Tag Archives: mp australia

Marele premiu al Australiei din punct de vedere al pneurilor


Echipele fac acum ultimele pregatiri la Melbourne pentru revenirea Pirelli in Formula 1. Circuitul din Albert Park este unul dintre cele mai complexe din calendarul Formulei 1 in 2011.

Aducand versiunile hard si soft ale pneurilor PZero la Melbourne (ca optiune principala si, respectiv, secundara), Pirelli se asteapta la doua, sau chiar trei, opriri la boxe pentru fiecare masina, ceea ce va face ca prima etapa din acest sezon sa fie una plina de actiune. Compania italiana explica motivele care au stat la baza alegerii celor doua compozitii de pneuri si prezinta cele mai importante puncte ale circuitului pe care se desfasoara prima cursa de Formula 1 din 2011.

PNEURILE

Alegerea pneurilor de compozitie dura (hard), care este cea mai rezistenta compozitie a anvelopelor PZero, a fost influentata de caracteristicile circuitului Albert Park, care combina o suprafata mediu abraziva cu schimbari constante de altitudine, viteza si directie. Tot din acelasi motiv, alegerea secundara a fost cea a pneurilor de compozitie moale (soft).

 

CIRCUITUL

Circuitul Albert Park are o lungime de 5.303 metri si vor fi parcurse in total 58 de tururi, ceea ce inseamna 307,574 kilometri. Suprafata de rulare este variata pe toata lungimea circuitului, iar cauciucul se depune cu greutate. Aceste lucruri au un efect profund asupra uzurii anvelopei. Un alt factor important in ceea ce priveste uzura pneurilor este setarea monoposturilor care au nevoie de un nivel rdicat al fortei de apasare, datorita numeroaselor succesiuni de viraje rapide si absenta liniilor drepte lungi.

Un alt element care afecteaza atat pneurile, dar care exercita un stres suplimentar asupra pilotului si al masinii, sunt vibratoarele amplasate imediat dupa linia de start, in prima zona de franare. In acest punct, pilotii trebuie sa-si aleaga cu atentie punctul de virare pentru a nu-si destabiliza masina la trecerea peste vibratoare.

Urmatorul punct unde pneurile si monoposturile sunt solicitate la maximum este virajul Sport Centre. Pilotii franeaza de la 200 km /h in doar 2,5 secunde pe o distanta de 108 metri, fiind supusi unei forte de decelerare de 5G, in timp ce pneurile fata sunt apasate pe sol cu o forta de 1.150 kilograme.

Imediat dupa acest punct, urmeaza o noua provocare: un viraj lung, de dreapta, cu suprafata destul de alunecoasa, care este abordat cu acceleratia apasata la maximum, ceea ce poate duce la un comportament supravirator al masini, respectiv solicita si pneurile spate mai mult.

Apoi pilotii vor ajunge pe cea mai tehnica portiune a circuitului, care este si cea mai solicitanta: un viraj orb, abordat cu o viteza de 250 km/h, unde este important sa ramai pe partea circuitului cu cea mai multa guma pentru a putea profita la maximum de aderenta disponibila in aceasta zona. Acest viraj face parte dintr-o sicana cu asfalt denivelat care poate destabiliza monopostul. Tinand cont ca este un circuit semi-permanent, asfaltul are foarte putina guma pe el in ziua de vineri, prima zi pe circuit pentru piloti, ceea ce afecteaza inevitabil performantele pneurilor.

Virajul Waite este unul din punctele cheie ale circuitului Albert Park. Viteza de iesire din acest viraj este, in medie, de 210 km/h. Pneul cel mai solicitat este cel din fata, pe exterior, care lucreaza la o temperatura de 105°, in timp ce pneul din interior este mai putin solicitat si lucreaza la o temperatura de aproximativ 100°. Pneurile spate, cele responsabile de tractiune, opereaza la temperaturi de peste 100°.

O alta zona importanta este portiunea de franare dintre virajele 14 si 16, care incarca foarte mult partea din fata a masinii si care duce intr-o sicana foarte stransa inaintea liniei drepte principale: singura portiune unde monoposturile depasesc 300 km/h in treapta a saptea. Aici este si o zona excelenta pentru depasiri.

Dimensiunea punctului de contact al pneurilor cu solul variaza in funcite de viteza si de incarcatura aerodinamica. La 300 km/h, punctul de contact este de trei ori mai mare decat atunci cand monopostul sta pe loc, ceea ce ofera tractiune si aderenta optime.