Grila dublă BMW, o istorie din 1933

Probabil nici un alt element de design atât de puternic asociat cu o marcă nu are o poveste atât lungă şi o ascoiere atât de puternică. Grila dublă BMW a fost prezentă constant pe modelele mărcii încă din 1933, cu puţine şi foarte notabile excepţii. A devenit o parte atât de puternică din identitatea BMW, încât a fost prezentă, în formule surprinzătoare, acolo unde rolul a fost exclusiv estetic, inclusiv pe automobilele speciale de curse aşa cum au fost monoposturile de Formula 1, prototipurile pentru Le Mans sau chiar proiecte mai puţin cunoscute, aşa cum este proiectul american M1/C (care a concurat în IMSA în 1981).

De la debut şi până acum, într-o istorie de aproape 90 de ani, celebra formă dublă a fost mereu supusă transformării şi evoluţiei, de la orientarea iniţială verticală, designerii BMW au explorat mereu abordări şi soluţii noi. În prezent, în contextul automobilelor inteligente electrificate, celebra formă dublă evoluează de la grilă pentru radiatorul de răcire la panou care susţine un sistem tot mai sofisticat de senzori, aşa că faimoasa grilă BMW are un viitor asigurat.

 

Începutul: BMW 303 – 1933
Primul automobil BMW din istorie a ieşit de poarta fabricii Eisenach în 1929. Era produs sub licenţă Austin şi purta numele BMW 3/15 şi folosea un motor cu patru cilindri în linie care dezvolta 15 CP. L-a scurtă vreme a fost urmat de BMW 3/20, o evoluţie pe baza BMW 3/15. BMW 303 se lansa în 1933, la Salonul Auto de la Berlin în Februarie 1933, şi era o transformare notabilă de la primile două modele ale mărcii. Era primul automobil dezvoltat integral de BMW, primul care folosea un motor cu şase cilindri şi care folosea în premieră pentru marcă principiile de construcţie ultrauşoară, cu un cadru din bare tubulare în forma literei A. Noul BMW 303 aducea şi un element de design care avea să devină imediat definitoriu pentru marcă şi avea să fie folosit ulterior cu consecventă de-a lungul istoriei: grila dublă a radiatorului. În acelaşi timp sigla mărcii a fost mutată de pe radiator pe capotă, pentru prima oară. Grila dublă a fost preluată ulterior pe toate modelele interbelice, inclusiv legendarul BMW 328. Victoriile pe care acesta din urmă le-a semnat în competiţiile sportive, culminând cu victoria la clasă în Le Mans 24h din 1939 şi în clasamentul general al Mille Miglia din 1940, au definit psuternic imaginea sportivă a mărcii pentru deceniile care aveau să urmeze.

Evoluţia: BMW 503 – 1956
După aşa-numitul “Înger Baroc” – BMW 501 şi BMW 502, marca lansa al treilea model postbelic, unul cu linii moderne: BMW 503. Acesta a făcut loc unei grile duble complet cromate, pentru prima dată cu dimensiuni reduse pe înălţime. Pentru acest model BMW a apelat la serviciile unui designer din afara companiei, contele Albrecht Graf Goertz. Formatul mai mic al grilei radiatorului a fost posibil şi pentru că aceasta nu mai era singura componentă de răcire a motorului, deşi BMW 503 folosea un motor V8. Era o evoluţie de la propulsorul folosit de BMW 502, primul model cu motor V8 din Germania postbelică. Construcţia ultrauşoară cu bloc de aluminiu a fost o altă premieră tehnologică sofisticată. BMW 3200 CS din 1962 şi BMW 2000 CS din 1965 au continuat să păstreze forma grilei desenată de BMW 503.

 

Design de legendă: BMW 507 – 1956
BMW 507 Roadster a apărut în acelaşi an cu BMW 503, dar cu un design mult mai extrovertit: a fost primul BMW cu două prize de aer mari orientate orizontal. Creatorul său era acelaşi Albrecht Graf Goertz. Acesta şi-a permis această licenţă creativă în proiectarea grilei duble. Singura sursă  frontală de aer proaspăt pentru radiatorul motorului V8 era însă plasată foarte jos. Astfel, un alt element de design distinctiv a apărut sub forma unor “branhii” poziţionate pe aripile faţă. Lansat în anul 2000 ca un omagiu adus BMW 507, BMW Z8, desenat de Henrik Fisker, a preluat multe din elementele emblematice de design ale lui 507, inclusiv forma grilei şi „branhiile” laterale. Cu puţin sub 6000 de unităţi produse, caroseria şi şasiul din aluminiu şi echipat cu motorul V8 folosit şi de modelul BMW M5 de la acea vreme, dar şi apariţia spectaculoasă în James Bond, BMW Z8 a intrat deja în legendă.

BMW 507 este acum unul dintre cele mai emblematice modele ale mărcii, cu preţuri care ating cu uşurinţă în teritoriul de şase zerouri. Produs în numai 252 de exemplare, la lansare fost unul din marile eşecuri comerciale ale companiei, chiar dacă printre proprietari s-au numărat Elvis Presley sau Ursula Andress, în timp ce legendarul pilot Hans Stuck l-a pilotat în cursele de coastă. În contextul unor vânzări slabe, alături de dificultăţile reconstrucţiei postbelice, unul din cele mai râvnite modele BMW din prezent a fost şi unul din motivele pentru care BMW s-a confruntat cu probleme financiare majore la finalul anilor ’50.

 

Excepţii notabile: BMW Isetta, BMW 600 şi BMW 700 – 1955, 1957 şi 1960
Sunt excepţia notabilă de la regulă în ceea ce priveşte folosirea grilei de radiator dublă. Cele trei modele dispuneau de motoare de cilindree şi putere mică, amplasate în spate şi nu necesitau un radiator de răcire, deci o grilă dublă, în faţă. BMW Isetta şi apoi BMW 600, modele foarte accesibile, au asigurat volumele pentru a ţine forţa de muncă BMW angajată în momente dificile. Alături de acestea, succesul comercial al BMW 700 a asigurat baza financiară pentru relansarea companiei cu seria de modele ce avea să fie recunoscută ca “Noua Clasă”.

 

Relansarea: BMW 1500 – 1961
Modelele „Noua Clasă”, dezvoltate pe baza succesului BMW 700, au marcat un punct de cotitură pentru BMW atât tehnologic, ca imagine şi design, dar şi ca succes comercial. Grila dublă a modelelor BMW 1500 şi BMW 1600, BMW 1800 şi BMW 2000 a fost foarte asemănătoare cu cea a modelului BMW 503, dar, în premieră, cele două părţi au apărut unite, mai înguste decât la toate modelele anterioare şi plasate în mijlocul a două grile orizontale largi. Acesta a fost modelul pentru designul frontal BMW până la începutul anilor ’80. BMW 1500 a deschis o nouă gamă de modele BMW, supranumită “Noua Clasă”, baza gamei de modele moderne a mărcii. Purtând amprenta designerului BMW de la acea vreme, Wilhelm Hofmeister, modelul a prezentat prima dată şi alte două elemente de design care au devenit emblematice pentru BMW: lina mediană sculptată tridimensional, care taie suprafeţele laterale ale maşinii, şi curbura montantului C (stâlpul al treilea al maşinii), care de atunci poartă numele Curba Hofmeister (Hofmeister Kink).

 

Legenda supersportivă: BMW M1 – 1978
Legendara supercar BMW M1 avea prize de aer plate datorită înălţimii reduse a părţii frontale, iar grila sa este una dintre cele mai mici utilizate vreodată pe un BMW. Grilele păreau “încorporate” şi separate de prizele de aer secundare de pe caroserie, dar şi flancate de faruri escamotabile.

Designul BMW M1 poartă semnătura Giugiaro şi era o evoluţie a concept car-ului BMW Turbo, lansat în 1972, cu prilejul Olimpiadei de la München, un proiect desenat de francezul Paul Bracq. Forma specială a caroseriei, foarte ascuţită, este reflectată şi de o soluţie constructivă unică pentru marcă, cu un motor amplasat central. Designul grilei duble a BMW M1 a  inspirat alte modele care au devenit emplematice pentru marcă, precum BMW Z1 (1987) sau BMW Seria 8 (1989).

 

Electrificarea: BMW i3 – 2013

Grila dublă prezentă la BMW i3 are un design plat şi larg, o suprafaţă închisă şi accente în albastru, identificându-l ca un automobil electric BMW inovator. Aerodinamica BMW i3 beneficiază de grila dublă închisă. Un desen similar al grilei s-a regăsit şi la BMW i8, un model plug-in hybrid cu motorul pe benzină amplasat în spate şi care împrumută din proporţiile BMW M1.

 

BMW i3 a fost cu adevărat un concept car în producţia de serie, cu rolul de platformă de inovaţii pentru marcă introducând un număr de idei foarte valoroase pentru BMW Group şi întreaga industrie auto: de la materiale şi soluţii de producţie (aşa cum este folosirea la scară mare a fibrei de carbon) la o nouă filosofie de utilizare (a fost de exemplu primul automobil care poate sugera prin sistemul propriu de navigaţie trasee cu transportul în comun). Designerul exterior a fost semnat de Richard Kim, dar BMW anticipa ideea de monovolum electric deja cu BMW E1, un concept car prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt în 1991.

 

Soluţii aerodinamice: BMW Seria 7, a şasea generaţie – 2015
A şasea generaţie BMW Seria 7 a însemnat o întoarcere la linii suple care întăresc o imagine agilă şi sportivă a limuzinei de lux. Noul model a venit încă o dată cu o serie foarte bogată de tehnologii revoluţionare. Acestea au inclus unul dintre cele mai sofisticate trenuri de rulare oferite de o limuzină de lux, care combină tracţiunea integrală, direcţia integrală, suspensia pneumatică, reglajul inteligent al amortizoarelor folosind şi un sistem de camere stereoscopice şi barele stabilizatoare active. A şasea generaţie BMW Seria 7 a introdus şi farurile Laser adaptive cu funcţia Selective Beam sau controlul prin gesturi, precum şi cel mai puternice motoare V12 sau “şase în linie” diesel care au purtat vreodată sigla BMW.

Alături de acestea, pentru un plus de eficienţă, grila a avut în premieră lamele controlate inteligent, integrate în barelele grile duble. Acestea pot închide complet grila dublă la nivelul caroseriei pentru optimizare aerodinamică şi un management termic îmbunătăţit al motorului. Soluţia vine după ce vreme de aproape 20 de ani BMW a folosit “Air Flaps Control” integrat în spatele grilei. BMW Seria 7 a primit o restilizare la începutul anului 2019, care s-a remarcat prin preluarea unor elemente de design de la conceptul BMW Vision Future Luxury, precum prizele de aer din partea frontală de jos sau grila de dimensiuni mai mari. Pentru a răspunde noilor proporţii a fost montată şi o grilă mai mare pe capotă, folosită şi pentru BMW X7. Dacă designul exterior al modelului lansat în 2015 îi aparţinea lui Nader Faghihzadeh, cel care semna şi primul gran coupé din istoria companiei. BMW Seria 6, versiunea restilizată a fost executată de Alexey Kehza.

 

Un nou format: BMW Seria 3, a şaptea generaţie – 2019
A şaptea generaţie BMW Seria 3 a fost desenată tot de Alexey Kehza. În premieră, versiunile din familia BMW M – M340i şi M340d – au introdus o altă structură a grilei – barele verticale au fost înlocuite de un mesh de romburi, ca element de design distinctiv pentru versiunile sportive. Același element de design a fost preluat ulterior şi pe modelele de înaltă performanță M135i de la BMW Seria 1, dar şi pentru toate modelele BMW Z4 şi BMW Seria 4. Astfel, limbajul de design pentru emblematica grilă BMW este adaptat în funcţie de tipul de model: bare verticale simple pentru modelele de bază, grilă mesh pentru o serie de modele M sau sportivele Seria 4 şi Z4  şi grilă dublă pentru modelele de înaltă performanţă M, aşa cum sunt modelele BMW M5 sau BMW M8. Pregătite pentru lansare în această lună sunt şi noile BMW M3 şi BMW M4, care vin încă o dată cu o interpretare nouă, cu conturul integrat în caroserie şi cu dispunerea orizontală a barelor duble specifice M.

 

O nouă componentă: lumina. BMW X6, a treia generaţie – 2019
BMW X6 a fost întotdeauna modelul extrovertit al mărcii. Spre deosebire de BMW X5, modelul cu care împărtăşeşte o serie de elemente constructive, BMW X6 se remarcă cu o interpretare a grilei duble care apare mai deschisă care inspiră mai multă forţă. Rezultat este obţinunt folosind numai 12 bare verticale în locul celor 14 de la BMW X5. În acelaşi timp, BMW X6 a primit special, în premieră, o iluminare dinspre interior a conturului şi a barelor grilei radiatorului, disponibilă opţional cu numele BMW Iconic Glow. BMW este primul producător din lume care oferă această soluţie, omologată pentru a fi folosită pe drumurile publice. Lumina se activează automat când funcţionează cel puţin faza scurtă a automobilului şi utilizatorul poate dezactiva această funcţie.

 

Inspirat de tradiţie: BMW Serie 4 Coupé, a doua generaţie – 2020
Noul Seria 4 a fost anticipat la Salonul Auto de la Frankfurt din 2019 de BMW Concept 4. Concept car-ul avea o stilizare, într-o evocare a unor soluţii precum faimosul carosier Zagato, compunea structura grilei din zeci de cifre 4 stilizate. Lansat digital la nivel global în 2020, BMW Seria 4 Coupé dispune de o grilă faţă impunătoare, masivă, cu orientare verticală puternică, care evocă linia de design a modelelor interbelice, cu legături cu legendarul BMW 328 Mille Miglia Coupé şi BMW 328 Kamm Coupé. Noul model marchează în premieră o diferenţiere clară a designului exterior faţă de BMW Seria 3 Sedan, complimentând setările mult mai sportive ale şasiului modelului Coupé.

Platformă pentru tehnologie: BMW iX – 2021
La modelul electric BMW iX, grila dublă este o evoluţie care pleacă de la reperele setate de BMW i3. Grila pentru BMW iX a fost dezvoltată la Centrul de Tehnologie şi Construcţii Uşoare (LuTZ) BMW Group din Landshut şi este un simbol al tranformării industriei. Funcţiile de răcire au fost înlocuite de o platformă de senzori multifuncţională şi inovatoare pentru condus asistat şi automatizat. BMW numeşte această soluţie “shy-tech”: tehnologie care funcţionează discret şi care evită o aglomerare de forme care ar copleşi utilizatorul.

 

Pentru a garanta cea mai mare precizie posibilă atunci când se utilizează senzorul radar montat în spatele grilei, la fabricarea sa se foloseşte un proces de acoperire nanoscalară în vid. Aici, finisajul bicolor şi efectul 3D sunt produse prin vaporizare utilizând tehnologia laser şi printr-o tehnică de aplicare cu plasmă într-un nivel ridicat de vid. Combinaţia între metoda bazată pe laser, dezvoltată special pentru producţia grilei de la iX, şi grosimea definită cu precizie a grilei asigură performanţa optimă a senzorilor radar într-un design al grilei unitar, fără modificări speciale ale designului pentru integrarea componentelor noi de tehnologie. Noua grilă vine în preimeră absolută şi cu soluţii inteligente de protecţie. Un strat suplimentar de poliuretan reduce susceptibilitatea grilei de a se deteriora. Efectul de “autovindecare” a suprafeţei sale repară zgârieturile minore – de exemplu, în 24 de ore la temperatura camerei sau în cinci minute la o sursă de aer cald.