Una din lozincile pe care le aud foarte des este “pe mine nu ma intereseaza rezultatul. Am venit sa invat. Sa acumulez experienta”. Minunat. Sa inveti este un scop laudabil. Daca iti justifici insa in felul asta rezultatul mediocru, ai o problema.  

 

Unul din lucrurile care nu imi plac deloc in viata asta este incremenirea in proiect. Suferim de aceasta boala foarte multi dintre noi. Absolvim trei facultati, cursuri peste cursuri, ne apucam sa invatam limbi straine, facem orice numai sa incepem sa lucram de adevaratea nu facem. Toate in ideea ca intr-o zi vom ajunge unde ne dorim. Mari specialisti cu notorietate, invitati la seminarii, cultivati si cu o multime de diplome pe peretele cabinetului personal. Ixulescu & Asociatii. Cabinet de consultanta. Whatever. 

Lucrurile nu stau foarte diferit in motorsport. Astia tineri invata, aia mai in varsta se multumesc sa-i tapeasca pe astia mici iar cei aflati la mijloc nu se pot hotari. Daca sa mai continue sau sa se opreasca. Oricum prea putini sunt cei care fac motorsport la nivelul la care isi doresc.  Problema mea este cu cei care tot o tin una si buna ca ei invata, ca e important sa adune kilometri.

 

Fratilor, in cursele la care participam noi nu e vorba doar despre cine stie sa franeze cu stangul sau viseaza trasele divine ale lui Puiu Rusu.  Si cu atat mai putin cati cai are masina, ce cauciucuri ai sau daca ai venit cu masina pe platforma sau pe roti. E vorba de o gramada de lucruri pe care trebuie sa le potrivesti.  Unul din ele este odihna. Altul este cel legat de recunoasteri. Altul este gestionarea nervilor, a pornirilor sa tot scazi secunde chiar daca nu mai e de unde. Dar cel mai important lucru e sa participi. Si sa accepti ca esti acolo pentru ca vrei sa concurezi. Ca nu ai tot ce ai vrea, e o tehnicalitate. Lupta-te cu ceilalti cu ce ai.

 

E mai putin important ca nu ai gume, nu ai mecanici, ca motorul intrerupe, ca nu ai pus aditivi in ulei. Important este sa scoti cat mai mult din situatia in care esti. Smecherii iti vor spune intotdeauna ca ei nu s-ar prezenta cu o masina neverificata ca a ta, cu gume ca ale tale. Iar tu, ori spui ca nu te intereseaza rezultatul si ca mergi sa acumulezi experienta, ori astepti la nesfarsit sa iti tot pregatesti masina, bugetul, mecanicii si setarile. Nu dragule, lasa-i pe smecherii atotstiutori in treaba lor si tu du-te pe drumul tau. Ai vrut sa pilotezi? Asta fa. Nu gasi scuze pentru care nu esti la maximum potentialului tau. Asuma-ti rezultatul si nu te mai tot alinta ca tu inca inveti. Toata lumea invata.

 

Din ecuatia masina-gume-mecanici-sponsori-putere-setari-probleme pe care le duci cu tine-recunoasteri-trase-mers la siguranta-viziune-bani-etc tu ai rezolvat un loc 17. Asta e. Ai facut mai mult decat altul cu masina perfect pregatita care nu s-a sinchisit sa ajunga la cursa pentru ca nu i-a ajuns suspensia cea noua. Concurezi pentru ca asta ti-ai dorit. Nu concurezi pentru ca sa acumulezi experienta sau sa inveti. Lasa textele. Chestia cu invatatul o accept doar de la Radu David. Sau de la cei care au clar o viziune, un viitor. Toti ceilalti suntem in motorsport pentru am visat lucrul asta.  Nu ca sa fim mai buni ca Titi Aur.

 

Asadar, se poate sa nu mai tot invatam ci sa ne bucuram de lucrurile care ne dau satisfactie chiar daca nu le facem la modul cel mai profesionist cu putinta? Se poate. E, atat am vrut sa zic.