Tag Archives: Monaco GP

Max Verstappen a câștigat la Monaco si preia sefia clasamentului

Pilotul Red Bull, Max Verstappen a câștigat la Monaco cu o strategie cu o singură oprire când a trecut de pe soft pe hard din ceea ce a fost inițial o plecare din pole-position, după ce ocupantul inițial al pole-ului (pilotul Ferrari, Charles Leclerc) nu a putut lua startul. Victoria i-a adus lui Verstappen și poziția de lider în clasamentul piloților. Pilotul Ferrari, Carlos Sainz a încheiat al doilea, în timp ce Lando Norris a fost al treilea pentru McLaren.

Primii șase au adoptat aceeași strategie soft-hard, dar atât pneurile P Zero Alb hard cât și P Zero Galben medium au fost folosite la startul cursei. Toți piloții au oprit o singură dată, cu excepția lui Lewis Hamilton, care a încheiat pe șapte pentru Mercedes și care a făcut o a doua oprire spre final pentru a obține punctul pentru cel mai rapid tur realizat cu pneurile soft P Zero Roșu. Pilotul Aston Martin, Lance Stroll a pornit pe pneul hard și a încheiat pe opt după ce a oprit în turul 58 fără a pierde poziții în cursă. Pilotul Alpine, Esteban Ocon a pornit pe soft, dar a schimbat pe medium după 37 de tururi pentru a încheia pe nouă: singurul pilot cu această strategie.

 

CUM A PERFORMAT FIECARE PNEU

  • HARD C3: Acesta a fost utilizat de către cei mai mulți piloți pentru al doilea stint, inclusiv de primii șase clasați. Stroll și pilotul Alpha Tauri, Yuki Tsunoda au început cursa pe această compoziție, pilotul japonez utilizând acest pneu pentru un stint maraton de 64 de tururi înainte de a trece pe soft. Hard-ul a fost în general preferat medium-ului pentru cel de-al doilea stint datorită nivelului bun de aderență al asfaltului și temperaturilor mai ridicate.
  • MEDIUM C4 Utilizat de unii piloți pe parcursul primului stint și doar de Ocon pentru al doilea. Pilotul Alpine, Fernando Alonso a utilizat medium pentru 45 de tururi, de la startul cursei, înainte de a trece pe soft. Având o strategie unică, ca și coechipierul său.
  • SOFT C5: Pneul predominant la start, care a adus mai mult de jumătate de secundă pe tur pe un circuit unde poziția a fost cheia. Fără safety car, pe acest pneu s-au făcut stinturi destul de lungi (peste 30 de tururi fiecare) cu doar o scădere minoră în performanță. Hamilton a folosit un set extra de pneuri soft cu doar nouă tururi rămase pentru a obține punctul aferent celui mai rapid tur: depășind totodată și recordul din 2018.

 

MARIO ISOLA – HEAD OF F1 AND CAR RACING

„Monaco a oferit câteva surprize de la start la final, toate cele trei compoziții fiind observate la start, precum și trei echipe diferite pe podium, și patru strategii diferite în top 10. Aceasta subliniază cum pneurile aduse aici au jucat un rol important. Oricum, strategia soft-hard utilizată de Verstappen și toți cei din top șase s-a dovedit cea mai populară. Destul de neobișnuit, nu am avut safety car la Monaco anul acesta, ceea ce adesea influența strategia, dar din punctul de vedere al pneurilor, am fost satisfăcuți de performanțe. Aceasta a fost demostrată și de noul record al pistei care a picat după trei ani datorită lui Hamnilton pe soft, spre finalul cursei. Felicitări lui Verstappen pentru victorie și de asemenea pentru că a preluat pentru prima dată șefia clasamentului.”

Marele Premiu al Principatului Monaco 2014 – Antrenamente libere

In prima sesiune de antrenamente libere (FP1), desfasurata pe uscat, toti pilotii au folosit pneurile P Zero Galben soft, care au fost nominalizate impreuna cu pneurile P Zero Rosu Supersoft pentru acest weekend. In cea de-a doua sesiune de antrenamente libere (FP2), echipele au folosit si pneurile Cinturato Verde intermediare, dar si versiunile soft si supersoft.

 

Ploaia cazuta inaintea startului sesiunii de antrenamente a facut ca echipele sa ramana mai mult timp la boxe in prima parte a sesiunii, niciuna dintre ele nedorind sa-si asume riscurile unei iesiri in decor. In aceste conditii, pneurile Cinturato Green intermediare si-au dovedit inca o data versatilitatea avand performante eficiente chiar si atunci cand circuitul a inceput sa se usuce.

 Monaco 2014

In ultimele 10 minute ale sesiunii, echipele au trecut pe slick-uri, majoritatea pilotilor optand pentru pneurile de compozitie supersoft. Fernando Alonso (Ferrari) a stabilit cel mai rapid timp cu aceasta compozitie in FP2, in timp ce Lewis Hamilton (Mercedes) a fost cel mai rapid in FP1 cu pneurile de compozitie soft.

 

Timpii stabiliti au fost cei mai buni pe tur obtinuti cu un monopost echipat cu motor turbo. Ultima oara cand masini de Formula 1 echipate cu motoare turbo au mers la Monte Carlo a fost in 1988, an in care Ayrton Senna a obtinut o performanta remarcabila in calificari, fiind cel mai rapid, iar avansul fata de colegul sau de echipa a fost de 1,4 secunde.

 

Paul Hembery, directorul Pirelli motorsport: “Ca de obicei circuitul nu a avut aderenta si a fost extrem de alunecos la inceput. Apoi cauciucul depus in prima sesiune de antrenamente libere a fost spalat de ploaie. Ca urmare, pneurile de compozitie supersoft, cele care vor fi utilizate preponderent pentru a obtine timpul cel mai bun in calificari, au fost folosite foarte putin. Sesiunea de antrenamente de sambata dimineata va fi extrem de importanta pentru ca echipele vor incerca sa acumuleze informatii despre ambele compozitii, cu cantitati diferite de combustibil in rezervor, pentru a stabili strategia pentru cursa. Oricum, uzura si degradarea pneurilor nu reprezinta o problema aici la Monaco, mai ales ca anul acesta toate compozitiile noastre sunt putin mai dure in comparatie cu cele folosite anul trecut. Am vazut inca o data versatilitatea pneurilor intermediare, timpii pe tur fiind foarte buni chiar si atunci cand suprafata a inceput sa se usuce. In comparatie cu alte curse, echipele au acum o zi suplimentara pentru a analiza informatiile si au suficient timp pentru a gasi cea mai potrivita strategie.

 

FP1:  FP2:
Hamilton 1m18.271s – Soft noi Alonso 1m18.482s – Supersoft noi
Rosberg 1m18.303s – Soft folosite Hamilton 1m18.901s – Supersoft noi
Ricciardo 1m18.506s – Soft noi Vettel 1m19.017s – Supersoft noi

Lauda & Rosberg

A fost odata

Pneurile Pirelli au dominat podiumul la prima cursa din Campionatul Mondial desfasurata aici la Monaco in 1950. Masinile din top trei au folosit pneuri Pirelli, in lupta fiind si alte doua companii rivale. Juan Manuel Fangio a castigat cursa din pole position cu o masina Alfa Romeo, Alberto Ascari a fost pe doi cu Ferrari, iar Louis Chiron pe trei cu Maserati. Giuseppe Farina a castigat titlul in acel an cu Alfa Romeo si pneuri Pirelli.

Inceputul istoriei – Monaco 1929

1491-1303397166-272

Primul Mare Premiu monegasc a avut loc in anul 1929. Intr-un context economic deloc favorabil, cauzat de inceputul marii crize de supraproductie (1929-1933), Anthony Noghés cu sprijinul Automobile Club de Monaco (ACM), care la acea vreme se numea Sport Vélocipédique Monégasque si era condus de tatal acestuia, Alexandre Noghés, dar si al Printului Louis al II-lea, a organizat primul Mare Premiu din Monaco. Pentru organizarea Grand Prix Automobile de Monaco, Anthony Noghés a fost ajutat si de Louis Chiron, pilot la acea vreme in European Grand Prix, dar care nu a putut participa la cursa inaugurala din cauza angajamentului luat pentru cursa Indianapolis 500. Acesta din urma a gandit amplasarea si schema circuitului monegasc, schema ce va deveni faimoasa si va dainui zeci de ani, pana in prezent.

anthony-noghest
Anthony Noghés

Cursa inaugurala a avut loc in data de 14 aprilie 1929, la care au participat 16 piloti, o parte dintre acestia veniti la invitatia Printului Louis al II-lea si a lui Anthony Noghés. Putini stiu insa ca printre acei 16 piloti s-a aflat si un roman. George Bouriano a fost un pilot roman, dar care a emigrat in Belgia si a concurat pentru Cocosul Galic. Dintre cele 16 automobile aliniate la start, 8 erau creatia lui Ettore Bugatti. Lista a fost completata de Mercedes, care a trimis in principat cel mai bun pilot al echipei, Rudolf Caracciola, pe cand Alfa Romeo si Maserati au refuzat sa isi trimita pilotii de varf si s-au prezentat cu piloti mai slabi cotati, chiar daca premiile oferite de organizatori erau de 100.000 franci pentru castigator, 30.000 de franci pentru locul al 2-lea, 20.000, 15.000 si 10.000 de franci pentru urmatoarele 3 pozitii la finalul cursei. Cel mai rapid tur al cursei era premiat cu suma de 3.000 de franci, iar pilotul care conducea la fiecare al zecelea tur primea 1.000 de franci.

Pilotul brailean, Georges Bouriano, la volanul Bugatti-ului T35C cu numarul 18
Pilotul brailean, Georges Bouriano, la volanul Bugatti-ului T35C cu numarul 18

La acea vreme nu existau sesiunile de calificari din prezent, astfel ca grila de start se aranja in urma unei extrageri: fiecare pilot extragea dintr-o urma pozitia de pe care pornea in cursa. Philippe Etacelin a fost pilotul norocos care a pornit din pole position, pe cand marele favorit al cursei, germanul Rudolf Caracciola, cu al sau Mercedes SSK, a pornit doar de pe pozitia a 15-a. 

Grila de start. Se pot observa Bugatti-ul T35C cu numarul 8 al lui Marcel Lehoux, cel cu numarul 6 pilotat de catre Christian Dauvergne, iar ultimul din stanga este Philippe Étancelin, cel care pornea din pole position
Grila de start. De la dreapta la stanga se pot observa Bugatti-urile T35C cu numarul 8 al lui Marcel Lehoux, cel cu numarul 6 pilotat de catre Christian Dauvergne, iar ultimul din stanga este Philippe Étancelin, cel care pornea din pole position

Cursa a ramas in istorie pentru lupta acerba pentru victorie a britanicului William Grover-Williams care pilota un Bugatti T35B cu motor de 2.300 cmc supra-alimentat, de culoare verde inchis, si a neamtului Caracciola aflat la volanul unui Mercedes SSK cu un motor avand o capacitate cilindrica de 7.000 cmc. Williams a acaparat startul cursei, reusind sa preia conducerea acesteia, fiind urmarit indeaproape de Caracciola.

In dreapta, britanicul Williams in Bugatti-ul cu numarul 12, depasindu-l pe francezul Raoul de Rovin care nu va incheia cursa din cauza unui accident in turul al 55-lea
In dreapta, britanicul Williams in Bugatti-ul cu numarul 12, depasindu-l pe francezul Raoul de Rovin care nu va incheia cursa din cauza unui accident in turul al 55-lea

In turul al 36-lea, neamtul preia conducerea cursei, dar Williams isi va recupera pozitia 6 tururi mai tarziu. Bugatti-ul T35B cu numarul 12 a trebui sa opreasca la boxe, fapt care l-a propulsat pe Caracciola in fruntea cursei, chiar daca ecartul dintre britanic si Caracciola era destul de mare inainte de intrarea la boxe. Un tur mai tarziu, Mercedes-ul SSK este nevoit sa intre la boxe pentru alimentare, motorul urias de pe acea masina consumand foarte mult combustibil, dar si pentru un schimb de pneuri. Astfel este depasit de catre Williams, romanul Bouriano si de catre francezul Georges Philippe, toti trei pilotand creatiile lui Ettore Bugatti. Caracciola reuseste sa smulga a treia pozitie, securizand podiumul. Cursa s-a terminat cu victoria britanicului William Grover-Williams, una dintre cele mai bune curse din viata sa, care a ramas in istorie nu numai prin faptul ca a castigat primul Mare Premiu din Monaco, ci si prin faptul ca in al Doilea Razboi Mondial a fost agent secret britanic, trimis in Franta in 1940. In ciuda faptului ca a fost arestat de catre Gestapo, a reusit sa scape si sa fuga in SUA la finalul razboiului.

fragment
Fragment din numarul din luna mai a revistei britanice Motor Sport

 

clasament
Clasamentul oficial al cursei, extras din numarul din luna mai al revistei Motor Sport

In urma cu un an a fost restaurata inregistrarea cursei care va avea sa devina o traditie in motorsportul modial, iar filmuletul restaurat il puteti urmari mai jos.