Tag Archives: BMW Classic

“Freude” este un eveniment live, difuzat pe pagina Facebook BMW România


Joi, 14 mai, ne întoarcem către cea mai puternică forţă care ne defineşte – pasiunea. “Freude” este un eveniment live, difuzat pe pagina Facebook BMW România, care reuneşte 14 invitaţi excepţionali şi povestea lor despre dragostea pentru automobil.

Plăcerea de a conduce, emoţia vitezei, dragostea pentru design, istorie, căutarea formei perfecte sau restaurării impecabile – “Freude” îşi propune să exploreze pasiunea ca forţă care defineşte legătura noastră specială, de mai bine de un secol, cu automobilul.

 

În prezentări de câte 10 minute, invitaţii noştri îşi vor dezvălui colecţiile, munca de decenii sau emoţiile pe care le-au trăit alături de maşinile care le-au definit viaţa:

 

1. Andrei Flueraru şi povestea unei familii din România alături de o familie BMW. Aniversăm 65 de ani BMW Isetta, “biluţa de giugiuleală”, unul din cele mai faimoase bubble cars din istorie.

2. Tiriac Collection cu un spectaculos Auburn Boattail Speedester din 1928, maşina sport americană definitorie pentru era Marelui Gatsby.

 

3. Design şi aerodinamică inovatoare din Europa de Est interbelică: Pavel Kasik, colecţionarul de Tatra.

 

4. Jackie Jouret, jurnalistul american care explorează istoria surprinzătoare BMW.

 

5. BMW Group Classic se prezintă cu două automobile unicat: modelul BMW 507, care i-a aparţinut lui Elvis Presley şi a fost descoperit chiar de Jackie Jouret, şi legendarul prototip BMW Seria 7 Goldfisch, singurul motor V16 construit vreodată într-un BMW.

6. Peter Gleeson, probabil cel mai mare colecţionar de modele BMW Motorsport din lume, dar şi de veritabile modele art car.

 

7. Alex Zanardi, eroul fără limite. Pilot de Formula 1 şi IndyCar, a depăşit un accident tragic în 2001. A revenit cu victorii şi curse valoroase pe circuit, este campion mondial şi paralimpic şi autorul mai multor curse Iron Man în cărucior cu rotile şi handbike, încheiate cu recorduri.

 

8. Adrian Mitu, pictorul român care spune poveştile automobilului şi care a câştigat recunoaşterea în SUA prin instalaţiile sale de artă narativă.

9. Chevrolet Corvette C1 din 1961, prima maşină iubită de cosmonauţii americani şi care a răsturnat etaloanele sportivităţii pe piaţa americană. În premieră, 1961 vine cu transformarea spatelui care prefigura legendarul design Stingray. Mașina a primit o restaurare extinsă la Oldtimer Studios, cel mai mare atelier de restaurări din România.

 

10. Pantera de Tomaso în configuraţie de Grupa 4. Un monstru al asfaltului, cu un istoric special în cursele Cannon Ball din anii ’80 şi cu recorduri de viteză, care acum trăieşte o nouă viaţă pe circuitele din România. Mașina a fost readusă la viață de asemenea de echipa Oldtimer Studios.

 

11. Familia Dorobanţu şi o poveste de dragoste pentru cea mai consacrată maşină naţională, cu Dacia Sport în prim-plan, un model rar, care se construia manual şi care a fost readus la viaţă cu multă grijă pentru a putea să îi spunem încă o dată povestea.

 

12. Pasiunea are multe forme. Suzuki Samurai supercharged într-o pregătire de off-road incredibil de elegantă, un model construit de Lucian Traşcă.

 

13. Caddilac Eldorado 1959, una din multele automobile americane din colecţia lui Paul Sindie – expresia apogeului războiului “fin tails”.

 

14. Reyn Riviera – colecţionarul care a construit un atelier de service în jurului pasiunii lui pentru BMW, numit “o enclavă utopică de pasiune BMW din California”.

 

Invitaţii vor fi însoţiţi de către jurnalişti din trei ţări, România, Cehia şi Statele Unite. Vor fi alături de noi Andrei Barbu (MotorVlog), Bogdan Mirică (La Volan), Frantisek Vahala (classicblog.cz); Alex Buţu (BMWblog.ro), Jacky Jouret (Roundel), Dan Scarlat si Daniel Butnariu (auto motor şi sport), Radu Gurămultă şi Adrian Cobzaşu (RacingWheels), Daniel Tomescu (StacsTV) şi Mircea Meşter (automarket.ro).

BMW 328 Mille Miglia Roadster a strălucit la Concursul de Eleganţă Sinaia


Concursul de Eleganţă Sinaia a fost scena unei reveniri istorice pentru BMW 328 Mille Miglia Roadster. După ultima participare internaţională majoră, la Grand Prix-ul Braşovului în septembrie 1940, la doar 50 de kilometri de Sinaia, faimosul roadster a fost din nou prezent în România. A fost o întâlnire emoţionantă pentru că Marin Dumitrescu (98 de ani), câştigător al cursei de coasă de la Sinaia cu un model 328 la începutul anilor ’50, a coborât din faimosul Mille Miglia Roadster pe covorul roşu al Concursului de la Sinaia pentru a deschide evenimentul.

 

Organizat sub Înaltul Patronaj al M.S. Regelui Mihai I, Concursul de Eleganţă Sinaia are o tradiţie care a început la mijlocul anilor ’30, cu două evenimente organizate în 1934 şi 1935. Evenimentul a fost reluat în 2011, în aceeaşi locaţie, şi îşi dezvoltă acum faimă internaţională. Se bucură de participarea proprietarilor din România şi ţările vecine, printre aceştia fiind şi faimosul colecţionar de maşini de epocă şi fost jucător de tenis Ion Ţiriac. Unică este categoria “Made in Romania”, care readuce la viaţă istoria uitată a industriei auto din România. Anul acesta, câştigător a fost Dacia Estafette, unul dintre cele două modele despre care se ştie că mai există în prezent şi singurul restaurat până acum. Anul acesta, evenimentul a fost despre putere şi performanţe, cu automobile precum Mercedes 450 SEL 6.9 sau Jaguar XJ12. Câştigătorul “best of show” a fost Cadillac V16 Series 90.

Istoria bogată a mărcii Citroën a fost reflectată perfect de participanţi prin Citroën Traction Avant, Citroën CX Prestige şi Citroën DS Cabriolet cu caroserie produsă de Chapron, unul din puţinele exemplare care s-au bucurat de tratament special Chapron. O altă maşină specială a fost Ego 4/14, unul dintre cele două modele existente. Aceasta este o maşină care a fost aproape distrusă de Securitate spre sfârşitul anilor ’80, a fost restaurată în 2005 pentru a apărea într-un faimos film românesc, “Restul e tăcere”, unde este condusă într-o secvenţă de însuşi regizorul peliculei, Nae Caranfil, distins cu premii.

 

De asemenea Sinaia a fost şi scena unei expoziţii BMW Group Classic, care a marcat mai multe aniversări ale mărcii. 40 de ani de BMW Seria 7 au fost marcaţi cu expunerea unui BMW 745i E23, primul BMW Seria 7 echipat cu motor turbo. 30 de ani de motoare BMW V12 au fost sărbătoriţi cu un BMW 750i E32, primul propulsor V12 german după al Doilea Război Mondial. Povestea motoarelor V12 a fost continuată cu BMW 850 CSi. Prezentarea unui BMW Z1, în culoarea rară “Purblau” (Pure Albastru), a marcat 30 de ani de la lansarea primului roadster modern. Prezent de asemenea la eveniment, ca reprezentant al lungii tradiţii a ediţiilor speciale ale automobilelor sport M, a fost BMW M3 GT, una dintre cele 365 de unităţi produse de-a lungul timpului.

O revenire istorică
Ultima cursă internaţională importantă la care toate cele trei BMW Mille Miglia Roadster a participat ca maşină modernă a fost Marele premiu al Oraşului Braşov, în septembrie 1940. Echipa germană avea intenția de a se prezenta şi la Marele Premiu al Bucureştiului, care urma să aibă loc o săptămână mai târziu. Din cauza războiului, maşinile au participat doar la antrenamentele de la Braşov, după care au fost obligate să se întoarcă în Germania. Astfel că acum, pentru prima dată după 77 de ani, un model BMW 328 Mille Miglia Roadster este din nou pe teritoriul Romaniei.

BMW 328 Mille Miglia Roadster este unul dintre cele trei roadstere legendare pregătite pentru faimoasa cursă Mille Miglia. În fapt, este unul dintre cele două modele cu caroserie produsă de Carrozzeria Touring după specificaţiile BMW. Toate cele trei roadstere au terminat Mille Miglia şi au asigurat victoria BMW în clasamentul echipelor, succes adăugat celui obţinut de BMW 328 Touring Coupé în clasamentul general. Modelul BMW 328 Roadster prezent la Sinaia a terminat pe locul al treilea în clasamentul general şi pe poziţia a doua în clasa 2,0 litri si poate fi recunoscut după grila verde a radiatorului, element folosit la acea vreme pentru a face mai usor de recunoscut. Este una din maşinile pe care BMW o prezintă şi acum la evenimente internaţionale precum Mille Miglia. O dovadă a importantei sale si a deisgnului spectaculos, un Mille Miglia Roadster este expus la Muzeul BMW în “Camera Comorilor”.

Reîntâlnirea cu legendarul Marin Dumitrescu a fost un alt moment emoţionant. În vârstă de 98 de ani, pilotul român are o legătură specială cu BMW 328, el dominând competiţiile din Romania cu un model asemănător pe care el l-a modificat şi la pregătit la Uzina Vulcan din Bucureşti. Ulterior, el a devenit una dintre cele mai influente figuri ale motorsportului naţional, cu peste 30 de titluri de campion naţional în diferite discipline. A primit recunoaştere şi ca şef de echipă şi inginer, cu o carieră întins pe mai bine de 30 de ani. Nepotul său, Andrei Dumitrescu, continuă moştenirea ca pilot de curse. Şi el a fost prezent la Concursul de Eleganţă Sinaia, conducând Cadillac V16 90 Series, în calitate de consultant tehnic al atelierului de restaurare Ţiriac Collection.

 

În timp ce BMW 328 şi Marin Dumitrescu au marcat începutul evenimentului, Concursul a fost încheiat cu prezentarea “Blue Streamline” Braşov, cea mai de succes echipă românească din Formula Student, ca referinţă pentru următoarele legende auto şi de motorsport.

Astăzi, am onorat o legendă românească fabuloasă cu un simbol german în cadrul unei reîntâlniri istorice. Oamenii reprezintă sufletul mărcii noastre şi a fost un privilegiu să-l avem pe Marin Dumitrescu alături de BMW 328 după mai bine de 60 de ani. Marca BMW cunoaşte un succes continuu datorită piloţilor şi inginerilor de curse pasionaţi asemenea lui. Mulţumim, Marin Dumirescu!“, a declarat Alexandru Şeremet, Corporate Communication Manager BMW Group România.

Sinaia Concours d’Elegance, câstigători

Best of Show CES 2017 – Cadillac Series 90 V16 (1939) 
Premiul Publicului – Fiat 500 L (1971) 
Cel mai bine restaurat vehicul antebelic – Cadillac Series 90 V16 (1939) 
Cel mai bine restaurat vehicul istoric postbelic – Renault 12 TL (1971) 
Premiul pentru cea mai mare distanţă parcursă (pe roţi) – Citroen CX Prestige (1983) 
Cel mai vechi automobil participant – EGO 4/14 (1924) 
Cel mai bine conservat vehicul istoric – Peugeot 404 (1970) 
Premiul special al juriului – Bentley S1 Special (1957) 
Premiul special UNIQA Asigurări – Sponsor principal al R.C.R. – Citroen DS 21 Cabriolet Chapron (1971)

Sedanuri antebelice
1. Cadillac Series 90 V16 (1939) – Ţiriac Collection
2. Fiat Balilla (1932) – Marius Vărgatu
3. Mercedes 170 V (1938) – Cristian Antoniewicz

Cabriolete antebelice
1. Unic L3 Torpedo (1925) – Kiss Tamas
2. Fiat 520 Torpedo (1928) – Iulian Todirică
3. EGO 4/14 (1924) – Gabriel Balan / Muzeul Tecuci

Sedanuri postbelice
1. Citroen CX Prestige (1983) – Adrian Pintea
2. Citroen Traction B11 (1954) – Şerban Dumitriu

3. Renault 12 TL (1971) – Remus Azoiţei

 

Cabriolete postbelice

1. Citroen DS 21 Cabriolet Chapron (1971) – Cars Auto Solutions

2. Chevrolet Impala SS (1966) – Florian Marin

3. Cadillac Eldorado (1975) – Ilie Zoltăreanu

Coupé-uri postbelice

1. TVR Grantura (1964) – Alexandru Ciolan

2. Chevrolet Corvette C2 (1966) – Camil Alexandru Perian

3. BMW 2000 CS (1965) – Adrian Bortică

Fabricat în România

1. Dacia D6 Estafette (1977) – Levente Dudi

2. Dacia 10 (1982) – Dan Becheanu

3. Dacia 1300 (1972) –   Cezar Popescu  – Dacia 1300 (1971) – George Tertan

BMW Classic vine la Concursul de Eleganţă Sinaia 2017


  • Concursul de Eleganţă de la Sinaia, organizat pe 24 iunie la Domeniul Regal Peleş, este unul dintre cele mai speciale evenimente din regiune dedicate automobilelor de epocă. Sunt confirmate 32 de automobile de colecţie din 4 ţări. 
  • Divizia internaţională BMW Classic participă în premieră în România cu o flotă de automobile de epocă şi o echipă de jurnalişti internaţionali.
  • Un automobil emblematic BMW revine în România după 77 de ani – BMW 328 Mille Miglia Roadster.

Pe 24 iunie are loc Concursul de Eleganţă Sinaia, unul din cele mai speciale evenimente din Europa de Est dedicate automobilelor de epocă. Evenimentul, organizat sub Înaltul Patronaj al M.S. Regele Mihai I al României, beneficiază de un cadrul de excepţie: Domeniul Regal Peleş şi castelul pentru prezentarea şi parada concurenţilor şi Casionul Sinaia pentru festivitatea de premiere.

 

Concursul de Eleganţă Sinaia a fost organizat pentru prima data de Automobil Clubul Regal Roman (ACRR) în urma cu mai bine de opt decenii, în două ediţii (1934 şi 1935). Retromobil Club România (RCR) a reluat tradiţia organizării evenimentului în parteneriat cu Primăria Oraşului Sinaia şi Muzeul Naţional Peleş. Anul acesta, Concursul de Eleganţă de la Sinaia a fost încadrat ca eveniment de categoria A în calendarul Federaţiei Internaţionale de Automobile de Epocă (FIVA) şi se bucură, în premieră, de susţinerea oficială a BMW Classic, alături de o deja tradiţională colaborare cu BMW Group România.

Pentru ediţia din 2017 sunt înscrise 32 de automobile în şase categorii, cu reprezentanţi din patru ţări: România, Bulgaria, Ungaria şi Marea Britanie. Sunt înscrie multe exemplare de excepţie, aşa cum este modelul Ego 4/14 din 1924, unul din două exemplare existente la nivel mondial, prezentat şi în filmul „Restul e tăcere” semnat de Nae Caranfil. Ţiriac Collection va prezenta una din puţinele limuzine de serie din lume care dispune de un motor cu 16 cilindri – un model Cadillac Series 90. Porsche 356 Cabriolet, Jaguar E Type sau Citroën DS 21 Cabriolet Chapron sunt alte automobile spectaculoase înscrise în concurs.

În total, ediţia din acest an reuneşte participanţi din patru ţări. Ca reprezentant al Marii Britanii este violonistul român Remus Azoiţei, cu un Renault 12 TL din 1971. Acesta s-a format la Conservatorul din Bucureşti şi a beneficiat de o bursă la renumita Juilliard School din New York. Aceasta i-a deschis drumul către o carieră de prestigiu, cu concerte în marile săli ale lumii, precum Carnegie Hall în New York, Konzerthaus Berlin, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. În 2001, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, la acel moment fiind de asemenea cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie a Academiei. Remus Azoiţei cântă la o vioara Niccolo Gagliano făcută în anul 1753, aparţinând colecţiei Academiei Regale de Muzică din Londra.

 

Participarea internaţională BMW Classic înseamnă o flotă importantă de automobile care va marca şi o serie de momente speciale din istoria mărcii. Prima generaţie BMW Seria 7 (E23) aniversează 40 de ani de la lansarea modelului şi întoarcerea BMW în segmentul limuzinelor de lux, BMW Seria 7 750i (E38) marchează 30 de ani de la primul motor V12 german de după cel de-al doilea Război Mondial, iar un model BMW Z1, probabil primul model care circulă pe drumurile din România, aniversează 30 de ani de la relansarea roadsterelor BMW.

Concursul de Eleganţă Sinaia din acest an va fi scena unui alt moment important din istoria mărcii BMW – un model deosebit de special revine în România după ce în 1940 participa la Marele Premiu al oraşului Braşov, la numai câţiva kilometri de Sinaia. Este vorba de legendarul BMW 328 Mille Miglia Roadster, carosat de Touring, unul dintre cele trei modele produse vreodată şi, cu siguranţă, unul dintre cele mai emblematice modele din istoria mărcii.

 

Concursul de Eleganţă Sinaia este deschis gratuit publicului larg. În plus, alături de prezentarea oficială a automobilelor de la Castelul Peleş, pasionaţii pot descoperi mai multe detalii şi legende despre maşinile din concurs în două tururi ghidate, începând cu ora 10:00 şi ora 14:00, cu plecare de la Terasa „La tunuri”.

 

Progamul evenimentului:
– 10:00 – 17:00. Automobilele sunt prezente pe Domeniul Regal Peleş: Castelul Peleş, Castelul Pelişor, Vila Economat.

– 10:00, 14:00. Tururi ghidate de prezentare cu start de la Terasa Tunuri, Vila Economat

– 12:00 – 13:00. Prezentarea oficială a automobilelor, Castelul Peleş.

– 18:00 – 19:00. Parada automobilelor de epocă şi prezentarea în centrul oraşului.

– 19:00 – 20:00. Festivitatea de premiere, Casino Sinaia.

 

Vor fi distribuite pliante cu lista automobilelor participante şi numerele de concurs ale acestora, precum şi buletine de vot. Publicul va putea vota exemplarul preferat, depunând buletinele de vot în urna din faţa terasei “La tunuri”. Fiecare vizitator poate vota un singur automobil, înscriind în buletinul de vot numărul automobilului preferat (numerele sunt afişate pe fiecare automobil). Pe baza voturilor va fi decernat “Premiul Publicului”.

 

Partenerii evenimentului
Unica Asigurări, Primăria Sinaia, Muzeul Naţional Peleş, Casino Sinaia, BMW Romania, Tissot, Game World Bucureşti Vitan, Ralitza, Bergenbier, Hotel Palace, Rulota cu flori, Kala, Scomec
Parteneri media: AutoPro, auto motor şi sport, autostiri.ro, automobilia.ro
Site-ul oficial al evenimentului  www.concursuldeeleganta.ro

BMW 328, eroii pierduţi – o istorie a pasiunii pentru viteză


Ediţia 1940 a Mille Miglia a fost punctul culminant al carierei BMW 328, modelul care a marcat puternic imaginea mărcii pentru următoarele decenii. Acesta a fost nu numai unul dintre cele mai frumoase automobile sport din perioada interbelică, ci şi cel mai de succes model sport pe circuitele Europei în anii ’30. Combinaţia între ţinută de drum remarcabilă şi puterea impresionantă a motorului l-au făcut să fie dorit de mulţi piloţi şi să ofere clienţilor privaţi sentimentul pur al condusului unui roadster.

BMW 328 Aviatorilor

Modelul care a marcat destinul mărcii a fost popular şi în scena motorsportului românesc. Petre Cristea a semnat cu BMW 328 victorii internaţionale remarcabile şi este prezentat la loc de cinste în cadrul muzeului BMW din München. Mulţi alţi piloţi români aveau să participe cu succes în competiţii naţionale, faimosul Alexandru Papană stabilea recordul Bucureşti-Braşov în numai o oră şi 38 de minute. În acelaşi timp, în perioada internaţională a marelului premiu al Bucureştiului (1937-1939), de fiecare dată un BMW 328 a triumfat la cel puţin o categorie.

 

Modelul care a semnat cea mai importantă victorie de până atunci a BMW, cursa Mille Miglia în 1940, are o poveste cu adevărat spectaculoasă. Pierdut şi regăsit de mai multe ori, inclusiv în Statele Unite, acum este prezentat la loc de cinste muzeul BMW din München, alături de performanţele lui Petre Cristea.

 

1. Începuturile 328. Un automobil pentru prietenii companiei

Spre sfârşitul anului 1935 o mică broşură care dezvăluia existenţa unui nou automobil sport – cunoscut drept “Typ 328” – cu motor de doi litri, a circulat într-un grup restrâns de oameni. În mod intenţionat, automobilul a beneficiat de o descriere sumară şi s-au evitat referirile la performanţe şi viteză. Broşura nu s-a dorit a fi decât un aperitiv pentru “prietenii companiei”; nu s-a făcut nici un anunţ pentru presă.

 

Jurnaliştii au rămas muţi de uimire atunci când s-au întâlnit pentru prima dată cu automobilul, în paddockul de la Nürburgring, la 13 iunie 1936. Acolo, Ernst Henne se pregătea să concureze cu 328 în International Eifelrennen (Cursa Eifel), cursă programată a doua zi. Deţinătorul recordului mondial pentru motociclete şi-a depăşit adversarii pe linia de start şi imediat s-a îndepărtat de pluton. Henne avea să încheie cursa pe prima poziţie cu o viteză medie record: 101,5 km/h. Această demonstraţie de forţă oferită de 328, cu o victorie importantă încă de la momentul debutului, i-a făcut pe comentatori să vorbească cu entuziasm despre viitorul maşinilor sport germane. Cu toate acestea, puţini au fost cei care şi-au dat seama că asistaseră la începutul unei noi ere.

 

Victoriile au început să apară
Cea de-a doua victorie pentru 328 a fost obţinut în august, când H.J. Aldington – importator BMW britanic –a spulberat competiţia în cursa Schleißheimer Dreiecksrennen. Apoi, Aldington a insistat pe lângă conducerea BMW să ofere maşinii o nouă şansă de a concura în afara Germaniei. Astfel, trei prototipuri au fost trimise în Irlanda pentru Tourist Trophy, unde au purtat culorile verzi ale Frazer Nash BMW. La final monopolizau podiumului. 328 lansase tăvălugul, iar lunile următoare aveau să fie obţinute multe alte victorii. Cele trei automobile de preproducţie au fost pe rând responsabile pentru victorie, la volanul lor aflându-se diferiţi piloţi.

 

Clienţii privaţi au fost obligaţi să aştepte, pentru că ritmul producţiei era unul lent; primele maşini au fost livrate clienţilor abia în aprilie 1937. A trebuit să treacă exact un an de la debutul cu Henne până când primul proprietar privat al unui BMW 328 a putut să-şi testeze noua achiziţie într-o cursă. La ediţia din 1937 a Eifelrennen, deja nouă competitori cu BMW 328 s-au aflat pe grilă pentru a se lupta pentru victorie. De-a lungul anilor ce au urmat, alte automobile au avut doar câteva încercări timide de a înfrunta modelele BMW. Aceşti îndrăzneţi solitari au fost sortiţi eşecului întrucât BMW 328 domina circuitele din Germania. Una dintre acestea, remarcabilă pentru motosportul din România, se consuma în 1939 tot în celebra Eifelrennen. Atunci, Petre Cristea, cu un BMW 328 modificat după un concept propriu, se impunea în faţa echipei de uzină BMW cu un nou record de viteză – 115 km/h.

Dr._Fritz_Werneck_si_Petre_Cristea_dupa_cursa_medium_1600x1356
(stg) Dr.Fritz Werneck si (dr) Petre Cristea

Din toate colţurile Europei, rapoarte despre victorii au continuat să fie trimise spre München. Iar victoriile pe care automobilul le obţinea fără prea mare efort nu erau doar la clasă, maşini mult mai puternice cedându-i în faţa dorinţei irezistibile. Micul automobil sport cu motor de 2,0 litri a reuşit o colecţia spectaculoasă de victorii în clasamentul general în faţa unor adversari cândva superiori în ceea ce priveşte capacitatea şi puterea motorului.

 

Deşi produs într-un număr limitat de numai 464 de exemplare, modelul BMW 328 s-a dovedit foarte popular şiprintre piloţii români. Alături de Petre Cristea, care a semnat un palmares internaţional remarcabil, nume precum Marin Dumitrescu, Alexe de Vassal, Vintilă Frumuşanu, Nadler, Ion Bolony, Valentin Tânţăreanusau Alexandru Uţă au concurat în multe curse româneşti la volanul unui BMW 328. Faimosul Alexandru Papană stabilea recordul parcursului Bucureşti-Braşov în numai o oră şi 38 de minute. În acelaşi timp, în perioada internaţională a marelului premiu al Bucureştiului (1937-1939), de fiecare dată un BMW 328 a triumfat la cel puţin o categorie. Prima dată gloria a cules-o Ernst Henne la volan, acelaşi pilot care semnase şi prima victorie BMW 328 din toate timpurile, în Eifelrennen 1936.

Marin Dumitrescu
Marin Dumitrescu 1

2. Design aerodinamic pentru eficienţă sporită –modele speciale BMW pentru curse

De la prima sa apariţie în cursa Eifel din 1936, BMW 328 a devenit imediat una din forţele dominante pe circuitele Europei. Cu toate acestea, inginerii din München nu s-au culcat pe laurii gloriei. În schimb, ei au lucrat continuu pentru a mări puterea originală de 80 CP pe care o oferea automobilul. Constructorii rivali măriseră deja puterea motoarelor la aproximativ 110 CP, dar un salt semnificativ peste acest nivel nu era de aşteptat. Şansele ca masa să fie redusă suplimentar erau foarte mici la un automobil cu o greutate deja nu foarte mare în forma standard de producţie. Singura modalitate de a creşte viteza era reducerea rezistenţei aerodinamice. Forma curbată a modelului 328, cu aripile faţă proeminente, poate fi considerată un design deosebit de elegant, dar era departe de ideal din punct de vedere aerodinamic. Astfel, inginerii BMW au primit misiunea de a concepe o caroserie complet nouă, bazată pe cele mai noi cunoştinţe din cercetarea aerodinamică.

 

Cockpitul închis îl învinge pe cel deschis

Testele au demonstrat că un model cu cockpit închis, în ciuda secţiunii transversale mai mari, ar putea depăşi un automobil sport deschis prin măsuri de optimizare aerodinamică. Performanţele convingătoare din cursa de 24 de ore de la Le Mans (1937 şi 1938) au permis companiei Adler, care avea sediul la Frankfurt şi care introdusese primele “sedanuri de curse” în competiţii, să demonstreze cum caroseriile cu design aerodinamic pot compensa un deficit de putere a motorului.

 

În acelaşi timp, şi BMW a  început analiza acest domeniu de dezvoltare a automobilului, dar profesorul Wunibald Kamm, directorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Auto şi a Motoarelor din cadrul Institutului Tehnologic din Stuttgart (FKFS), a fost cel care a realizat primele teste cu modele BMW în tunelul aerodinamic.

 

Rudolf  Flemming, care a avut un rol important în designul modelului 328, a fost desemnat să realizeze maşina cu cockpit închis prin utilizarea tuturor beneficiilor designului aerodinamic. Totuşi, aceasta însemna ca modelul să nu fie folosit în cursele din Germania, unde nu era admis cockpitul închis. Ghidat numai de principiile designului ultrauşor, Flemming a conceput un cadru complicat pentru şasiul modelului 328 şi la acoperit cu aluminiu. Maşina – cunoscută intern drept Project AM 1007 –s-a dovedit departe de performanţele aşteptate. Caroseria produsă la Eisenach avea probleme constructive, iar manevrabilitatea automobilului nu era cea dorită. În timp ce automobilul atingea viteze nemaivăzute anterior în teste, era atât de instabil încât avea nevoie de întreaga lăţime a autostrăzii pentru a reuşit aceste performanţe. Era nevoie de o activitate de dezvoltare extrem de laborioasă pentru a transforma modelul într-unul de curse demn de numele său.

BMW drivers' paddock during Mille Miglia Grand Prix in Brescia, 1940 (03/2010)

Eforturile BMW de a obţine un automobil rapid nu aveau cum să nu fie remarcate în afara companiei. În primăvara anului 1938, NSKK (Corpul Naţional Socialist de Piloţi) îşi înfiinţase propria divizie de curse, o aşa-zisă echipă naţională a Germaniei pentru curse auto. Obiectivul său era să arboreze steagul german în competiţiile din străinătate cu propriul său trio de BMW 328. Uzina BMW avea obligaţia contractuală de a menţine maşinile NSKK la cel mai înalt nivel competitiv. Cu toate acestea, când Prinţul Max zu Schaumburg-Lippe, pilotul principal al echipei, a cerut să beneficieze de un model închis de curse, BMW i-a răspuns că nu mai are capacitatea de a mai construi unul.

 

Touring Coupé
În această situaţie, Schaumburg-Lippea căutat alţi parteneri. Mille Miglia dovedise că automobilele cu motoare mici ar putea atinge viteze ridicate prin utilizarea caroseriilor uşoare, cu design aerodinamic. Un an mai târziu, relaţiile bune ale Germaniei cu Italia au fost de ajutor în solicitarea unei oferte de la Carrozzeria Touring pentru producerea unei caroserii aerodinamice. Carosierul din Milano lucrase deja la un proiect asemănător pentru Alfa Romeo şi se putea baza pe experienţa pentru acest proiect, după ce realizase o caroserie de acelaşi tip cu un an înainte. Construcţia aerodinamică în forma patentată superleggera putea fi adaptată fără mari probleme la şasiul standard al modelului 328, iar compania italiană a oferit produsul final în numai patru săptămâni.

 

Cum Touring nu avea posibilitatea de a face teste în tunel aerodinamic, inginerii s-au bazat cu succes pe instincte şi metode empirice pentru a da automobilului forma potrivită. Versiunea Coupé cântărea doar 780 kg şi arăta splendid în culoare albă oficială pe care Germania o afişa în curse, dar era mai mult decât un simplu design frumos. Testele au demonstrat că automobilul era capabil să depăşească 200 km/h – şimenţinea o linia relativ dreaptă în acest exerciţiu.

 

Cursa de debut a Touring Coupé a fost la Le Mans, la 17 iunie 1939, piloţiidesemnaţi fiind Prinţul Schaumburg şi inginerul BMW Hans Wencher. După 24 de ore şi 3.188 de kilometri, cei doi au fost câştigători ai clasei motoarelor de 2,0 litri, cu o viteză medie senzaţională – 132,8 km/h. Mai mult, cei doi au reuşit un remarcabil loc al cincilea în clasamentul general, reuşind să depăşească maşini cu motoare mult mai mari.

BMW 328 Touring Coupe & Kamm Coupe
BMW 328 Touring Coupe & Kamm Coupe

Kamm Coupé
Succesul înregistrat de “Cenuşăreasa” Touring Coupé a stârnit reacţii diferite la BMW. Inginerii din departamentul de dezvoltare s-au concentrat pe acest proiect. Numeroasele teste în tunelul aerodinamic au demonstrat că şasiul nu se potrivea cu caroseria aerodinamică a Project AM 1007. Nou formatul departament de design “Künstlerische Gestaltung” (Design Artistic), care era condus de Wilhelm Meyerhuber, a primit misiunea de a realiza o nouă caroserie aerodinamică, proiectul fiind botezat AM 1008.

 

Pentru a îmbunătăţi stabilitatea automobilului pe liniile drepte, şasiul a fost extins cu 20 de centimetri. Noua dezvoltare a cadrului, realizat din Elektron (un aliaj special dezvoltat de Chemischen Fabrik Griesheim-Elektron cu aproximativ 90% magneziu şi 10% aluminiu), cântărea doar 30 de kilograme. Alături de exteriorul din aluminiu, aceasta însemna că BMW dispunea acum de o caroserie deosebit de uşoară.

 

Kamm Coupé a fost semnificativ mai mare decât varianta Touring Coupe, dar folosirea extinsă a principiilor designului ultrauşor l-a făcut mai uşor cu 20 de kilograme. Din cauza capacităţii reduse de producţie a departamentului de prototipuri, finalizareamaşinii a durat câteva luni. Dar, spre deosebire de omologii lor italieni, inginerii BMW au avut posibilitatea de a supune sedanul de curse unui program intens de teste. Spre sfârşitul verii 1939, automobilul a fost supus unei examinării pe autostrada dintre München şi Salzburg, iar numeroase detalii au fost supuse unor noi îmbunătăţiri.

BMW Kamm Coupe Goodwood FOS 2011 - photo by Gabi Tomescu
BMW Kamm Coupe Goodwood FOS 2011 – photo by Gabi Tomescu

Timpul şi efortul investite aveau să dea roade. Kamm Coupé avea o stabilitate direcţională mai bună şi s-a dovedit a fi mai puţin sensibil la rafalele de vânt laterale. Un coeficient aerodinamic Cd de aproximativ 0,25 (măsurat prin utilizarea unui model) a fost cu mult sub cel al Touring Coupé-ului, aproximativ 0,35. Automobilul de uzină a stabilit un nou reper şi în privinţa vitezei, reuşind un maxim de 230 km/h. Cu toate acestea, după izbucnirea războiului, nimeni nu ştia dacă ar fi avut vreodată şansa de a-şi demonstra calităţile.

_T__9154goodwood-hill action-photo gabi tomescu BMW Kamm Coupe 1
BMW Kamm Coupe Goodwood FOS 2011 photo by Gabi Tomescu

Roadster
Şi în construcţia modelelor cu cockpit deschis s-au înregistrat evoluţii ale designului aerodinamic. Echipa de design condusă de Wilhelm Meyerhuber a realizat designuri pentru un roadster simplificat, a cărui caroserie cu forme rotunjite crea impresia de performanţe dinamice şi viteză chiar şi când staţiona. Modelele s-au bazat tot pe Roadster şi au fost supuse unor teste intense în tunelul aerodinamic de la Stuttgart. Atunci, în toamna anului 1939, un cadru a fost fixat pe şasiul standard al maşinii care se impusese, cu un an înainte, în clasa ei la Mille Miglia şi a fost acoperit cu aluminiu. Muchiile proeminente ale aripilor faţă i-au atras imediat porecla “Trouser Crease” Roadster.

BMW 328 "Mille Miglia" Roadster  1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940
BMW 328 “Mille Miglia” Roadster 1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940

Etapa următoare a fost optimizarea reglajului şasiului. Pentru aceasta, Uli Richter – pilot originar din München – a primit misiunea de a conduce maşina pe ger pentru o serie de evoluţii în regim de viteză mare pe autostrada de lângă München. Totuşi, roadsterul aerodinamic a necesitat doar îmbunătăţiri minime. Alte două cadre fuseseră deja montate pe şasiurile necesare, dar timpul de dezvoltare începea să expire. Departamentul de caroserii din München nu avea suficient personal pentru aceasta, întrucât, la acea vreme, BMW construia maşini doar la Eisenach şi exista teama că două maşini nu vor fi gata până la termenul limită din primăvară. Dacă era un moment pentru a se face din nou uz de relaţiile de la Milano, acela era. Cele două maşini de curse – finizate doar pe jumătate – au fost transportate la timp la Touring, iar experimentatul carosier italian nu a avut probleme să le finiseze într-un timp scurt. Willy Huber – un atotcunoscător al departamentului de curse şi un metalurgist talentat – a mers cu maşinile la Milano şi le-a acordat consiliere colegilor italieni atunci când s-a lucrat la acoperirea cu aluminiu.

 

BMW ajunge la apogeu – Mille Miglia 1940

Primăvara 1940. În Italia, toată atenţia era concentrată pe readucerea Mille Miglia la viaţă. Legendara cursă se desfăşurase ultima dată în 1938 pe traseul tradiţional. După o serie de accidente, cursa fusese suspendată temporar. Doi ani mai târziu, Mille Miglia revenea în program, dar traseul original a fost abandonat în favoarea unui circuit triunghiular cu o lungime de 167 km, între Brescia, Cremona şi Mantova. Piloţii trebuiau să parcurgă nouă tururi ale noului circuit, o schimbare bine primită de public, care, atunci când se concurase pe traseul iniţial, vedea maşinile o singură dată.

 

Cu toate acestea, noul traseu nu a fost la fel de spectaculos. Era compus din drumuri cu pavaj de calitate, prin zone rurale plate, şi includea multe linii drepte lungi, care puteau duce la o viteză medie ridicată. Ca un semn al tradiţiei, cursa purta şi acum “1st Gran Premio Brescia delle Mille Miglia”.

BMW 328 "Mille Miglia" 'Trouser Crease' Roadster during the 1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940 (03/2010)
BMW 328 “Mille Miglia” ‘Trouser Crease’ Roadster 1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940

Panificarea participării Germaniei a început cu rigoare încă din martie 1940. Directorul de curse al BMW, Ernst Loof, a călătorit în Italia cu un grup de piloţi, alături de două Coupé şi un Roadster, pentru ca aceştia să se familiarizeze cu traseul, să stabilească o strategie de cursă şi să organizeze construirea garajului echipei. Luând în considerare un consum mediu de combustibil de 20 l/100 km, traseul a fost împărţit în trei secţiuni de 500 km. Astfel locaţia ideală a garajului părea să fie Castiglione, la circa 25 de kilometri de Brescia. Acesta avea să fie locul de realimentare cu benzină şi ulei, iar Loof putea transmite piloţilor săi orice informaţii necesare.

 

Argintiu, roşu şi albastru
În ultimele trei zile dinaintea cursei, piloţii s-au prezentat, alături de maşini, la inspecţia tehnică din PiazzadellaVittoria, în centrul oraşului Brescia. Printre participanţi se numărau şi cinci BMW germane, vopsite în argintiu. Platoul de concurs a fost dominat, conform tradiţiei, de maşinile concurenţilor locali în culoarea Rosso Corsa. 70 de echipaje italiene se aliniau la startul cursei cu modele FIAT, Lancia şi Alfa Romeo. Lor li se vor adăuga două maşini ale constructorului francez Delage, în culori Bleu de France, dar cu piloţi italieni în cockpit.

 

Membrii echipei NSKK, care reprezentaseră Germania cu mare succes în cursele de peste hotare de-a lungul precedenţilor doi ani, au fost înscrişi cu trei modele aerodinamice Roadster. Maşina cu numărul de concurs 71, primul Roadster aerodinamic, a fost pilotată de Hans Wencher şi Rudolf Scholz, celelalte două Roadster – numerele 72 şi 74 – erau ale echipajelor Willi Briem – Uli Richter şiAdolphBrudes – Ralph Roese. Cele trei echipaje aveau planul de a nu forţa prea tare, dar să menţină un ritm bun, conservând maşinile. Cu toate acestea, obiectivul era o clasare cât mai sus posibil, prioritatea numărul 1 fiind încheierea cursei şi câştigarea trofeului echipelor.

 

În acelaşi timp, cele două Coupé au fost înscrise de ONS (cea mai înaltă autoritate sportivă naţională în Germania acelor vremuri). Fritz Huschke von Hanstein şi Walter Bäumer formau echipajul Touring Coupé, în timp ce doi piloţi italieni remarcabili – Contele Giovanni Lurani Cernuschi şi Franco Cortese – au fost recrutaţi pentru a pilota modelul Kamm Coupé de uzină. În timp ce obiectivul acestor două Coupé era victoria în clasamentul general, echipa Alfa Romeo pornea ca cea mai probabilă câştigătoare, dispunând de modele de un palmares bogat şi modele cu motoare mai mari şi puternice. Fără îndoială,şi echipajul italian al BMW avea o şansă importantă, pentru că varianta Kamm Coupé arătase un comportament superior în teste şi atinsese o viteză mai mare decât Touring Coupé.

 

Desfăşurarea cursei
28 aprilie, ora 4.00. Maşinile porneau la intervale de un minut. Von Hanstein – Bäumer – în primul BMW – a intrat în concurs la ora 6.40, urmaţi de coechipierii lor şi de piloţii italieni – cu toţii în clasa rezervată motoarelor cu cea mai mare capacitate. Tânărul von Hanstein a început în forţă, parcurgând primul tur cu o viteză despre care nimeni nu a crezut că este posibilă. Deja, ecartul dintre pilotul BMW şi cel mai apropiat urmăritor, aflat într-un model Delage, era de un minut şi jumătate. Totodată, Lurani – Cortese se aflau pe locul al treilea cu cel de-al doilea BMW Coupé, urmaţi de unul din modelele Alfa Romeo. Cele trei Roadster îşi făceau cursa lor şi ocupau locurile al şaptelea, al optulea, respectiv al nouălea.

 

În cel de-al doilea tur, cele două BMW Coupé se aflau în frunte, în timp ce echipele italiene erau implicaţi într-o dispută cu modelele Roadster aerodinamice.

 

Kamm Coupé, model care nu mai fusese testat în nicio altă competiţie, nu a putut însă rezista unui asemenea ritm de cursă infernal. Primele probleme au apărut la carburator, apoi cu alimentarea cu ulei, astfel că în turul 7 echipajul a trebuit să abandoneze.

BMW team paddock at Castiglione for the 1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940 (03/2010)
BMW team paddock 1st Italian Mille Miglia Grand Prix in Brescia, April 28, 1940

În tot acest timp, Touring Coupé a continuat fără probleme să realizeze cele mai rapide tururi. De altfel, von Hanstein a reuşit cel mai bun timp înregistrat pâna atunciîn Mille Miglia, cu o viteză medie de 174 km/h. Pe final, a existat un diferend de opinii între von Hansteinşi navigatorul său, Bäumer, ambiţiosul baron fiind hotărât ca el să fie cel care câştigă cursa, ignorând schimbul de piloţi prestabilit. În cele din urmă, Bäumer a trebuit să fie convins să accepte rolul de copilot pentru a se obţine victoria.

 

Treptat, Coupé şi-a construit un avantaj insurmontabil faţă de plutonul urmăritor, iar cei doi piloţi au schimbat locurile în final, cu doar câţiva kilometri înainte de sosire. În final, Walter Bäumer a fost cel care a avut privilegiul de a trece linia de sosire la volanul Touring Coupé, care s-a impus în clasamentul general.

 

Sărbătoare la München
Deloc surprinzător, sărbătorirea a fost una discretă în rândul publicului italian. În schimb, tribunele pline au fost învăluite de un sentiment colectiv de uimire. Ce s-a întâmplat cu maşinile roşii? Au trecut mai bine de 15 minute până când Alfa Romeo a echipajului Farina – Mambelli a sosit pe locul al doilea, urmată de Brudes – Roese pe poziţia a treia Biondetti – Stefani pe a patra, Briem – Richter pe locul al cincilea şi Wencher – Scholz pe al şaselea. BMW a ocupat prima poziţie atât la echipe, cât şi în clasamentul general, iar echipajele au fost primite cu multă emoţie la întoarcerea în München. Odeonsplatz şi Residenz (Piaţa Palatului Regal) au reprezentat decoruri impresionante în care maşina învingătoare a fost prezentată locuitorilor din München.

 

3. Eroii pierduţi – BMW Touring Coupe şi Kamm Coupe

Odată cu Cel de-al Doilea Război Mondial, cursele de automobile au fost întrerupte. Departamentul de proiecte speciale al BMW, sub coordonarea lui Rudolf Schleicher, s-a retras într-o clădire din grădină Castelului Eisholz, de pe dealurile de lângă lacul Starnberg. Modelul Kamm Coupe a petrecut ultimii ani ai Războiului în spatele acestei clădiri, atent camuflat şi ascuns, purtând numărul de înmatriculare IAA-27129.

 

În 1945, modelul a intrat în proprietatea fostului director de curse al BMW, Ernst Loof. Acesta avea să folosească maşina ca automobil de afaceri. Dar, în 1947 BMW 328 Kamm Coupe avea să repară o singură dată în competiţii, obţinând prima şi singura victorie pe Hockenheim, cu pilotul Karl Kling la volan. Ulterior, de-a lungul timpului, aşa cum arată arhiva fotografică a lui Loof, maşina s-a degradat constant de-a lungul timpului. Se pare că fost vândută unui constructor din Bad Godesberg, în 1950. Acesta avea probleme să controleze automobilul şi în final a lovit un zid şi modelul BMW Kamm Coupe aparent a fost distrus.

 

Nu se ştie nimic despre BMW 328 Toruing Coupe în anii Războiului, doar cu siguranţă a fost folosit. Odiseea modelului începe odată cu confiscarea lui de către Armata Americană în 1945. Astfel, modelul avea să primească culoarea militară kaki, specifică. Pe un drum prin Bavaria, în aproprierea oraşului Freising, automobilul scăpat de sub control intră într-un şanţ. Grav avariat, este abandonat acolo.

BMW 328 "Mille Miglia"
BMW 328 “Mille Miglia”

Claus von Rücker, inginer BMW la fabrica de motoare avioane BMW din Allach, este numit de ocupaţia amricană directorul fabricii BMW. Acesta descoperă maşina şi reuşeşte să o achiziţioneze de la armata americană. Modelul Touring Coupe este recondiţionat şi în iunie 1946 von Rücker împrumută modelul pilotului Hermann Lang pentru cursa de coastă Ruhenstein. Acesta duce palmaresul extraordinar al modelului la trei victorii din tot atâtea participări.

 

La final de 1946, von Rücker emigrează în Canda şi ia automobilul cu el. Aici vinde modelul fotografului şi pilotului amator Robert (Bob) Grier care modifică maşina – printre altele îi pune bară de protecţie faţă şi îl vopseşte în culoarea roşie. Grier foloseşte modelul ca maşină de stradă, dar participă şi în mai multe curse de circuit şi coastă la finalul anilor ’40 şi începutul anilor ’50, fără să obţină rezultate notabile. Modelul sport ultra uşor se dovedeşte inconfortabil în utilizarea zilnică şi este în final abandonat într-un garaj din micul oraş Wallingford, Connecticut.

 

Mai bine de 30 de ani modelul rămâne uitat. În cele din urmă acesta este descoperit de colecţionarul californian Jim Proffit. După o perioadă lungă de negocieri, în 2002, Proffit acceptă să vândă modelul către BMW Classic şi de atunci modelul este expus la loc de cinste în muzeul mărcii, în aceeaşi cameră unde sunt rememorate victoriile remarcabile ale BMW 328, printre care şi cele din Bucureşti, Braşov sau cele ale lui Petre Cristea.

BMW Classic revine acasa


BMW Classic isi deschidea portile pentru clienti in anul 2010. Initial atelierul BMW Classic a pornit ca un centru de intretinere pentru masinile clasice detinute de firma BMW expuse in cadrul BMW Museum si prezente in cadrul diferitelor evenimente dedicate vehiculelor istorice precum Mille Millia, Goodwood Festival of Speed si alte asemenea manifestari. Insa datorita cererilor si interesului crescut al posesorilor de modele clasice ale firmei bavareze, BMW a hotarat oferirea posibilitatii clientilor de a avea acces la cele mai bune servicii pentru masinile lor. In intreaga lume exista peste 200 de cluburi dedicate masinilor clasice BMW si aproximativ 200.000 de proprietari de astfel de autovehicule.

GOODWOOD-FESTIVAL-OF-SPEED-2013-MOTORSPORTNEWS.RO-EXTREME-TATTOO-FORT-WILLIAM-GABI-TOMESCU-605

In 2012 BMW Classic mai facea un pas in favoarea clientilor, deschizand magazinul on-line prin intermediul carora proprietarii isi pot achizitiona o varietate foarte mare de piese originale pentru masinile clasice.

 

La inceputul acestui an BMW Classic achizitiona 13000 de mp in cartierul Milbertshofen din Munchen, adica in apropierea turnului BMW, fabricii BMW, BMW Museum si BMW Welt. Locatia nu este deloc intamplatoare pentru ca in cadrul acestei suprafete exista si o sectiune a fabricii originale BMW din 1918 de pe strada Moosacher unde erau produse motoarele pentru avioane. In 1920 fabrica a fost preluata in totalitate de Knorr-Bremse.

New location of BMW Group Classic, Gatehouse at Moosacherstrasse in 1924

Acordul a fost incheiat in luna februarie 2014 intre BMW AG si Knorr-Bremse AG cea mai mare companie de producere a sistemelor de franare pentru vehicule comerciale si a transportului pe calea ferata. Una din deciziile care a stat la baza acestei achizitii a fost spatiul devenit insuficient pentru activitatile BMW Classsic care acum va putea oferi clientilor un spatiu mai mare pentru service si un centru de vanzare a pieselor.  

_T__0704goodwood-hill action-photo gabi tomescu

BMW Group Classic este responsabil pentru toate activitatile conexe tuturor celor trei brand-uri BMW, MINI si Rolls-Royce. In prezent BMW Group Classic se ocupa de intretinerea si conservarea a 1000 de vehicule proprii si repararea partiala sau restaurarea completa a vehiculelor diferitilor clienti. 

BMW Classic online


Pasionatii modelelor clasice care poarta sigla BMW nu sunt uitati. BMW a lansat la inceputul acestei luni website-ul pentru piese si acesorii de schimb pentru modelele fabricate intre anii ’60 – ’90.

Peste 35000 de repere sunt disponibile pentru o gama larga de motociclete si masini ale firmei bavareze produse intre anii mentionati anterior. Momentan serviciul se adreseaza pietei germane insa incepand cu luna aprilie serviciul se va extinde si pentru alte piete europene. Procesul de schimbare a diferitelor piese va deveni si el mai facil, deoarece in momentul achizitionarii unei piese, un partener BMW va fi recomandat pentru a veni in sprijinul clientului cu informatii si suport tehnic.

 

Magazinul de piese online http://shop.bmw-classic.de, a avut lansarea oficiala cu ocazia Bremen Classic Motorshow ce a avut loc in perioada 3-5 februarie.