Am sesizat și eu, așa cum probabil mulți dintre voi au făcut-o, tendința unora, de a direcționa valența candidaturii mele către o zona intenționat neprietenoasă, prin emiterea unor asocieri voit negative, dar deloc fundamentate în realitate. Mă refer aici strict la aceia care analizeaza candidatura mea la funcția de președinte raportandu-se la postura de actual vicepreședinte al aceleiași instituții, cărora mă simt dator să le răspund personal și să le prezint urmatoarelor aspecte:

• în accepțiunea mea, și desigur nu doar a mea, funcția de vicepreședinte are exclusiv calitate executivă, concură și asigură la punerea în practică a deciziilor aprobate de consiliul federal
• această funcție nu presupune în mod obligatoriu existența unei sinergii perfecte de valori și păreri între cei doi reprezentanti ai organizației

Au existat, în perioada recentă, divergențe de opinii, de idei și chiar strategii diferite sau în contradicție cu cele promovate de președintele în funcție, însă posibilitatea de a le impune în organizație dintr-o poziție inferioară ierarhic a fost de multe ori imposibilă. Aceste viziuni diferite între mine și actualul președinte nu au făcut altceva decât să atragă atenția acestuia și a celorlalți colegi asupra modului în care vedeam eu lucrurile, decizia finală aparținându-i consiliului federal/ președintelui. Consider că o abordare arogantă și individualistă a acestor diferențe de opinii în cadrul oricărei organizații este generatoare de conflicte și tensiuni care pot deveni în scurt timp de necontrolat.

 

Asistând în decursul timpului la multe conflicte în interiorul unor foruri decizionale, pot să afirm avizat că acestea nu creează altceva decât blocarea sau stoparea acțiunilor sau intențiilor în cauză. Și nu este de dorit ca în interiorul unei echipe de conducere să apară frecvent astfel de incidente. În final, președintele este cel care trebuie să îsi asume responsabilitatea pentru deciziile luate si implementate, în acord cu viziunea și programa în baza căreia a fost investit.

 

Vreau să vă mai asigur că tocmai experiența de vicepreședinte este cea care mi-a oferit cunoștințe solide legate de problematica de conducere a FRAS și m-a ajutat să cunosc destul de în amănunt majoritatea acțiunilor soldate fie cu eșec, fie cu succes.

 

În concluzie, pot să afirm răspicat că, din postura de candidat la funcția de președinte, reprezint cu adevărat schimbarea necesară și de bun augur de care motorsportul românesc are atât de multă nevoie.