Tag Archives: history

Mercedes-Benz celebreaza 120 de ani de motorsport


In 1894 se desfasura in Franta prima cursa de automobile din lume intre orasele Paris – Rouen (126km), iar un an mai tarziu Franta gazduia o noua competitie desfasurata pe ruta Paris–Bordeaux–Paris. Automobilele Peugeot si Panhard & Levassor propulsate de un motor Daimler (Daimler-Motoren-Gesellschaft) cu 2 cilindri in V – “Système Daimler” aveau sa isi treaca in cont victoria in cele doua curse. Dintr-un total de 102 inscrisi pentru cursa din 1894 doar 21 de participanti aveau sa fie acceptati si doar 17 sa termine cursa. 9 dintre acestia aveau automobile echipate cu motoare construite conform schitelor lui Gottlieb Daimler. Motorul Daimler dezvolta 3.5 cp si propulsa masinile pana la o viteza de 20km/h.   

 Peugeot with an engine produced under a Daimler license

De altfel Franta avea sa ofere celebrului brand cu steaua in trei colturi si predecesorilor sai, una din principalele scene ale performantelor obtinute in cursele de motorsport. In perioada 1901-1903 Mercedes a continuat succesul cu trei victorii in cursele din orasul Nisa, iar in 1908 a venit si prima victorie in Grand Prix-ul Frantei in Dieppe, succes repetat in 1914 la Lyon cu un podium monopolizat si mai tarziu cu o dubla victorie in 1954, prin modelul W 196 R “Streamliner”. Intr-un raport al companiei Benz din anii 1907-1908 se spunea: “Consideram costurile suplimentare pentru motorsport o necesitate absoluta pentru a ne apara pozitia adecvata produsului nostru in competitia internationala.”  

 

Christian Lautenschlager si copilotul Hans Rieger -  115 hp Mercedes Grand Prix racing car, castigatori ai French Grand Prix Lyon 4 iulie , 1914
Christian Lautenschlager si copilotul Hans Rieger – 115 hp Mercedes Grand Prix racing car, castigatori ai French Grand Prix Lyon 4 iulie , 1914

Sfarsitul anilor ’20 au fost dominati de modelele Mercedes-Benz supralimentate cu ajutorul unui compresor, in special de cele din seria S cunoscute drept “Elefantii Albi”. Anii ’30 au adus in prim plan celebrele Silver Arrows care aveau sa domine din nou scena competiilor din motorsport din intreaga lume. Pentru o scurta perioada de timp Sagetile Argintii au poposit si in tara noastra imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, acestea reprezentand prada de razboi capturata de soldatii rusi si stocata temporar langa Bucuresti dupa cum ne-a marturisit Marin Dumitrescu.

Mercedes-Benz Formel-Rennwagen W 125, 1937. Mercedes-Benz W 125 formula racing car, 1937.
Mercedes-Benz W 125 formula racing car, 1937

 

In 1926 companiile Daimler-Motoren-Gesellschaft si Benz & Cie au fuzionat dand nastere companiei Daimler Benz AG. O noua victorie importanta avea sa tina prima pagina a ziarelor vremii, Rudolf Caracciola reusind la volanul modelului SSK cu sasiu scurt sa obtina victoria la Mille Miglia in 1931.

German Grand Prix the Nürburgring, 23 iulie 1939. De la stanga: Hermann Lang, racing director Alfred Neubauer si Rudolf Caracciola.
German Grand Prix the Nürburgring, 23 iulie 1939. De la stanga: Hermann Lang, racing director Alfred Neubauer si Rudolf Caracciola.

Dupa intreruperea participarilor in motorsport cauzate de al Doilea Razboi Mondial Mercedes-Benz revenea pe scena competiilor in 1952 cu modelul 300 SL (W194). In 1954 obtineau prima victorie de la revenire cu modelul W 196 R concretizata in obtinerea titlului de campion in Formula 1 atat in ’54 cat si in ’55. Victoria obtinuta in 1954 este una dintre cele mai importante pentru cei de la Mercedes-Benz acestia obtinand in cursa de la Avus podium integral prin Karl Kling, Juan Manuel Fangio si Hans Herrmann. Un astfel de model doar ca nu in caroseria Streamline, s-a vandut in 2013 cu suma de 31.6 milioane de dolari la licitatia organizata de Bonhams in cadrul Goodwood Festival of Speed.

French Grand Prix in Reims, 4 iulie 1954.  Karl Kling - Mercedes-Benz W 196 R Streamline Formula One racing car
French Grand Prix in Reims, 4 iulie 1954. Karl Kling – Mercedes-Benz W 196 R Streamline Formula One racing car

In 1955 Mercedes-Benz s-a retras din cursele auto datorita teribilului accident produs in cursa Le Mans 24H cand modelul 300SL pilotat de Pierre Levegh a zburat in tribune datorita unui acrosaj cu un Austin Healey 100 care a franat pentru a evita la randul sau un Jaguar D-Type pilotat de Mike Hawthorn. In urma incidentului 85 de spectatori si-au pierdut viata inclusiv pilotul Pierre Levegh in varsta de 49 de ani si 120 de persoane au fost ranite. Accidentul a ramas in istorie cunoscut drept Dezastrul Le Mans si este si in prezent cel mai catastrofal accident din motorsport.

 

Sfarsitul anilor ‘80 si inceputul anilor ‘90 aveau sa reprezinte revenirea Mercedes-Benz in motorsport dupa 1955. Acest lucru s-a intamplat cu modelul Sauber-Mercedes C9 (720cp) inscris in cursa Le Mans 24H la grupa C. Revenirea a fost un succes Mercedes-Benz obtinand o dubla victorie in aceasta cursa si un total de 16 victorii din 18 curse desfasurate in anii ’89 – ’90.

24 Hours of Le Mans, 10-11 iunie 1989. Sauber-Mercedes C 9 racing car, Group C.
24 Hours of Le Mans, 10-11 iunie 1989. Sauber-Mercedes C 9 racing car, Group C.

Anii 2000 ii regaseau pe cei de la Mercedes-Benz alaturi de McLaren unde monopostul MP4-15 avea sa fie pilotat de Mika Häkkinen si David Coulthard in Formula 1. Motorul era un V10 de 3 litri care dezvolta 816 cp si beneficia de o transmisie cu 7 trepte de viteza dezvoltata de McLaren. David Coulthard reusea la volanul acestui monopost sa castige Grand Prix-ul Frantei pe data de 2 iulie 2000.

David Coulthard McLaren-Mercedes MP4-15 British Grand Prix in 2000.
David Coulthard McLaren-Mercedes MP4-15 British Grand Prix in 2000.

DTM, celebrul campionat german de turisme a adus in prim plan modelul C-Class o noua masina fiind construita pentru sezonul 2007. De altfel Mercedes-Benz a reprezentat o prezenta constanta in acest campionat inca din anii ’90 cu modelul 190E, inlocuit mai tarziu cu modelul C-Class pentru ca in prezent modelul C-Coupe sa reprezinte brandul in DTM. 

Norisring, July 1, 1990. Kurt Thim - AMG Mercedes190 E 2.5.-16 Evolution II racing touring car.
Norisring, July 1, 1990. Kurt Thim – AMG Mercedes190 E 2.5.-16 Evolution II racing touring car.

In prezent Mercedes-Benz este implicat oficial in competiile DTM si Formula 1, dar sustine si clientii privati care alearga in cursele GT. 

 

60 de ani de Corvette


Corvette este modelul sport american cu cea mai îndelungată perioadă de producţie continuă din lume şi cel mai bine vândut autovehicul sport din America, acoperind 33% din segmentul de piaţă.

 

Bazele moştenirii Corvette au fost puse în urmă cu 60 de ani (împliniţi luna aceasta), când modelul a fost lansat la expoziţia Motorama organizată de General Motors în New York. Modelul Corvette şi-a câştigat reputaţia de autovehiculul sport al Americii în urma mai multor decenii de îmbunătăţire continuă şi progrese tehnice fundamentale.  

 Corvette 60 years

Modelul Corvette 2014, lansat ieri la Detroit, este cea de-a şaptea generaţie a acestui autovehicul. Fiecare variantă a fost definită de un design, o arhitectură şi funcţii tehnice complet noi sau modificate semnificativ – inclusiv tehnologii pentru sistemul de propulsie şi şasiu/suspensie – care au contribuit la menţinerea statutului său de cel mai bine vândut autovehicul sport premium din America. Cu toate acestea, toate variantele au avut în comun elemente unice:

 

  • Toate modelele Corvette au fost autovehicule sport cu două locuri, cu un motor montat în partea din faţă care acţionează roţile spate 
  • Caroseriile modelelor Corvette au fost construite întotdeauna din materiale compozite, de la fibră de sticlă în cazul primelor autovehicule din 1953 până la materiale compozite mai avansate şi mai uşoare utilizate în prezent, cum ar fi fibra de carbon
  • Motorul V8 small-block a fost motorul standard al autovehiculului Corvette timp de 57 din cei 60 de ani de existenţă ai săi 
  • Corvette a reprezentat o bază de testare pentru noi tehnologii care au urmat să fie implementate altor autovehicule GM.

 

Aproape pe parcursul întregii sale istorii, designul, performanţa şi tehnologia modelului Corvette au fost influenţate de experienţa acumulată pe pista de curse. Aceasta reprezintă un pilon al procesului de dezvoltare pus la punct de Zora Arkus-Duntov, primul inginer-şef pentru modelul Corvette. Participarea echipei Corvette Racing susţinute de fabrică la campionatul American Le Mans Series 2012, clasa GT de autovehicule bazate pe modele de serie, a contribuit în mod esenţial la îmbunătăţirea permanentă a modelului de serie.

 

 

Generaţia 1 (C1): 1953-62

 

Corvette şi-a consacrat reputaţia de lider în tehnologie, design şi performanţă din momentul în care prototipul elegant, cu caroserie din fibră de sticlă a fost lansat pe 17 ianuarie 1953, în cadrul expoziţiei Motorama organizată de General Motors la hotelul Waldorf Astoria din New York, fiind primul autovehicul de serie cu o caroserie produsă în întregime din fibră de sticlă. Pe lângă faptul că este mai uşoară decât oţelul, optimizând raportul putere-masă al autovehiculului, fibra din sticlă asigură un plus de flexibilitate în materie de design.

1953_Chevrolet_Corvette C1

Stilul a evoluat semnificativ pe parcursul producţiei primei generaţii a modelului Corvette, însă au fost încetăţenite numeroase elemente de design care urmau să devină reprezentative pentru autovehicul, inclusiv porţiunea lungă dintre planşa de bord şi punte, lămpile spate duble şi rotunde, precum şi designul interior cu post de conducere dublu. Toate autovehiculele din prima generaţie au fost decapotabile. 

 

În general, fanii fac referire la prima generaţie de autovehicule Corvette drept modele cu „punte rigidă”, deoarece acestea au fost construite pe baza unei arhitecturii modificate a unui autoturism Chevrolet, care era echipat cu o punte motoare. În primii doi ani, modelul Corvette a fost propulsat de motorul robust Chevrolet cu 6 cilindri în linie, poreclit „Flacăra albastră”. Legendarul motor V-8 Small Block a început să fie utilizat în cel de-al treilea an de producţie a autovehiculului. 

 

Generaţia 2 (C2): 1963-67

 

Cea de-a doua generaţie a modelului Corvette – cunoscută sub denumirea de Sting Ray – a reprezentat o revoluţie în materie de design, tehnologie şi performanţă. Dacă prima generaţie de autovehicule Corvette s-a bazat pe o platformă sedan modificată, cea de-a doua generaţie a fost complet reproiectată pe baza unei arhitecturi specifice. Aceasta a permis obţinerea unui centru de greutate mai jos, precum şi o poziţie de şedere mai coborâtă şi mai sportivă, şi, în acelaşi timp, o suspensie spate independentă nouă, care a transformat semnificativ performanţa autovehiculului în materie de aderenţă.  

1963_Chevrolet_Corvette C2

Noua bază a modelului Corvette a susţinut şi stilul „divizat” de referinţă al lunetei, aparţinând unui stil complet nou de caroserie coupé. Mulţi au considerat că modelul Corvette 1963 este unul dintre cele mai atrăgătoare modele din întreaga istorie auto. Termenul vine de la „coloana” care se întinde până în partea centrală a caroseriei, secţionând luneta. Corvette C2 a lansat şi farurile retractabile, care urmau să devină un element reprezentativ al acestui model pe parcursul următorilor 41 de ani. 

 

Extinderea gamei Corvette cu o variantă coupé a dublat vânzările din următorii ani, pe măsură ce acesta devenise mai practic pentru posesorii de autovehicule din nord, în timp ce noua structură a cadrului şi sistemul de suspensie independentă au transformat modelul Corvette într-un autovehicul sport de talie mondială. 

 

Generaţia 3 (C3) – 1968-82

 

Cea de-a treia generaţie a modelului Corvette a fost şi cea mai longevivă, iar autovehiculul a evoluat semnificativ în timpul transformării industriei auto. A fost lansată în 1968 sub denumirea de Stingray (într-un singur cuvânt, faţă de denumirea din două cuvinte a generaţiei a doua); fanii fac referire la aceste modele prin termenul „rechin”, datorită stilului lor agresiv. Sunt uşor de identificat datorită designului proeminent al aripii tip „blister” şi porţiunii lungi dintre planşa de bord şi punte, ce sugerează mişcare într-un mod accentuat. Farurile retractabile şi lămpile spate cu două elemente sunt şi în prezent elemente de design tradiţionale.  

 

În ceea ce priveşte performanţa, generaţia C3 a fost una de tranziţie. În 1975, motorul standard de 350 in3 dezvolta o putere de doar 165 cp – cu aproximativ 20% mai puţin faţă de motorul small-block original, de 195 cp, lansat în 1955. 

1979_Chevrolet_Corvette C3

Chiar dacă puterea modelului Corvette a fost redusă, inginerii s-au concentrat în continuare asupra tehnologiei autovehiculului, adăugând noi materiale avansate pe lista deja legendară, în special materiale compozite pentru caroserie. Acestea au evoluat de la fibra de sticlă obişnuită la compozit laminat (SMC), ce a permis obţinerea unor panouri ale caroseriei care ieşeau mai uniforme direct din matriţă şi necesitau un finisaj redus al suprafeţelor înainte de vopsire. Din 1973, toate modelele Corvette dispun de panouri pentru caroserie din SMC, însă compoziţia materialelor s-a schimbat semnificativ, cu o cantitate mai mică de fibră de sticlă obişnuită şi mai mult plastic uşor, care îi conferă materialului un plus de elasticitate pentru a preveni fisurarea. 

 

În ciuda evoluţiei în materie de performanţă tradiţională de pe parcursul celei de-a treia generaţii, modelul Corvette a fost mai popular ca niciodată. Cele 58.307 unităţi vândute în 1979 deţin şi în prezent recordul de vânzări anuale pentru modelul Corvette.  

 

Generaţia 4 (C4) – 1983-96

 

Cea de-a patra generaţie a modelului Corvette a fost simbolul tehnologiilor avansate ale anilor ’80, cu progrese semnificative în materie de design şi tehnici de producţie, performanţă cu comandă electronică şi funcţii de siguranţă. Printre progresele înregistrate în materie de stil se număra un panou de instrumente electroluminiscent, cu funcţii de vizualizare a datelor digitale. Şi-a menţinut proporţiile reprezentative, lămpile spate duble şi rotunde şi farurile retractabile, adăugând o nouă lunetă hatchback pentru a facilita accesul la zona de încărcare. 

 

Inovaţiile tehnologice ale generaţiei 4 au început de la bază, cu o structură a şasiului monobloc cu tub central. De asemenea, noua caroserie era mai elegantă, cu un coeficient aerodinamic de 0,34, cu aproape 25% mai mic decât cel obţinut pentru cea de-a treia generaţie. 

1990_Chevrolet_Corvette C4

Sub capotă, în 1985 a fost lansată injecţia TPi, anunţând epoca modernă a injecţiei indirecte şi consacrând modelul Corvette în postura de autovehicul sport de înaltă performanţă, cu un consum redus de carburant. 

 

Niciun model 1983 nu a fost destinat exclusiv comercializării, construindu-se doar 44 de prototipuri. În prezent mai există un singur autovehicul, expus la Muzeul Naţional Corvette din Bowling Green, Kentucky. 

 

Generaţia 5 (C5) – 1997-2004

 

Lansarea generaţiei C5 a reprezentat una dintre puţinele cazuri din industria auto în care un model nou cântărea mai puţin decât predecesorul său. Modelul Corvette 1997 era mai mare per total decât generaţia C4, însă cântărea cu aproape 45 kg mai puţin. 

 

Au existat mai mulţi factori care au contribuit la reducerea masei proprii a generaţiei C5, inclusiv utilizarea panourilor de caroserie din SMC, ce conţineau mai mult plastic ca niciodată. Panourile generaţiei C5 erau extrem de uşoare, la fel ca şi noul şasiu al modelului Corvette, pentru acesta din urmă utilizându-se şine puternice şi secţiuni hidroformate, pentru a asigura forţă cu o complexitate şi o greutate reduse. Pentru secţiunile podelei a fost utilizată o gamă de materiale stratificate, inclusiv lemnul de plută cu o greutate extrem de redusă, pentru a reduce la minim masa. 

1997_Chevrolet-Corvette_C5

Şi cea de-a treia generaţie a motorului small-block şi-a adus contribuţia la reducerea greutăţii C5, precum şi la obţinerea unui echilibru general optimizat. Aceasta era prevăzută cu un bloc de cilindri uşor, din aluminiu şi chiulase confecţionate din acelaşi material, precum şi o galerie de admisie din material compozit, ce cântărea sub 4,5 kg. 

 

În ceea ce priveşte procesul de producţie, Corvette a ocupat o poziţie fruntaşă, trecând la un sistem de vopsire pe bază de apă mai ecologic, ce reducea conţinutul de solvenţi din amestec de la aproximativ 60% la aproximativ 10%. În prezent, sistemele de vopsire pe bază de apă reprezintă un standard pentru aproape toţi producătorii auto. 

 

Generaţia 6 (C6) – 2005-13

 

A şasea generaţie a modelului Corvette a surprins prin faptul că farurile sale erau fixe. Pentru prima oară din 1962, Corvette avea faruri fixe, pentru a reduce masa, complexitatea şi coeficientul aerodinamic. Lămpile spate duble şi rotunde şi interiorul specific autovehiculelor de curse au fost păstrate. 

 

Modelul Corvette C6 avea şasiul şi designul de bază identice cu ale modelului C5 şi, în ciuda dotărilor de siguranţă suplimentare ce măreau masa cu câteva kilograme, măsurile de reducere a greutăţii, inclusiv farurile fixe, menţineau masa proprie a autovehiculului la un nivel cu aproximativ 9 kg mai puţin decât cea a modelului din 1997.  

2006 Chevrolet Corvette Z06

Cu toate acestea, lansarea în anul 2006 a modelului C6 Z06 a reprezentat un angajament fără precedent al mărcii Chevrolet referitor la performanţele modelului Corvette, angajament concretizat în tehnologiile de vârf şi materialele uşoare utilizate. Modelul avea o structură a şasiului din aluminiu, în locul structurii din oţel a modelului standard, şi panouri de caroserie din fibră de carbon, datorită cărora masa proprie a autovehiculului se situa sub 1452 kg – raportul putere-greutate atingând un nivel neegalat nici de modele mult mai scumpe.  

 

În ciuda faptului că avea un aspect similar cu cel al şasiului din oţel al modelului Corvette de bază, cadrul din aluminiu al modelului Z06 cântărea cu aproximativ o treime mai puţin. Şi, în ciuda materialului diferit, cadrul din aluminiu beneficiază de un proces unic de fabricaţie ce îmbină sudura cu gaz inert şi sudura laser, precum şi nituri cu autoperforare. Pentru suportul motorului şi pentru alte puncte de fixare a suspensiei este utilizat magneziul, obţinându-se astfel o reducere sporită a masei. La exterior, modelul Z06 era diferit de modelele Corvette de bază, datorită utilizării panourilor din fibră de carbon pentru aripile faţă, pentru pasajele roţilor faţă şi pentru aripile spate. Corvette ZR1 2009 utiliza aceeaşi structură din aluminiu a şasiului ca modelul Z06 şi includea mai multe componente ale caroseriei din fibră de carbon, inclusiv panoul de acoperiş. 

2014_Chevrolet-Corvette C7

Materialele uşoare şi tehnologiile avansate ce au stat la baza dezvoltării şi performanţelor modelelor Z06 şi ZR1 au pregătit cadrul pentru cea de-a şaptea generaţie a modelului Corvette, ce va fi echipată în versiunea de bază cu un cadru din aluminiu cu aproximativ 60% mai rigid decât cel utilizat la modelul Z06/ZR1. De asemenea, Corvette C7 porneşte de la sistemul de propulsie avansat lansat odată cu modelele anterioare, devenind astfel cel mai puternic şi cel mai eficient model Corvette standard proiectat până acum.