasurarea actiunii dar practic pierzi exact feelingul pentru care te duci la cinema. Si atunci mai bine sa nu ti se povesteasca nimic.

 

Dar eu nu pot sa nu stiu ce se intampla in cursele importante. Si nu stiu cum sa fac sa scap de obsesia asta. Cred ca e mult mai ok sa te duci o data pe an sa vezi la fata locului e etapa de Wrc si o coasta din Austria sau Romania si in rest doar cand chiar nu ai ce face sa te uiti la televizor la o cursa.

 

Asa ca eu, azi, adica luni, mi-am propus cu litere de foc sa ma tin de urmatoarea promisiune: sa nu mai las sa-mi stea in cale nici o competitie de masini in zilele de duminica! O sa merg la iarba verde, la inot, in vizita sau pur si simplu la o expozitie. Cu o singura exceptie. Aceea cand, cine stie, o sa reusesc sa concurez eu din nou.

Comentarii

comentarii

One thought on “Minciuna”

Comments are closed.