Stirile si scandalurile din ultima perioada depre masinile diesel si emisiile de noxe ale acestora cu siguranta au determinat cativa oameni sa se gandeasca la o masina mai “curata” si de ce nu, mai economica. Desi solutia cea mai la indemana este o masina pe benzina, din ce in ce mai multi oameni isi indreapta atentia catre hybride, care sunt mai curate si din ce in ce mai economice. Astazi vom vorbi despre ultima generatie de Toyota Auris Hybrid, un model care nu doar ca este o masina exceptional de “curata” si frugala, dar, alaturi de intreaga gama Auris, a primit cate schimbari de efect la exterior cat si la interior.
Reprosurile pentru Auris au fost foarte putine, dar nu poti sa te lauzi pur si simplu ca ai o masina care este doar “ok si atat”, astfel incat cei de la Toyota au aplicat cateva schimbari care se traduc printr-un design imbunatatit la exterior, un interior mai proaspat si cateva echipamente de siguranta pentru modelul produs de constructorul japonez. Deruland putin timpul inapoi, Toyota Prius a fost primul automobil hibrid produs in serie, fiind lansat initial in 1997 in Japonia. Incepand cu 2001 a inceput sa se vanda in intreaga lume si acum este prezent in mai mult de 70 de tari, Japonia si America de Nord fiind cele mai mari piete. Primul milion de unitati vandute a fost atins in mai 2008 iar in martie 2011 a fost depasita bariera celor 3 milioane. In Romania va mai dura ceva timp pana cand hibridele vor deveni o aparitie obisnuita pe strazi.
Construit pe platforma modelului hatchback, ampatamentul si partea frontala a versiunii Touring Sports sunt neschimbate. Cu cat te deplasezi spre spatele masinii, cu atat mai mult aceasta incepe sa se schimbe. Auris Hybrid TS beneficiaza de niste sine de aluminiu pe plafon, de un deflector de aer montat in partea superioara a hayonului si de un design nou pentru partea din spate care i-a permis sa scada 100 mm pentru pragul de incarcare, aspect practic pentru transportul obiectelor mai grele.
Totusi, pentru a mari volumul interior al Aurisului, Toyota a extins lungimea masinii cu 285mm si a crescut capacitatea portbagajului pana la 530 litri. Pentru a reduce centrul de greutate, inginerii japonezi au redus inaltimea cu 55mm iar garda la sol a fost si ea micsorata cu 10mm, aceste modificari avand un impact semnificativ si asupra farmecului vizual al masinii. Din punctul nostru de vedere, Auris TS este unul dintre cele mai stilate break-uri compacte de pe piata auto.
Interiorul a fost si el schimbat si imediat ce intri in masina ai senzatia ca modelul apartine unui segment superior. Anterior, Auris avea o plansa de bord alcatuita dintr-un amestec de materiale de plastic si diferinte nuante, insa acum totul inspira un aer de prospetime, de o atentie crescuta pentru detalii si finisaje mult mai bune. Noul sistem Toyota Touch 2 ce include sistemul de navigatie are un ecran suficient de mare, comenzi simple si dispuse intr-o maniera clasica, la fel cum sunt si restul butoanelor destinate sistemului de climatizare.
Cum se conduce?
Asa cum v-ati astepta de la o masina focusata pe economie si practicabilitate, Auris Hybrid Touring Sports n-o sa va faca inima sa bata mai repede. Pe de alta parte, nici n-o sa va dezamageasca atunci cand o conduceti mai dur, schimbarile de directie sau ruliul in viraje facandu-se intr-un mod asemanator cu cel al versiunii hatchback. Auris HSD (Hybid Synergy Drive) dispune de acelasi sitem utilizat si in cazul lui Prius, alcatuit dintr-un motor pe benzina de 1,8 litri, un set de baterii si un motor electric, toate conectate la o transmisie automata care iti face viata mai usoara din ce in ce mai mult intr-un trafic de cosmar in capitala tarii noastre.
Auris HSD Touring Sports se conduce ca orice hybrid, pui cutia de viteze pe D cu ajutorul micutului selector si ai plecat. Este posibil ca pe distante mai scurte sa rulezi exclusiv pe energia oferita de baterii, insa de cele mai multe ori cea mai utilizata metoda de deplasare va fi cea in care electricitatea se combina cu benzina. Totul se intampla intr-o liniste desavarsita daca nu cumva dai peste vreun deal sau trebuie sa faci vreo depasire. Atunci, cutia de viteze automata de tip CVT se va comporta asa cum stim cu totii si va face ca motorul sa devina ceva mai guraliv.
Pe durata testului am fost nevoit sa raspund catorva persoane cum functioneaza sistemul, in special datorita stichkerelor de pe portiere. Toyota a construit noul propulsor pe baza ciclului Atkinson. Acesta presupune realizarea celor patru timpi ai motorului (admisie, compresie, ardere, evacuare) in aceasi rotatie a arborelui cotit. Diferentele majore comparativ cu un motor cu ciclu Otto constau in timpul mai mare de utilizare a presiunii create in urma arderii combustibilului. Motorul cu ciclu Atkinson a fost fost inventat in anul 1882 si este mai eficient din punct de vedere termodinamic comparativ cu motorul Otto, cel pe care-l gasim pe majoritatea automobilelor pe benzina.
Japonezii au mers mai departe cu eficienta si au hotarat ca pompa de apa sa fie electrica si nu actionata printr-o curea de motorul pe benzina. Astfel in compartimentul motor nu mai gasim nicio curea care sa afecteze randamentul. Auris HSD poate rula in diverse moduri decise in mod automat de computer: EV-Drive Mode (complet electric), Power Mode si Eco Mode. Din pacate acumulatorii cu care autovehiculul este dotat nu reusesc sa-i asigure energia necesara decat pentru maxim 5,5- 6 kilometri cu viteza redusa daca se opteaza pentru modul pur electric.
Bineinteles ca principala preocupare cand testezi o astfel de masina este consumul de benzina, chiar daca acest aspect nu este cel mai important. Emisiile de CO2 sunt de doar 92 g/ km atunci cand motorul pe benzina functioneaza. Am adoptat un stil normal de condus pe durata intregului test, fara sa ne gandim ca ne aflam la bordul unui automobil hybrid, iar computerul de bord ne-a afisat niste valori interesante: 5,2 l/100 km in oras. Daca aveti rabdare sa evitati acceleratiile bruste si sa circulati cu viteze mai reduse cu siguranta veti obtine un consum mai redus decat al nostru, pentru ca veti rula o perioada de timp mai mare in modul electric.
Auris HSD se conduce pur si simplu ca orice alta masina. Nu trebuie sa va faceti probleme pentru modul in care Auris functioneaza, calculatoarele fiind optimizate pentru obtinerea unui consum de benzina cat mai scazut. Pornirea masinii se face exclusiv cu ajutorul motorului electric iar atunci cand stationati la semafor, cel pe benzina va fi oprit. Toate aceste schimbari ale modului de functionare a sistemului Hybryd Sinergy Drive se fac intr-o mare discretie si doar daca opriti radioul va puteti da seama cu adevarat ce se intampla.
Toyota Auris are trei moduri de functionare, Eco, Power si EV, primele doua dintre acestea putand fi actionate in orice moment al rularii. Modul EV poate fi actionat doar atunci cand bateria este incarcata suficient si automobilul nu ruleaza cu o viteza mai mare de 48 km/h. In orice alt moment, celelalte doua moduri de functionare asigura o deplasare cat mai ecologica a masinii. Modul Eco este optimizat pentru economia de carburant, iar apasarea nervoasa a acceleratiei in acest mod aduce cu sine un consum mai ridicat de carburant decat utilizarea modului Power la aceeasi sarcina. Modul Power implica mai mult motorul pe benzina si ofera acceleratii si reprize interesante. In modul de functionare EV, Auris are motorul pe benzina oprit si ruleaza in conditii de silentiozitate extrema. Mai exact, singurul sunet care poate fi auzit este cel al anvelopelor pe asfalt si un usor zumzait. Odata ce bateriile au ajuns la un nivel mai scazut, Auris schimba automat in modul de functionare Eco.
Concluzia
Toyota Auris HSD este alaturi de Prius o masina definitorie pentru aceasta perioada si incearca sa devina un impuls pentru constienta cumparatorilor. Poate din aceste motive, Toyota incearca sa faca din Auris HSD o masina care-ti vine in minte atunci cand te gandesti la un automobil hybrid. Lansarea unui astfel de produs pe o piata foarte sceptica in urma cu atatia ani a fost o miscare foarte curajoasa pentru cei de la Toyota.
Trebuie sa faceti un test drive ca sa intelegeti si mai multe despre cum functioneaza Toyota Auris HSD. Compacta dar incapatoare, stilata dar la un pret acceptabil, suficient de puternica dar totusi “verde”. Auris HSD este o masinaconfortabila, se conduce usor si in plus vine si cu legendara calitate a produselor Toyota. Asadar, daca sunte preocupati de economisire si ati pierdut increderea in traditionalele modele diesel, aruncati o privire mai atenta la Toyota Auris Hybrid Touring Sports!
Pilotul Autonet Motorcycle Team, Emanuel Gyenes, și-a atins obiectivul în ediția 2016 a Raliului Dakar, clasându-se în top 15. Riderul sătmărean a urcat pe 16 ianuarie, pentru a cincea oară, pe podiumul de finiș al celei mai dure provocări din sporturile cu motor. La capătul celor două săptămâni de cursă și după aproape 9.000 de kilometri, sătmăreanul a ocupat locul 14 în clasamentul general, cu timpul de 52h28min03sec.
Dakar 2016 a debutat la Buenos Aires pe 2 ianuarie și a fost extrem de dur în prima săptămână din cauza furtunilor și a ploilor torențiale provocate de fenomenul El Nino. Incursiunea în Bolivia i-a pus pe rideri în postura de a concura la 4.600 de metri altitudine și timp de trei zile nu au coborât sub 3.000 de metri, nici măcar pentru orele de repaus. După etapele din Anzi a urmat o binemeritată zi de pauză în Salta, Argentina, acesta fiind primul moment de bilanț din ediția 2016. În acel moment Emanuel Gyenes se afla pe locul 20 în clasamentul general și trebuia să dea tot ce poate pentru ca în a doua săptămână să-și atingă obiectivul. A reuşit să-și mărească ritmul și a recuperat în probele cu mult nisip, clasându-se chiar pe locul 13 la general în etapa a 10-a. Dificultățile de vizibilitate din următoarele etape și praful excesiv din etapa a 12-a care a făcut imposibilă depăşirea în condiții de siguranță i-au încetinit ritmul, pilotul sătmărean izbutind totuși să ajungă al 11-lea în proba nr. 12. În final, Mani a terminat pe locul 14 în clasamentul general și pe doi la categoria Maraton (acesta este al treilea său podium la categorie, după victoriile din 2011 și 2015), obținând cea mai bună performanță a unui rider român în odiseea din motorsport. Pe podiumul de finiș de la Rosario (Argentina), Mani a fost însoțit de Laszlo Olah și Szabolcs Racz, cei doi membri ai echipei de asistență tehnică care i-au fost alături în această ediție a Dakarului.
during the Dakar 2016 Argentina, Bolivia, Etape 12 / Stage 12, San Juan – Villa Carlos Paz, from January 15, 2016 – Photo Florent Gooden / DPPI
Emanuel Gyenes #33 Autonet Motorcycle Team:„A fost un Dakar dificil, însă mă bucur că nu am avut probleme majore și am reuşit să termin așa cum mi-am propus, în primii 15 la general. Este un rezultat pentru care s-a muncit mult și vreau să le mulțumesc coechipierilor din Autonet Motorcycle Team care mi-au fost alături în echipa de asistență. Noua motocicletă a jucat un rol foarte important pentru că în probele din Anzi sigur aș fi pierdut mult timp dacă nu pilotam o motocicletă cu motor pe injecție. Am făcut în acest raliu și cel mai bun rezultat al meu într-o etapă: am avut al 11-lea timp și sunt foarte fericit că am izbutit să ne îndeplinim obiectivele. Mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit pentru a putea ajunge la Dakar 2016 și tuturor celor care ne-au trimis mesaje de încurajare de-a lungul raliului.“
Emaneul Gyenes alături de colegii săi de echipă vor reveni în România marți, 19 ianuarie la ora 18.05. Cei trei împreună cu trofeele vor ateriza pe Aeroportul Otopeni – Henri Coandă, București – cu o cursă din direcția Roma.
Dakar 2016 în cifre
Ediția nr. 38
Etape: 13
Motociclete la start: 136
Motociclete la finiș: 84
Țări traversate: 2, Argentina și Bolivia
Altitudine maximă atinsă: 4.600 de metri
Participarea lui Mani: a șasea din carieră, al cincelea finiș
Participare a unui rider român: a 8-a ediție în care ia startul cel puțin un pilot român. Primul a fost Romeo Dunca în 2005.
Numărul riderilor români care au concurat până acum în Dakar: 5, Romeo Dunca, Zsolt Szilveszter, Marcel Butuza, Emanuel Gyenes, Romeo Duicu.
during the Dakar 2016 Argentina, Bolivia, Etape 13 / Stage 13, Villa Carlos Paz – Rosario, Finish – Podium from January 16, 2016 – Photo Eric Vargiolu / DPPI
Dupa 820.000 de exemplare vandute de-a lungul primilor patru ani de la lansarea primului SUV compact al celor de la Dacia, perioada in care acesta a devenit foarte popular in Romania dar mai ales in Europa, in septembrie 2013, la Salonul Auto de la Frankfurt producatorul de la Mioveni a prezentat faceliftul pe care toata lumea il astepta.
Totusi, cei de la Dacia nu au facut prea multe schimbari la designul exterior al noului Duster, mizand pe faptul ca acesta are un aspect destul de expresiv si apreciat de clienti, cele mai vizibile la acest capitol fiind blocurile optice noi. In schimb, cele mai multe imbunatatiri au avut loc la interior, acolo unde plansa de bord a fost preluata de la modelul Logan impreuna cu ceasurile de bord. Alaturi de alte modificari estetice, introducerea sistemului MediaNav, mutarea comenzilor geamurilor pe fetele de usi, introducerea unui mortor pe benzina turbo, modul ECO si pilotul automat si limitatorul de viteza au facut din Duster o masina careia cu greu poti sa-i gasesti un cusur. Haideti sa-l cunoastem mai bine!
Facelift-ul l-a schimbat pe Duster la exterior atat cat trebuia, modelul reusind sa-si pastreze identitatea cat si capacitatile off-road. Acum, gama de accesorii oficiala include si un bull-bar, disponibil pe modelul testat de noi, insa acesta poate fi utilizat mai mult din considerente estetice decat practice, deoarece reuseste sa reduca considerabil garda la sol a masinii. In rest, designerii s-au multumit sa schimbe doar grila fata, farurile si sa redeseneze usor spoilerul frontal.
Schimbarile majore in cazul facelift-ului operat pe Duster se observa cel mai bine la interior. Aici, asa cum spuneam mai sus, avem de a face cu o noua plansa de bord iar in locul afisajului pe care era prezentata temperatura lichidului de racire, acum se afla temperatura exterioara, prezentata in noul format al instrumentarului de bord de la Dacia, lansat cu odata cu Lodgy, Logan si Sandero.
Despre sistemul MediaNav de pe Duster am mai vorbit cu ocazia altor teste. Prin acesta avem acces la sistemul audio, cel de navigaţie, la telefon şi la alte funcţii legate de surse audio externe. Din punctul meu de vedere, în cazul noului Duster, minunatul ecran tactil color de şapte inch a fost amplasat prea jos, pentru ca cel de la volan să poată citi uşor informaţiile afişate sau fara sa-si distraga atentia de la drum.
În lista noilor dotări au intrat sistemul de asistenţă la parcare şi cruise controlul care vă ajută să rulati la o viteza constanta pe autostrazi dar si limitatorul de viteza care va pazeste de amenzi. ESP-ul este oferit şi el acum standard, pentru toate versiunile Duster! O altă noutate este volanul maşinii, care are un design schimbat însă acesta nu poate fi ajustat pe adâncime, ci doar pe înălţime! Noul Duster facelift oferă mai multe spaţii de depozitare, în special în partea de sus a planşei de bord, în timp ce portbagajul şi-a păstrat volumul de 475 de litri!
Pe masina din testul nostru a fost disponibila echipa formata din motorul 1.5 dCi de 110 cai putere, cutia manuala de viteze in sase trepte si tractiunea integrala decuplabila, echipare care si-a imbunatatit usor performantele. Motorul da impresia unei crestri mai usoare in turatii iar zgomotul la relanti, dar mai ales in mers, este acum mai agreabil, chiar daca vibratiile inca se mai simt atunci cand astepti culoare verde a semaforului.
De capacitatile sistemului de tractiune integrala ne-am bucurat din plin in scurta noastra incursiune ce leaga drumul Sinaia – Targoviste de Cabana Piatra Arsa si Babele. Zapada cazuta la altitudinea ridicata din zona la jumatatea lunii decembrie ne-a oferit posibilitatea sa testam cu adevarat Dusterul. Aceeasi zapada ne-a adus si cu picioarele pe pamant, amintindu-ne ca desi masina dispune de functia lock, totusi nu se transforma intr-un Batmobil si o lopata aflata in portbagaj te scoate din incurcaturi atunci cand te avanti mai mult decat e cazul 🙂 Economia de carburant a crescut in conditii reale de trafic, fara sa fie activat modul ECO, iar pe durata testului am reusit sa obtinem un consum de 6,5 l/100 km in afara orasului si un consum de aproximativ 8 l/100 km in modul urban.
Suspensia Dusterului cu facelift a fost usor recalibrata, spune producatorul, insa tinuta de drum de-a lungul testului nostru mi s-a parut identica cu cea a primului model. Cat timp cunosti limitele masinii si nu ai asteptari exacerbate, poti avea o calatorie agreabila la bordul lui Duster, sistemul de directie avand un nivel potrivit de asistare iar feedback-ul oferit celui aflat la volan fiind decent.
Dacia a învăţat foarte repede să asculte parerile clienţilor. Dovada este faptul că pe noul Duster am găsit multe modificări simple, dar atât de necesare pentru mai mult confort! Maşina nu a pierdut din calităţile sale de off road, acesta fiind un alt avantaj al SUV-ului de Mioveni. Cât priveşte neajunsurile, mi-aş dori să văd atât pe Duster, cât şi pe alte modele Dacia, o suspensie mai bine setată pentru abordarea virajelor în viteză! Evident, toate acestea luate la un loc ar creste preţul, iar potrivit celor de la Dacia, clienţii mărcii nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva.
Calendarul Pirelli 2016 a fost prezentat, ieri, presei din București precum și partenerilor de afaceri ai companiei Pirelli Romania, după premiera sa globală care a avut loc pe 30 noiembrie la Londra, la Roundhouse, o fostă clădire industrială care a reprezentat unul din templele muzicii rock din capitala britanică în anii ’60.
Cea de-a patruzeci şi treia ediţie a calendarului Pirelli a fost creată de Annie Leibovitz, unul din cei mai faimoşi fotografi şi portretişti americani, care a realizat proiectul în luna iulie în studioul ei din New York. De asemenea, Leibovitz este creatoarea calendarului Pirelli 2000, în care au apărut dansatoarele coregrafului Mark Morris. Cele 2000 de fotografii au reprezentat primul set de nuduri din cariera artistei.
Calendarul Pirelli 2016 prezintă 13 femei cu realizări remarcabile pe plan profesional, social, cultural, sportiv şi artistic: actriţa Yao Chen, primul ambasador chinez UNCHR al Bunăvoinţei; top modelul rus Natalia Vodianova, fondatoarea fundaţiei de caritate Naked Heart Russia; producătoarea Kathleen Kennedy, preşedinta Lucasfilm şi una din cele mai influente persoane de la Hollywood; colecţionara de artă Agnes Gund (cu strănepoata ei, Sadie Rain Hope-Gund), preşedinte emerit al Muzeului de Artă Modernă din New York; jucătoarea de tenis Serena Williams, numărul unu mondial; lidera de opinie, critic şi scriitoare Fran Leibowitz; preşedinta Ariel Investments, Mellody Hobson, care sprijină proiecte de caritate în Chicago; regizoarea de film Ava DuVernay, printre ale cărei filme se numără Selma, producţia nominalizată pentru un Academy Award pentru cel mai bun film în 2015; bloggeriţa Tavi Gevinson, fondatoarea Style Rookie şi a revistei online Rookie; artista vizuală iraniană Shirin Neshat; artista, muziciana şi cântăreaţa Yoko Ono; cântăreaţa Patti Smith, una din cele mai mari vedete rock din toate timpurile; şi actriţa şi comediana Amy Schumer.
Femeile sunt de vârste diferite şi trecuturi diferite şi au urmat cariere diferite. Aşa cum s-a întâmplat în cazul primelor calendare din anii şaizeci şi, mai recent, în cazurile calendarului lui Peter Lindbergh din 2002, în calendarul lui Patrick Demarchelier din 2008 şi în cel al calendarului lui Steve McCurry din 2013, nici această ediţie nu include nuduri.
Pirelli Calendar 2016 – April – SERENA WILLIAMS
“Calendarul din anul 2000 a însemnat un exerciţiu de fotografiere nuduri. A fost un concept simplu,” spune Leibovitz. “Pentru 2016 am făcut ceva complet diferit, însă la fel de simplu. Este un set clasic de portrete alb-negru, realizate în studio.” “Când am fost abordată de Pirelli, mi s-a spus că se doreşte o depărtare de trecut. Mi s-a sugerat ideea de a fotografia femei deosebite. După ce am căzut de acord asupra acestui lucru, obiectivul a fost acela de a fi o lucrare foarte ilustrativă. Am vrut ca fotografiile să arate femeile exact aşa cum sunt, fără falsităţi.” “Sunt o mare admiratoare a comedienilor. Portretul Amy Schumer a adăugat ceva distractiv. Ca şi cum ea n-ar fi primit documentul în care se spunea că îşi poate păstra hainele pe ea.“
Noul site www.pirellicalendar.com include acum conţinut mai bogat şi mai însemnat cantitativ
Prezentarea ediţiei 2016 îmbogăţeşte site-ul dedicat (www.pirellicalendar.com) cu un nou conţinut: materiale video, fotografii şi interviuri care alcătuiesc povestea calendarului. Cu ocazia lansării s-a realizat un material video care prezintă calendarul Pirelli 2016 realizat de Annie Leibovitz, iar o selecţie din operele ei va fi adăugată la bogatul material de arhivă, ce include câteva imagini care n-au mai fost niciodată văzute şi care, grupate fiind pe perioade de zece ani, oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei de o jumătate de secol de obiceiuri sociale, din 1963 până în zilele noastre.
Site-ul este structurat pe trei secţiuni: The Cal 2016, Icons şi Time Machine. La fel ca în cazul secţiunii “2016 The Cal”, care este dedicată celei mai noi ediţii a calendarului, zona “Time Machine” include imagini din ediţiile trecute şi un sumar al materialelor video de culise grupate pe decenii. Este un veritabil tur virtual prin evoluţia esteticii şi obiceiurilor sociale, nu doar prin intermediul perspectivei celor mai renumiţi fotografi din lume, ci şi prin intermediul comentariilor care ajută la contextualizarea diverselor perioade de timp din perspectivă istorico-politică. În mediul online este deja posibil să călătoreşti în timp prin ultimii ani, dar şi prin anii 60, 70 şi 80, cu anii 90 şi 2000 urmând să fie publicaţi în curând. Digitalizarea şi reconstruirea istorică a unor materiale vor fi treptat completate cu ajutorul expertizei tehnice a fotografului şi colecţionarului Amedeo M. Turello, care, în trecut, alături de Walter Guadagnini, a fost curatorul expoziţiei intitulate “Forma e Desiderio – The Cal, Colezzione Pirelli”, sub patronajul Municipalităţii din Milano şi organizate de Gamm Giunti şi Palazzo Reale, locul unde a avut loc expoziţia. În secţiunea “Icons” puteţi naviga printre biografiile multor celebrităţi din domenii precum artă, cultură, entertainment, modă, sport şi muzică: Roberto Bolle, Candice Huffine, Tommy Hilfiger, Marc Newson şi mulţi alţii care vor urma.
BIOGRAFIA ANNIEI LEIBOVITZ
Annie Leibovitz şi-a început cariera ca fotojurnalist pentru revista Rolling Stone în 1970, în timp ce încă era studentă la Institutul de Artă din San Francisco. De atunci, pozele ei au apărut constant pe coperţile revistelor. Portofoliul vast şi distins de lucrări al artistei include unele din cele mai bine cunoscute portrete din timpurile noastre. Prima sarcină majoră primită de Leibovitz a fost aceea a unui cover story care l-a avut ca protagonist pe John Lennon. Leibovitz a devenit fotograful şef al revistei Rolling Stone în 1973, iar zece ani mai târziu, când a plecat de la revistă, ea ajunsese să deţină un portofoliu de o sută patruzeci şi şapte de coperţi şi publicase eseuri foto pe marginea unui număr imens de subiecte, inclusiv pe tema memorabilelor sale relatări proprii despre demisia lui Richard Nixon şi despre turul Rolling Stones din 1975.
În anul 1983, când s-a alăturat echipei revistei Vanity Fair, Leibovitz era deja cunoscută drept cel mai mare fotograf de muzică rock şi de un documentarist înverşunat al peisajului social. În cadrul Vanity Fair şi, ulterior, în cadrul revistei Vogue, ea şi-a dezvoltat masiv portofoliul de lucrări – portrete de actori, regizori, scriitori, muzicieni, atleţi şi personaje politice şi de afaceri, precum şi fotografii de modă – care au diversificat portretul colectiv al vieţii contemporane realizat de artistă. În plus faţă de munca redacţională, Leibovitz a creat mai multe campanii publicitare de influenţă, incluzând portretele pentru American Express şi Gap, care i-au adus şi premii. De asemenea, a colaborat cu multe organizaţii de artă. Leibovitz nutreşte un interes special pentru dans, iar în 1990 a documentat crearea White Oak Dance Project, cu Mikhail Baryshnikov şi Mark Morris.
Au fost publicate mai multe colecţii de opere realizate de Leibovitz. Printre ele se numără Annie Liebovitz: Photographs (1983); Annie Leibovitz: Photographs 1970–1990 (1991); Olympic Portraits (1996); Women (1999), în colaborare cu Susan Sontag; American Music (2003); A Photographer’s Life, 1990-2005 (2006); Annie Leibovitz at Work (2008), un comentariu la persoana întâi despre cariera ei; Pilgrimage (2011); şi o ediţie supradimensionată, limitată, de colecţie a fotografiilor ei publicate de Taschen (2014). Expoziţii cu lucrările lui Leibovitz au apărut la muzee şi galerii din întreaga lume, incluzând National Portrait Gallery şi Corcoran Gallery din Washington, D.C.; International Center of Photography din New York; Brooklyn Museum; Stedelijk Museum din Amsterdam; Maison Européenne de la Photographie din Paris; National Portrait Gallery din Londra; Hermitage Museum din St. Petersburg, Rusia; şi Pushkin State Museum of Fine Arts din Moscova.
Leibovitz a primit multe premii. În anul 2006, guvernul francez i-a acordat titlul de Commandeur al Ordre des Arts et des Lettres. Cu un an înainte, cu ocazia realizării unei compilaţii, de către American Society of Magazine Editors (ASME), a celor mai importante patruzeci de coperţi de revistă din ultimii patruzeci de ani, Leibovitz a obţinut primele două locuri (no.1 pentru fotografia cu John Lennon şi Yoko Ono luată pentru revista Rolling Stone în ziua în care Lennon a fost ucis şi no.2 pentru Demi Moore însărcinată, în revista Vanity Fair). În anul 2009, a primit premiul International Center of Photography’s Lifetime Achievement Award, primul premiu Creative Excellence Award lansat de ASME şi premiul Centenary Medal of the Royal Photographic Society din London. În 2012 a primit premiul Los Angeles Museum of Contemporary Art Award pentru femei deosebite din domeniul artei şi premiul Wexner. În 2013 a primit premiul Prince of Asturias Award for Communication and Humanities. A fost prima care a primit premiul San Francisco Museum of Modern Art Contemporary Vision Award în 2015. Leibovitz a fost nominalizată pentru statutul de Legendă Vie de către Library of Congress. Locuieşte la New York împreună cu cei trei copii ai săi, Sarah, Susan, and Samuelle.
PROTAGONISTELE CALENDARULUI PIRELLI 2016
Pirelli Calendar 2016 – YAO CHEN
CUVÂNT ÎNAINTE – YAO CHEN
Yao Chen are peste şaptezeci de milioane de adepţi în social media din China, fapt care o plasează între cele mai importante vedete ale culturii pop globale. Este posibil să fie chiar cea mai faimoasă persoană de pe planetă. Yao este o actriţă de film şi TV ale cărei prime postări au apărut în 2009, când a fost lansat Weibo, site-ul chinezesc de microblogging. Aşa cum Yao a explicat unei audienţe în cadrul World Economic Forum, s-a dovedit că lucrurile au avut parte de un debut favorabil. Yao era deja populară pentru apariţiile din comedii romantice, însă în 2013 devenise o persoană atât de influentă încât a fost numită primul ambasador chinez al Bunăvoinţei pe lângă Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Fanii ei o admiră pentru sinceritate şi lipsa de vedetism. Yao a vorbit despre “responsabilitatea socială indusă de statutul de celebritate”. Activitatea ei umanitară înseamnă întâlniri cu refugiaţii din Myanmar, Somalia şi Siria şi relatări despre suferinţele lor, precum şi atragerea atenţiei asupra victimelor nedreptăţilor locale.
Ianuarie – Natalia Vodianova
Natalia Vodianova a fondat o ambiţioasă organizaţie filantropică la o vârstă relativ fragedă, de doar douăzeci şi doi de ani. A început să lucreze ca model când avea optsprezece ani şi a ajuns în scurt timp pe nenumărate podiumuri de prezentare, pe coperţi de reviste şi în billboard-uri. A semnat un contract pe mai mulţi ani, de mai multe milioane de dolari, cu Calvin Klein, s-a măritat şi a născut primul copil înainte de împlinirea vârstei de douăzeci de ani. Acum are patru copii, dispune de contracte de design, a apărut pe şi mai multe coperţi de revistă şi are multe premii în palmares. Cu toate astea, succesul ei a apărut pe un fundal nu prea vesel. Natalia s-a născut în sărăcie într-un oraş industrial din Uniunea Sovietică. Atât tatăl natural, cât şi tatăl ei vitreg şi-au abandonat familia. Mama ei a rămas singură ca să le crească pe Natalia şi pe sora ei vitregă mai mică, care suferea de paralizie cerebrala. De la vârsta de şapte ani, Natalia a avut grijă de sora ei şi şi-a ajutat mama să vândă fructe pe piaţa neagră. O persoană venită în prospectare în Rusia pentru o agenţie franceză de modelling i-a schimbat cursul vieţii. Fundaţia Naked Heart, înfiinţată în 2004 de către Natalia, reprezintă produsul experienţelor trăite de ea în tinereţe. Fundaţia construieşte terenuri de joacă în cartiere sărace din Rusia şi oferă acces la ele copiilor cu dizabilitati. De asemenea, ajută copiii cu nevoi speciale să rămână alături de familiile lor, face lobby pe lângă guvernul rus pentru elaborarea unei legislaţii care să protejeze copiii cu dizabilitati şi sprijină alte proiecte care le oferă acestora îngrijire. Natalia este implicată direct în fundaţie, într-o manieră care include luarea de decizii cotidiene precum şi participarea la inaugurarea de terenuri de joacă, rostirea de discursuri la forumuri sponsorizate de fundaţie şi găzduirea de evenimente de strângere de fonduri, toate acestea reflectând talentele şi conexiunile formidabile ale Nataliei.
Februarie – Kathleen Kennedy
Kathleen Kennedy este preşedintele Lucasfilm, companie înfiinţată de George Lucas în 1971. Lucasfilm este gazda francizelor Star Wars şi Indiana Jones. Kennedy a fost aleasă de Lucas ca să-l înlocuiască drept lider al companiei în primăvara anului 2012. Fiind unul din producătorii de succes de la Hollywood, Kennedy a fost, în cea mai mare parte a carierei ei, asociată cu regizorul Steven Spielberg. Prima ei producţie a fost pentru E.T. the Extra-Terrestrial, filmul realizat de Spielberg în 1982. Împreună cu viitorul ei soţ, Frank Marshall, şi cu Spielberg, Kennedy a înfiinţat o companie de producţie cu un an înainte. În anul 1992, ea şi Marshall au înfiinţat Kennedy/Marshall Company. Kennedy a fost producător sau producător executiv pentru un număr mai mare de şaizeci de filme, incluzând The Color Purple, seria Jurassic Park, trilogia Back to the Future, Lista lui Schindler şi Lincoln. La scurt timp după ce Kennedy s-a alăturat Lucasfilm, compania a fost vândută către Walt Disney Company. Primul ei proiect de preşedinte a fost cel de-al şaptelea film Star Wars, The Force Awakens. Kennedy este membru al consiliului de guvernatori şi al consiliului de trustees ai Academy of Motion Pictures Arts and Sciences.
Martie – Agnes Gund şi Sadie Hope-Gund
Agnes Gund şi Sadie Rain Hope-Gund împărtăşesc interesul pentru artă. Agnes Gund este bunica lui Sadie şi un proeminent patron şi colecţionar de artă. Sadie este studentă la Universitatea Brown din Providence, Rhode Island, unde studiază fotografia şi media. Familia Gund a sprijinit arta de patru generaţii. Tatăl lui Agnes, George Gund II, a fost un bancher şi un om de afaceri care a extins averea familiei în Cleveland, Ohio, şi a creat Fundaţia George Gund pentru proiecte filantropice. Agnes a fost preşedintele consiliului de administraţie al Muzeului de Artă Modernă din New York între 1991 şi 2002, iar acum este preşedinte emerit şi chairman al consiliului internaţional al muzeului. A activat în consiliile de administraţie ale multor altor organizaţii de artă, incluzând J. Paul Getty Trust, Frick Collection, şi Fundaţia Robert Rauschenberg. Fundaţia ei oferă mai multe milioane de dolari anual unor instituţii culturale şi unor organizaţii de femei. În anul 1977, ea a înfiinţat Studio in a School, proiect care aduce artiştii profesionişti în şcolile publice din New York City pentru a preda artele vizuale. Gund este unul din cei mai importanţi colecţionari de artă modernă şi contemporană. A dăruit sau a promis o mare parte din colecţia ei muzeelor. În anul 1997 a primit distincţia National Medal of Arts.
Aprilie – Serena Williams
Serena Williams reprezintă o întruchipare a stilului, forţei, frumuseţii şi curajului. Clasată actualmente pe primul loc în ierarhia mondială a tenisului feminin, Serena a depăşit adversităţi insurmontabile ca să câştige 21 de Grand Şlemuri în cariera ei. Ea şi sora ei, Venus, au schimbat felul în care se joacă tenisul feminin. Înainte de intrarea ei în arena sportivă, serviciul era folosit pentru continuarea jocului, acum este un exerciţiu de forţă agresivă. Serena este o jucătoare rapidă, atletică şi dură mental. Provine dintr-un mediu atipic pentru tenis. Surorile Williams au crescut în Compton, o comunitate la sud de centrul Los Angeles-ului care şi-a câştigat reputaţia de căminul gangsta rap. Cele două au învăţat să joace tenis pe terenurile publice din Compton, unde erau antrenate de părinţii lor, care nu aveau experienţă anterioară de joc. În februarie 2002, Venus Williams a devenit prima femeie afro-americană ajunsă numărul unu în tenisul feminin. În acelaşi an, Serena a învins-o pe Venus la Wimbledon şi a trecut pe prima poziţie la doar douăzeci de ani. A câştigat titlul în toate cele patru turnee de Mare Şlem şi în alte 66 de campionate single, 22 campionate de dublu şi a fost medaliată cu aur la Jocurile Olimpice din 2000 (dublu), 2008 (dublu) şi 2012 (single şi dublu). Se poate spune că Serena Williams este o forţă în tenis de aproape două decenii. În afara terenului de joc, moda reprezintă una din pasiunile ei. Serena poate fi găsită pe HSN, unde este prezentată colecţia ei Serena Williams Signature Statement. De asemenea, Serena este International Goodwill Ambassador pentru UNICEF, manifestând un interes special pentru educaţie la nivel global şi pentru prevenirea violenţei de tip comunitar. În plus, ea a creat Serena Williams Fund pentru a putea transpune în practică eforturile ei filantropice din Statele Unite.
Pirelli Calendar 2016 – November – PATTI SMITH
Mai ─ Fran Leibowitz
Fran Leibowitz este o maestră a comentariilor sociale, deşi ea nu a făcut din asta o practică obişnuită. Nu are nici emisiune TV, nici rubrică de ziar şi nici un forum regulat de vreun fel. Au fost publicate trei cărţi cu eseurile ei: Metropolitan Life (1978), Social Studies (1981), and The Fran Lebowitz Reader (1994). Cele mai multe din observaţiile ei acumulate în ultimii treizeci de ani au fost diseminate prin intermediul interviurilor cu ea realizate de alţii şi prin intermediul discursurilor ţinute în faţa studenţilor de colegiu. Comentariile ei îmbracă forma unor remarci înţelepte – adesea replici singulare devastatoare, deşi Leibowitz nu întâmpină nicio problemă să vorbească perioade lungi de timp. În anul 2010, Martin Scorsese a realizat un documentar lung despre ea, Public Speaking, în care ea ţine discursuri lungi. Punctul ei de vedere este acela al unui locuitor al New York-ului parohial, plin de contrarii, gânditor, manifestând dispreţ pentru regulile legate de interzicerea fumatului şi pentru cea mai mare parte a tehnologiei contemporane. Leibowitz este, de fapt, din New Jersey, dar locuieşte în Manhattan de când a împlinit şaptesprezece ani. A sărit de etapa colegiului, a devenit şofer de taxi şi şi-a luat o slujbă de şofer pentru muzicienii rock. Apoi a început să scrie o rubrică, “I Cover the Waterfront”, pentru revista Interview, scoasă de Andy Warhol, şi eseuri pentru publicaţia Mademoiselle.
Leibowitz este un personaj cunoscut în Manhattan. Este aproape întotdeauna îmbrăcată într-o haină bărbătească neagră, croită special, o cămaşă albă cu manşete cu butoniere şi blugi. Ar putea fi socotită o emblemă de cult, cu excepţia faptului că lucrările ei au fost mari succese comerciale şi a aceluia că ea e bine cunoscută unui public larg, în parte datorită apariţiilor în calitate de invitat la show-urile de noapte ale televiziunilor. De mulţi ani despre ea se spune că lucrează la un roman, chiar dacă, aşa cum ea însăşi recunoaşte, suferă de o monumentală lipsă de inspiraţie. În orice caz, este foarte probabil că ea însăşi reprezintă cea mai interesantă creaţie proprie.
Iunie – Mellody Hobson
Mellody Hobson este preşedintele Ariel Investments, o firmă de gestionare financiară din Chicago. Lucrează la Ariel din 1991, după ce a absolvit Woodrow Wilson School of International Relations and Public Policy la Princeton. Hobson a crescut în Chicago, fiind cel mai mic dintre cei şase copii care au fost crescuţi de o mamă singură în condiţii financiare grele. Unul din multele ei interese filantropice se leagă de educaţia în domeniul finanţelor şi investiţiilor. În anul 1996, Ariel Investments a devenit sponsor corporatist al Ariel Community Academy, o şcoală publică din partea de sud a oraşului Chicago care oferă cursuri de finanţe împreună cu subiectele academice standard. Hobson şi soţul ei, creatorul de filme George Lucas, au avut importante contribuţii în cadrul University of Chicago Laboratory Schools şi After School Matters, o organizaţie care oferă elevilor de liceu din Chicago programe extracuriculare din domeniile artă, ştiinţă, sport, tehnologie şi comunicaţii. Hobson este preşedintele consiliului de administraţie Dream Works Animation şi membru al consiliilor de administraţie Estee Lauder şi Starbucks. Colaborează în mod regulat cu CBS News pe teme de tendinţe financiare şi economice. A fost un suporter timpuriu al lui Barack Obama şi a strâns importante fonduri financiare în cursul campaniilor electorale ale acestuia.
Iulie- Ava DuVernay
Ava DuVernay este o femeie afro-americană care regizează filme produse la Hollywood. În rândul regizorilor de la Hollywood se numără foarte puţine femei, în special afro-americane, iar DuVernay şi-a început cariera într-o altă zonă a acestui domeniu. A crescut în Los Angeles, a urmat şcoala la UCLA, a lucrat ca publicist de film şi şi-a înfiinţat propria agenţie de marketing şi distribuţie. Când era în colegiu a activat pentru scurt timp într-un duo rap, iar primul ei film a fost un documentar despre comunitatea hip-hop din care făcea şi ea parte. A realizat acel film cu 10.000 de dolari. A scris şi regizat primul film de lung-metraj, I Will Follow, bazat pe experienţa ei de îngrijire a unei mătuşi aflate pe moarte. În anul 2012 a primit premiul Sundance Film Festival pentru cel mai bun regizor al unei drame realizate în Statele Unite pentru cel de-al doilea ei film, Middle of Nowhere, despre o femeie al cărei soţ e în închisoare. A treia producţie, Selma, pe care ea a regizat-o şi la al cărei scenariu a fost coautoare, a fost distribuită în 2014 de un studio de mari dimensiuni, Paramount.
Selma se referă la campania dusă de Martin Luther King pentru dreptul la vot al americanilor de culoare. Punctul de cotitură al campaniei s-a înregistrat la data de 7 martie 1965, zi cunoscută sub numele de Duminica Însângerată, când poliţiştii de rasă albă şi trupele statale au atacat un grup de protestatari care încercau să mărşăluiască de la Selma, Alabama, până în capitala statului, Montgomery. Două săptămâni mai târziu, sub protecţia trupelor federale şi a Gărzii Naţionale, King a condus un marş din Selma până în Montgomery la care au participat 25.000 de oameni. Ulterior în acel an, Congresul Statelor Unite a adoptat legea dreptului la vot. Tatăl lui DuVernay a crescut în apropiere de Selma şi i-a văzut pe oameni mărşăluind pe lângă ferma familiei. Prin relatarea ei legată de acele evenimente, filmând chiar în locul unde ele s-au petrecut, DuVernay a devenit prima femeie de culoare care a regizat un film nominalizat pentru un premiu al Acadamiei pentru cel mai bun film.
August – Tavi Gevinson
Tavi Gevinson nu ar fi ajuns populară în era de dinainte de social media. Sau poate, fiind inteligentă, articulată, originală şi înţeleaptă, probabil că ar fi ajuns în conştiinţa publicului, doar că nu de la vârsta de doisprezece ani. În epoca de dinainte de social media, ea nu ar fi putut să stea în camera ei din casa părinţilor aflată într-o suburbie a oraşului Chicago ca să parcurgă cu ajutorul computerului arhive întinse pe zeci de ani de campanii publicitare, fotografii şi fluturaşi de reviste de modă. Nu ar fi reuşit să acumuleze cunoştinţele aprofundate de istorie a modei pe care acum le foloseşte pe blogul ei, Style Rookie, unde a postat portrete ale ei în curtea din spatele casei, îmbrăcată cu combinaţii experimentale de haine achiziţionate de la magazine ieftine. Ideile ei despre modă au fost împărtăşite de sute de mii de tineri şi adolescenţi, precum şi de mamele acestora, dar şi de cunoscătorii în domeniul modei. Rei Kawakubo a adus-o la Tokyo pentru petrecerea de sărbători Commes des Garcons. Gevinson a discutat cu Karl Lagerfeld în Paris şi a purtat o conversaţie publică cu Iris Apfel la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. A filmat un material video pentru marca Rodarte. Când avea cincisprezece ani, a înfiinţat Rookie, o revistă online pentru adolescente. Când avea optsprezece ani, a ieşit din mediul online şi a dat o reprezentaţie aclamată de public în piesa This Is Our Youth de Kenneth Lonergan, care a avut primul spectacol în Chicago, după care a ajuns pe Broadway. Pentru ceea ce va urma de aici încolo, rămâneţi în legătură. Sau conectaţi online.
Septembrie – Shirin Neshat
Shirin Neshat a crescut în Iran înainte de Revoluţia Islamică. Când ayatolahul Khomeini l-a înlocuit pe şah la conducerea ţării, ea trăia deja în Statele Unite, unde părinţii o trimiseseră să studieze. A absolvit Universitatea California din Berkeley în 1983 şi s-a mutat în New York. În anii 90, când s-a întors în Iran ca să-şi viziteze familia, schimbările din acea ţară au afectat-o profund. A început să fotografieze, să facă materiale video şi filme despre femeile care trăiesc în regimul islamist autocrat. Neshat se consideră o musulmană secularizată.
Între 1993 şi 1997, a realizat o serie de portrete conceptualizate, alb-negru, pe care a numit-o Femeile lui Allah. În cadrul seriei, care include auto-portrete, femeile subiect poartă haine lungi, iar chipurile, mâinile şi picioarele lor sunt acoperite de texte caligrafice în limba farsi – mostre de poeme scrise de femei iraniene pe tema martiriului şi al rolului femeii în revoluţie. Un element cheie al imaginilor sunt armele. Operele ulterioare ale lui Neshat sunt aparent mai puţin politice şi mai filozofice. În Rapture (1999), un material video de treisprezece minute, realizat pe peliculă de 16 mm, un ecran pe care apar bărbaţi în cămăşi albe aflaţi într-o fortăreaţă de stâncă este juxtapus peste un ecran în care un grup de femei cu văl se deplasează într-un mod misterios şi abstract liric într-un peisaj pustiu, după care intră în apele mării. Primul film de autor al lui Neshat, Women Without Men (2009), a cărui acţiune se petrece în 1953, an în care guvernul ales democratic al Iranului a fost răsturnat printr-o lovitură de stat sprijinită de CIA, a câştigat Leul de Argint pentru regie la Festivalul de Film de la Veneţia. În anul 2015, muzeul Hirshhorn din Washington, D.C., a întocmit o retrospectivă a operei ei, intitulată Facing History.
Pirelli Calendar 2016 – December – AMY SCHUMER
Octombrie- Yoko Ono
Yoko Ono este artistă vizuală, conceptuală, producătoare de film, muziciană, compozitoare şi activistă politic. De asemenea, este văduva lui John Lennon, alături de care lucra într-un studio de înregistrări la data morţii lui, 8 decembrie 1980. Legătura cu soţul ei a făcut-o pe Ono probabil cel mai cunoscut artist avangardist în viaţă, deşi ea era un personaj cu influenţă încă dinainte de a-l cunoaşte pe Lennon, în 1966. “Evenimentele” găzduite de ea în apartamentul de pe strada Chambers din New York la începutul anilor 1960 au fost importante pentru dezvoltarea muzicii, artei şi dansului experimental. Ono a avut parte în 1961 de prima ei expoziţie solo de picturi şi schiţe, într-o galerie administrată de George Maciunas, fondatorul mişcării Fluxus. Primul ei concert solo a avut loc la Carnegie Recital Hall din New York tot în cursul acelui an.
În 1964 Ono şi-a publicat singură cartea Grapefruit, o carte de “instrucţiuni” pentru implementarea sau conceptualizarea operei ei, într-o ediţie de 500 de exemplare. Grapefruit a fost extinsă şi retipărită de multe ori, şi tradusă în mai multe limbi. Cele mai cunoscute reprezentaţii ale lui Ono sunt, probabil, “Cut Piece”(1964), în cadrul căreia ea îngenunchea pe o scenă şi invita publicul să-i taie hainele cu o pereche de foarfeci de croitorie, şi “Bed-In for Peace” (1969), reprezentaţie pe care ea şi Lennon au ţinut-o pentru prima dată într-un hotel din Amsterdam pe post de lună de miere. După moartea lui Lennon, Ono s-a dedicat tot mai mult muzicii, integrând o tehnică de improvizaţie cu un stil vocal distinct (ţipete, gemete şi şoapte, precum şi frazări melodioase) pentru a genera o muzică populară. În anul 2009, ea şi fiul ei, Sean Lennon, au reînviat Plastic Ono Band, care fusese iniţial înfiinţată la sfârşitul anilor şaizeci. În acelaşi an, Ono a primit Leul de Aur pentru realizări în întreaga viaţă la Bienala de la Veneţia. În anul 2015, Muzeul de Artă Modernă din New York a prezentat o retrospectivă a primelor ei opere, Yoko Ono: One Woman Show, 1960-1971. Printre multele ei activităţi filantropice se numără premiul bienal LennonOno Grant for Peace, sprijin pentru organizaţii precum Amnesty International şi UNICEF, şi finanţări pentru şcoli din ţări sărace.
Noiembrie – Patti Smith
Patti Smith este o femeie cu o misiune. Urmează această misiune de peste patruzeci de ani, deşi a existat o perioadă de pauză de zece ani, atunci când ea s-a retras la Detroit pentru a avea grijă de copii. La începutul anilor 1970, misiunea ei consta în salvarea rock and roll-ului de avalanşa pop. Performanţele poetice, extatice şi carismatice ale lui Smith au inspirat o generaţie de muzicieni. A fost o figură emblematică a cluburilor din New York din acea epocă, mai ales pentru cluburile Max’s Kansas City şi CBGB. Primul ei album, Horses (1975), cu imaginea răscolitoare în alb şi negru de pe copertă realizată de Robert Mapplethorpe, reprezintă una din cele mai influente înregistrări ale epocii rock. Imaginea cu Smith, insolentă în cămaşa ei albă, cu cravata subţire, cu haina neagră aruncată neglijent peste umăr, încă inspiră bărbaţi, femei şi designeri de modă. Ea însăşi a fost inspirată de Rimbaud, William Burroughs, Jimi Hendrix, William Blake şi un număr însemnat de alţi vizionari şi romantici – ca să nu-l menţionăm şi pe Johnny Carson. A avut parte de un cântec intrat în Top 40, “Because the Night”, de pe cel de-al treilea album al ei, Easter (1978), însă opera ei emblematică este mai apropiată de versurile din “Birdland”, un lung cântec/poem despre fiul lui Wilhelm Reich care aşteaptă la înmormântarea tatălui său ca să fie răpit de un OZN. Pe urmă există “People Have the Power”, piesa ei de rezistenţă care a devenit imnul mişcărilor populiste din mai multe ţări. Pasiunea, dedicarea şi lipsa de cinism ale lui Smith au venit în sprijinul ecologiştilor, politicienilor progresişti, tibetanilor, artiştilor şi radicalilor de multe orientări. În vara acestui an, când efectua un tur anual al festivalurilor europene muzicale, a galvanizat audienţe de mii de oameni. Smith a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame şi a câştigat National Book Award for Just Kids (2010), ca o amintire a relaţiei ei cu Mapplethorpe, însă misiunea ei nu înseamnă o călătorie nostalgică.
Decembrie – Amy Schumer
Amy Schumer se situează la limita extremă a feminismului. Se remarcă atât de tare, încât ceea ce face ea adesea nu se poate identifica drept feminism ca atare. Este o comediană stand-up şi o actriţă a cărei marcă originală este reprezentată de limbajul extrem de plat şi de glumele şi poantele legate de sex – descris grafic şi adesea mai mult sau mai puţin în mod grotesc. Ajunge într-o poziţie feministă – locul în care este proclamată stima de sine şi sunt batjocorite aroganţa şi posturile masculine – expunându-se de o manieră care ar fi considerată plină de cruzime dacă altcineva ar proceda la fel cu ea. Unul din cele mai apreciate episoade ale Inside Amy Schumer, serialul ei premiat de televiziune de pe reţeaua de cablu Comedy Central, este o parodie după filmul clasic “Doisprezece oameni furioşi”. În varianta “Twelve Angry Men Inside Amy Schumer”, un juriu complet masculin dezbate dacă Schumer este “suficient de atragătoare” ca să aibă propriul show TV. Izbucnirile ei fizice şi temperamentale sunt disecate fără milă. Schumer transformă glume care ar putea fi prea grosolane în comentarii subversive şi foarte amuzante. În acest an ea a abordat ideea de comedie de lung metraj cu un film de autor, Trainwreck, pe care ea l-a scris şi în care joacă rolul principal.
Calendarul Pirelli: Fotografi, locaţii şi modele
1964 Robert Freeman în Majorca, Spania
Jane Lumb, Sonny Freeman Drane, Marisa Forsyth
1965 Brian Duffy în Monaco şi Coasta de Azur, Sudul Franţei
Maggie Cheung, Agyness Deane, Lily Donaldson, Du Juan, Doutzen Kroes, Catherine McNeil, Mo Wan Dan, Sasha Pivovarova, Coco Rocha, Caroline Trentini, Gemma Ward
2009 Peter Beard în Abu Camp/Jack’s Camp, Botswana
Daria Werbowy, Emanuela De Paula, Isabeli Fontana, Lara Stone, Rianne Ten Haken, Malgosia Bela, Mariacarla Boscono
2010 Terry Richardson în Bahia, Brazilia
Daisy Lowe, Georgina Stojiljokovic, Rosie Huntington, Eniko Mihalik, Catherine McNeil, Ana Beatriz, Abbey Lee Kershaw, Marloes Horst, Lily Cole, Miranda Kerr, Gracie Carvalho
2011 Karl Lagerfeld în Paris, Franţa
Bianca Balti, Eliza Sednaoui, Freja Beha Erichsen, Isabeli Fontana, Magdalena Frackowiak, Anja Rubik, Abbey Lee Kershaw, Lakshmi Menon, Heidi Mount, Erin Wasson, Natasha Poly, Lara Stone, Daria Werbowy, Iris Strubegger, Jeneil Williams, Baptiste Giabiconi, Sebastian Jondeau, Brad Kroenig, Garrett Negg, Jake Davis
2012 Mario Sorrenti în Murtoli, Corsica
Isabeli Fontana, Natasha Poly, Saskia De Brauw, Lara Stone, Joan Small, Guinevere Van Seenus, Malgosia Bela, Edita Vilkevictiute, Kate Moss, Milla Jovovich, Margareth Made, Rinko Kikuchi
2013 Steve McCurry în Rio de Janeiro, Brazilia
Isabeli Fontana, Adriana Lima, Sonia Braga, Marisa Monte, Elisa Sednoui, Petra Nemcova, Hanna Ben Abdesslem, Liya Kebede, Karlie Kloss, Kyleigh Kuhn, Summer Rayne Oakes
2014 Sărbătorirea celei de-a 50-a aniversări a calendarului în Milano, Italia
1986 Calendar de Helmut Newton, în Monte Carlo şi în Chianti
Interesul se mentine la cote ridicate si pentru etapa a doua din mini-campionatul Promo Rally Brasov, destinat pilotilor amatori, locurile disponibile fiind completate, la fel ca si in cazul etapei pilot, inainte de data limita a inscrierilor. Astfel, 45 de amatori se vor lupta pentru cele trei clasamente, alaturi de cativa piloti profesionisti, care vor evolua demonstrativ, intre care si pilotii CNVC Dunlop Alex Mirea, Robert Barabas si Vlad Teodor.
In echipa sustinatorilor proiectului Promo Rally, initiat de clubul brasovean Auto Blic, a intrat si Danny Ungur, pilot CNR Dunlop si instructor de conducere si pilotaj. Clujeanul, care are in palmares titlul de campion al grupei N in CNR in 2004, va fi prezent la Brasov, pentru a-i evalua, dar si pentru a-i incuraja pe participantii la Promo Rally 2. Mai mult decat atat, carismaticul Danny a anuntat ca il va selecta pe cel mai promitator si mai motivat dintre concurenti pentru un program de coaching in cadrul scolii sale Danny Ungur Racing.
Concurentii il pot contacta pe Danny Ungur in timpul concursului, dar si in zilele premergatoare, prin trimiterea unei scrisori de intentie pe e-mail la [email protected], prin care isi expun intentia si motivatia pentru care isi doresc sa faca parte din programul de rallycoaching Danny Ungur Racing.
Sustinerea lui Ungur se adauga la feedback-ul deja foarte puternic primit de proiectul Promo Rally Brasov, la care s-au alaturat nume importante ale pilotajului si conducerii defensive din Romania. Astfel, cei trei castigatori de clasa, la finalul campionatului, vor primi un curs de pilotaj la scolile Napoca Rally Academy, Giri Rally School si Stefan Vasile Hobby Sport, iar castigatorul clasei mezine, R1 (propulsoare sub 1600 cmc) va debuta chiar in competitiile oficiale, cu o masina Suzuki, pusa la dispozitie de Sibiu Rally Team. Acesta nu va avea de platit nici taxa de inscriere, un cadou din partea clubului Auto Blic.
Etapa a doua a Promo Rally Brasov este programata sa se desfasoare duminica, 13 decembrie, cu mansele de concurs incepand cu orele 12:00, in aceeasi locatie, de pe fostul Stadion Municipal din Brasov, langa statia RAT de pe Calea Fagarasului.
Promo Rally este sustinut de Pro-X, partenerul oficial Auto Blic in sezonul 2016, de partenerul tehnic Cyclon Motorsport si organizat cu sprijinul Clubului Sportiv Scolar Brasovia, al Gruparii de Jandarmi Mobila Brasov, al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Brasov, al firmei de ambulanta privata Apel One Med Brasov, al Serviciului Rutier al Politiei Brasov si al Politiei Locale Brasov. Competitia se desfasoara sub egida Asociatiei Judetene de Automobilism Sportiv Brasov si sub tutela Federatiei Romane de Automobilism Sportiv.
După anunțul făcut în septembrie pentru semnarea unei scrisori de intenție cu Lotus, echipele Renault au continuat să analizeze, în paralel, posibilitatea revenirii în Formula 1. O atenție deosebită a fost concentrată pe două aspecte: a concura cu succes cu propria echipa și a garanta condițiile economice pentru o revenire la fel de stabilă în 2016.
“Renault a avut două opțiuni: să se întoarcă 100% sau să părăsească domeniul. După un studiu detaliat, am decis ca Renault să participe în Formula 1 începând cu 2016. Detaliile finale furnizate de principalii actori implicați în F1 ne-au dat încrederea necesară pentru a accepta această nouă provocare. Ambiția noastră este de a câștiga – chiar dacă va dura ceva timp “, a declarat Carlos Ghosn Președinte și CEO Renault.
Redevenind o echipa completă, Renault va avea beneficii maxime de la victoriile sale. Recompensa pentru rolul de furnizor de motoare s-a dovedit a fi limitată. Randamentul investiției impusă de noile reglementări ce privesc motoarele și rentabilitatea în termeni de imagine au fost reduse.
Sunt susținute în continuare eforturile pentru finalizarea termenilor de achiziție a Echipei Lotus F1 în cel mai scurt timp posibil. Principalele contracte au fost semnate în data de 3 decembrie 2015. Lotus F1 se distinge într-adevăr ca fiind cel mai bun partener pentru Renault, colaborând de 15 de ani și devenind campioni mondiali împreună în 2005 și 2006.
Renault a avut o implicare neîntreruptă în Formula 1 timp de aproape 40 de ani. În 1977, a revoluționat competiția cu introducerea motorului turbo, o tehnică care a devenit rapid de referință în acest sport. Renault a participat la mai mult de 600 competiții Grand Prix, obținând 168 de victorii, 12 titluri de Constructor și 11 titluri pentru piloți.
Prin decizia de a continua implicarea în Formula 1, Renault confirmă faptul că vede motorsportul ca o parte esențială a identității brandului. Formula 1 este simbolul suprem al pasiunii pentru automobile. Pasiunea definește marca Renault, lucru exprimat prin semnătura de brand, “Passion for life“. Pe lângă faptul că seduce mulți clienți, Formula 1 determină motivația angajaților. Fiind vârful culminant în motorsport, Formula 1 impune excelență tehnologică și operațională. Această competiție este o vitrină a tehnologiei pe care Renault o dezvoltă pentru produsele sale în beneficiul clienților săi.
Formula 1 este un stimulent pentru Renault de a accelera dezvoltarea și de a rămâne în fruntea progresului tehnologic în acest sport. Acest lucru permite ca Renault să construiască punți de legătură între tehnologiile avansate utilizate în campionatul mondial si mașinile sale de serie, în special în domeniile vehiculelor electrice și hibride. În acord cu angajamentul său în F1, Renault va dezvolta gama sa RS prin intensificarea investițiilor cu scopul de a fi activ pe fiecare continent și pe cat mai multe segmente, cu vehicule care răspund piețelor cu nevoi diferite.
Formula 1 este vector de notorietate si imagine de marcă pentru Renault pe toate piețele sale din întreaga lume. Formula 1 este unul dintre sporturile care se bucură de cea mai buna acoperire media la nivel mondial datorită interesului manifestat pe cele cinci continente, în special în zona piețelor emergente. Acesta atrage 450 de milioane de telespectatori în fiecare an, iar potențialul său de creștere este important mulțumită oportunităților bazate pe noile tehnologii, rețelele sociale, jocuri video, etc., elemente ce nu au fost încă exploatate pe deplin.
Joi, 3 decembrie 2015, la sediul Federatiei Romane de Automobilism Sportiv, Comisia de Apel a FRAS a analizat si a solutionat favorabil apelul depus de ACS RALLY SPIRIT Onesti impotriva Hotararii Consiliului Federal nr. 14/ 19 noiembrie 2015. Va reamintim ca, in conformitate cu aceasta hotarare, Raliul Moldovei Moinesti urma sa fie una dintre etapele-rezerva a Campionatului National de Raliuri Dunlop 2016.
foto: Catalin Stoia
“Analizand motivele de apel, declaratia dl. Adrian Raspopa – presedintele Asociatiei Club Sportiv Rally Spirit Onesti – precum si celelalte probe existente la dosar, Comisia de Apel amendeaza Hotararea Consiliului Federal nr. 14/19.11.2015, punctul 2 – Campionatul National de Raliuri Dunlop 2016 :
PENTRU ACESTE MOTIVE
HOTARASTE:
Admite contestatia Asociatiei Club Sportiv Rally Spirit Onesti – reprezentata de dl. Adrian Raspopa si dispune includerea Raliului Moldovei Moinesti in Calendarul Competitional 2016 in conformitate cu prevederile Regulamentului Campionatului National de Raliuri Dunlop 2015.”
Hotararea Comisiei de Apel este definitiva, irevocabila si executorie.
Citroen iubeste la nebunie masinile destinate transportului pasagerilor, pur si simplu nu se poate opri din producerea acestora, gama Picasso fiind una pentru care marca este recunoscuta la nivel mondial. Xsara Picasso a fost lansata in anii 2000 si s-a vandut in mod surprinzator pana in 2010, fiind in continuare o prezenta comuna in traficul din multe tari.
Xsara Picasso a fost simbolul unei masini practice de familie la un pret decent. Nu prea iti dadea vreo emotie deosebita la vederea ei dar cazurile in care nu primeai un discount la achizitionarea uneia erau foarte rare. Vremurile s-au schimbat de cand Citroen a inceput sa fie promovat pentru stilul si inovatiile pe care le aduce lumii auto iar modele precum DS3 au ajutat marca sa atraga atentia asupra gamei C. Peste tot in trafic iti ies in evidenta masini precum DS3 sau DS5 mai nou, acestea reprezentand un real succes in timp ce restul modelelor din gama C au ramas undeva in zona discounturilor si a personalitatii duble, aspect care personal ma deranjeaza din moment ce Citroen este o marca recunoscuta pentru ca face lucrurile diferit!
Citroen C4 Picasso este masina catre care o sa ne indreptam atentia astazi. Nu exista nicio urma de indoiala ca noul model, ajuns la generatia a treia, s-a metamorfozat intr-o masina cu un aspect futuristic, atentia ochilor fiind atrasa in particular de tratamentul aplicat blocurilor optice fata. Odata cu noua generatie se pare ca Citroen-urile „normale” isi vor recapata savoarea! Compania franceza care isi intorsese pana nu de curand spatele catre cea mai puternica mostenire, creativitatea, prefatand noile modele ce urmeaza sa fie lansate. Noul Citroen C4 Picasso este primul model al concernului PSA care este construit pe noua platforma modulara EMP2 (efficient modular platform 2), acest lucru facandu-l mai mic la exterior, mai mare la interior si mai usor cu peste 140 kg decat generatia precedenta.
Cum arata?
Eu cred ca nu vei reusi sa confunzi noul C4 Picasso cu vreun alt model. Din punctul meu de vedere, evident foarte subiectiv, noua generatie este una dintre cele mai aspectuoase masini din acest segment, aspectul futuristic fiind mult mai atragator decat cel al rivalilor. Cred ca cei de la Citroen au facut o treaba excelenta din punct de vedere al designului exterior, mai ales cu partea frontala, adica cu acele LED-uri diurne subtiri care-i confera masinii un design distinctiv si care-i adauga o nota premium, indraznesc sa zic. Daca acesta este trendul pe care cei de la Citroen il vor urma, atunci viitorul este promitator!
Daca pentru unii designul exterior nu este cel mai important lucru in cazul unei masini pentru o familie, vestile bune continua si la interior, acesta fiind unul foarte modern, cu o plansa de bord lipsita de butoane si plina de ecrane care parca s-au teleportat din Star Trek. Bineinteles, acest lucru nu este de ajuns iar noul Citroen C4 Picasso are un interior foarte practic, spatios, flexibil si un portbagaj suficient de mare.
Punctul forte il reprezinta cele trei scaune individuale din spate, care sunt amplasate pe sine si care se pot regla individual, marind la nevoie spatiul portbagajului atat prin impingerea in fata cat si prin pliere. Cred ca C4 Picasso este singura masina unde poti amplasa 3 scaune de copii. Per total calitatea materialelor folosite la interior a crescut foarte mult, acestea fiind placute la atingere iar toate finisajele au fost imbunatatite, feeling-ul fiind unul de calitate inclusiv la nivelul manetelor. Design-ul plansei de bord, cu cele doua ecrane, unul touchscreen de 7 inch si unul HD de 12 inch (in partea superioara) este unic si chiar daca controlarea acestora necesita un pic de timp pentru adaptare, pe masura ce le utilizezi mai mult pe atat le intelegi mai bine.
Cum se conduce?
Sub capota masinii testate de noi s-a aflat motorul diesel 1.6 BlueHDI care a venit in compania unei cutii de viteze manuale in sase trepte. Daca cifrele oficiale, conform carora puterea dezvoltata este de 120 cp @ 3.500 rpm iar cuplul maxim de 300 Nm este obtinut de la 1.7500 rpm nu iti dau fiori, noi am fost incantati de consumul inregistrat de-a lungul a peste 700 de km, parcursi in afara orasului, care a oscilat undeva putin sub 5 l/100 km. Desi producatorul spune ca acesta ar trebui sa fie undeva sub 4 litri/100 km, cu totii stim ca aceste cifre sunt aproape imposibile, astfel ca rezultatul nostru, inregistrat pe drumuri de munte si cu patru pasageri la bord, este unul foarte bun.
In comparatie cu modele precum Renault Scenic sau Ford C-Max, Citroen C4 Picasso nu are o tinuta de drum la fel de dinamica, insa la capitolul confort isi surclaseaza adversarii fara drept de apel. Acest lucru ma determina sa cred ca cei de la Citroen s-au reintors la a face ceea ce stiu ei mai bine iar impresia la capatul unei calatorii este ca abia te-ai ridicat de pe o canapea.
Pur si simplu aceasta tinuta de drum m-a incantat foarte mult. C4 Picasso este foarte bine insonorizat iar absorbtia denivelarilor si a gropilor este excelenta. Masina iti da o senzatie de calm care pur si simplu nu poate fi perturbata! Desi aspectul exterior te poate duce cu gandul ca este o masina grea, in realitate masa nu trece de 1.400 kg si chiar daca ai parte de ruliu in viraje, C4 Picasso cu siguranta nu este masina care sta cel mai rau la acest capitol! Directia este usoara la viteze specifice orasului si se intareste odata cu cresterea vitezei, evitand sa fie enervanta pe autostrazi.
Desi nu a fost testat separat de catre cei de la EuroNCAP, rezultatul obtinut de Citroen C4 Grand Picasso, respectiv 5 stele, ne determina sa afirmam fara nicio o urma de indoiala ca si C4 Picasso este o masina foarte sigura. In rest, pentru toate dotarile si functiile acestei masini ar trebui sa mai alocam un articol separat dar cu siguranta am deveni plictisitori asa ca va invitam sa mergeti intr-un show-room Citroen pentru a descoperi toate secretele noii generatii.
Concluzia
Noul Citroen C4 Picasso este un model proaspat in segmentul MPV-urilor, care se conduce foarte bine si are toate caracteristicile practice pe care le-ai astepta de la o astfel de masina. Daca pana acum MPV insemna plictisitor pentru mine, aceasta masina m-a pus pe ganduri serios. Este indrazneata, moderna si unica din multe puncte de vedere! Noul C4 Picasso este mai usor, mai spatios si mai rapid decat generatia pe care o inlocuieste, avand o aerodinamica imbunatatita si niste motoare optimizate, atat din punct de vedere al puterii cat si din cel al consumului de carburant, impresia finala fiind cea a unei masini suple.
Desi de cele mai multe ori constructorii auto care nu urmeaza aspectele convetionale in privinta modelelor noi sunt criticati, din punctul meu de vedere ar trebui aplaudati! Faptul ca au curajul sa scoata capul dintr-o cutie si reusesc sa lanseze astfel de masini ne dau noua ocazia sa avem o masina precum noul C4 Picasso! Desi este catalogat ca un MPV, consider ca acest model se afla intr-o companie selecta, care reuseste sa se plieze pe nevoile a mai multor tipuri de clienti, dovedindu-se a fi perfecta pentru familiile care stiu sa faca economii si care stiu ca nu au nevoie de un SUV in fata blocului!
Raliul Dakar este competiţia cross-country a superlativelor şi rămâne cea mai dură competiţie de acest gen din lume. Înfruntând toate provocările, MINI a obţinut prin modelul MINI ALL4 patru victorii consecutive (2012-2015) în Raliul Dakar şi acum priveşte spre cel de-al cincilea succes în 2016. Ofensiva MINI de a-şi asigura succesul în Raliul Dakar 2016 a început deja prin anunţarea numelor care vor forma cele 12 echipaje MINI ALL4 Racing.
Încă de când versiunea originală Mini s-a transformat, datorită lui John Cooper, în varianta pentru raliuri Mini Cooper 997. Astfel, din 1961 numele Mini este sinonim cu implicarea în raliurile internaţionale şi, desigur, cu performanţele în motorsport.
În prezent, MINI a continuat să susţină această tradiţie a succesului competiţional la nivel mondial prin MINI ALL4 Racing. Asemenea originalului Mini Cooper, MINI şi versiunea MINI ALL4 Racing au devenit combatanţi emblematici în motorsport prin dominarea continuă a competiţiilor şi campionatelor cross-country din lume. Cea mai importantă competiţie de acest gen este Raliul Dakar.
Considerat a fi cea mai provocatoare competiţie din calendarul întrecerilor cross-country, Raliul Dakar – un maraton de anduranţă pentru maşini şi echipaje care se întinde pe durata a două săptămâni – va fi abordat încă o dată de MINI şi modelul său testat în curse MINI ALL4 Racing.
Participarea echipei X-raid la Dakar va consta din patru echipaje MINI ALL4 Racing. Acestea sunt formate din piloţi şi navigatori profesionişti, cu un palmares foarte bogat.
Nasser Al-Attiyah (Qatar) şi navigatorul său tradiţional, Mathieu Baumel (Franţa), sunt deţinătorii titlului în Dakar, după ce au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la finalul ediţiei 2015 a Raliului Dakar. “Pentru a câştigat Dakar“, spune Al-Attiyah, “ai nevoie de noroc, o echipă bună şi un navigator bun – şi să munceşti din greu pentru a obţine succesul. MINI ALL4 Racing este foarte bun pentru că a câştigat de patru ori titlul în Dakar. Acum, obiectivul meu este să câştig din nou Raliul Dakar.”
Spaniolul Joan “Nani” Roma este fost câştigător al competiţiei atât la categoria auto, cât şi în cea moto. Experienţa pe care el şi compatriotul său Alex Haro o au în Dakar este formidabilă. “Fiecare Dakar are ceva special”, spune Roma. “După 20 de participări la Dakar, încă mai descoperi că este special – mereu găseşti ceva plăcut, dar victoria este unul din acele momente deosebite.”
Tandemul argentinian Orlando Terranova – Bernardo “Ronnie” Graue reprezintă a treia înscriere oficială a echipei, iar cei doi au o bogată experienţă în Dakar – acumulat, peste 15 ani, cu participări cu moto, buggy-uri şi, bineînţeles, MINI ALL4 Racing. “MINI ALL4 Racing este o maşină foarte puternică“, spune Terranova. “Calitatea maşini este incredibilă. Motorul este extraordinar – poţi fi rapid pe dune, în câmp deschis, dar şi în zonele tip WRC, iar acest lucru înseamnă un avantaj pentru MINI ALL4 Racing.”
Mikko Hirvonen (Finlanda), un specialist al Campionatului Mondial de Raliuri, îşi reia activitatea competiţională pentru a participa la Raliul Dakar cu un MINI ALL4 Racing. Copilot lui Hirvonen, la prima sa participare în Dakar, este respectatul şi experimentatul Michel Périn (Franţa). Vorbind despre participarea sa, Hirvonen a spus: “Când MINI mi-a oferit şansa de a testa MINI ALL4 Racing alături de experimentata echipă X-raid, desigur că am vrut să încerc – Dakar este una dintre cele mai dure provocări pe care le poţi trece cu o maşină.”
Celelalte opt echipaje MINI ALL4 Racing vor participa la ediţia 2016 a Raliului Dakar ca echipe private venite din toate colţurile mapamondului. Din Europa până în America de Sud şi China, un total de 13 ţări sunt reprezentate în echipajele MINI ALL4 Racing şi subliniază cererea pentru MINI ALL4 Racing, model care şi-a dovedit fiabilitatea şi performanţele în curse – aşa cum am putut vedea la Raliul Dakar 2015, când patru poziţii din Top 5 au fost ocupate de MINI ALL4 Racing.
De-a lungul anului 2015, Harry Hunt (Marea Britanie) a dovedit că are, în calitate de cel mai tânăr membru al formulei MINI ALL4 Racing, o abordare deosebit de matură. Ca pilot privat şi ambasador pentru MINI UK, Hunt îl va avea ca partener pe Andreas Schulz (Germania). Acest echipaj demonstrează în mod clar interesul global pe care MINI ALL4 Racing o are faţă de raliurile cross-country şi, asemenea altor privaţi, va fi un echipaj demn de luat în seamă.
Perfect China Health 100 Yong Team of China este un alt echipaj privat care participă la Dakar cu MINI ALL4 Racing. Deşi China a avut legături anterioare cu MINI şi modelul MINI ALL4 Racing în cadrul competiţiilor de cross-country, ediţia 2016 a Raliului Dakar va fi prima din istoria întrecerii care va include şi o femeie pilot din China. Guo Meiling, o excepţională femeie de afaceri din China, îl va avea drept navigator pe Min Liao în cockpitul unui MINI ALL4 Racing.
Maşinile MINI ALL4 Racing care vor concura în Raliul Dakar 2016 au fost rafinate o dată în plus. De-a lungul anului 2015, echipajele MINI ALL4 Racing, în combinaţie cu X-raid (Germania) – constructorul MINI ALL4 Racing -, au dezvoltat maşinile în condiţii de teste şi de cursă. Rezultatul acestei operaţiuni a fost apărarea cu succes a titlului în Cupa Mondială FIA pentru Raliuri Cross-Country.
Raliul Dakar 2016 (2-16 ianuarie) urmează în mai puţin de două luni şi va deschide sezonul 2016 al raliurilor cross-country. Şi de această dată, echipa de organizare a realizat un traseu provocator pentru om şi maşină, care acoperă un teren incredibil de-a lungul Argentinei şi Boliviei.
Pentru a traversa munţi, văi, albii, deşerturi şi multe altele în orice condiţii meteo ai nevoie de calităţi. De asemenea necesită aptitudini specializate de orientare/navigaţie din partea copiloţilor, astfel încât să s ajungă la sosire. Este nevoie de o maşină precum MINI ALL4 Racing, cu o fiabilitate şi performanţe dovedite , pentru a traversa terenul dificil. Şi este nevoie de experienţa excepţională a tehnicienilor X-raid (Germania) pentru a asigura asistenţa tehnică a modelelor MINI ALL4 Racing în perioadele de pauză.
Echipajele MINI ALL4 Racing pentru Raliul Dakar 2016
Simone Tempestini și Matteo Chiarcossi sunt pregătiți pentru ultima etapă din Campionatul Mondial de Raliuri. Juniorul NRA se află în luptă cu alți doi piloți pentru un loc pe podium în competiția dedicată juniorilor.
În acest weekend este programat Raliul Marii Britanii, ultima etapă din Campionatul Mondial de Raliuri, etapă inclusă și în Junior WRC, competiția dedicată juniorilor. Simone Tempestini nu mai poate câștiga titlul la juniori, dar se luptă cu Quentin Gilbert pentru titlul din WRC 3. “Șansele noastre sunt minime și nu putem deveni campioni decât dacă Quentin Gilbert pierde titlul. Suntem pregătiți să luptăm până pe ultima probă și vom specula orice greșeală a rivalilor noștri”, a spus Simone Tempestini, care se află la 19 puncte în spatele lui Gilbert.
Juniorul Napoca Rally Academy se află pe locul secund și în Junior WRC, dar aici nu mai are cum să-l ajungă din urmă pe pilotul francez. Cu 62 de puncte, Simone Tempestini este principalul favorit la poziția a doua, dar pentru cele două locuri de pe podium se mai luptă Ole Christian Veiby și Terry Folb. “Va fi o luptă strânsă pentru locurile de pe podium, dar sunt optimist și cred că ne putem păstra locul secund. Etapa din Marea Britanie este una foarte dificilă și va trebui să fim foarte atenți încă de la recunoașteri. Este un raliul lung în care se poate întâmpla orice, așa că nu este încă nimic sigur”, a continuat Simone Tempestini.
În Raliul Marii Britanii vor lua startul 8 echipaje în Junior WRC cu modelul Citroen DS3 R3-Max, model cu care se va concura și anul viitor în campionat. “Obiectivul meu a fost să câștig titlul la juniori, dar nu totul a mers conform planului. Avem cele mai multe probe speciale câștigate, dar nu am reușit să câștigăm decât un raliu.Voi încerca să adun și aici cât mai multe puncte și vom face calculele la final”, a adăugat Simone Tempestini.
Raliul Marii Britanii este programat în perioada 13 – 15 noiembrie și în total sunt programate 19 probe speciale cu o lungime de peste 310 km.
Totul despre WRC,IRC, CRR , CNVC , F1 si restul sporturilor cu motor
