Tag Archives: corvette

A doua victorie BMW Z4 GTE în ALMS

Porniţi din pole position, Dirk Müller (Germania) şi John Edwards (SUA), piloţii # 56 BMW Z4 GTE, au obţinut victoria la categoria GT în cea de-a patra etapă a sezonului 2013 din American Le Mans Series (ALMS), desfăşurată la Lime Rock Park (SUA). Succesul măreşte avantajul pe care Müller îl deţine în clasamentul piloţilor de la categoria GT. Bill Auberlen (SUA) şi Maxime Martin (Belgia), aflaţi în maşina #55, au încheiat pe locul al patrulea. Ca urmare a acestei reuşite, modelul #56 a primit şi trofeul Michelin Green X Challenge, ceea ce, la finalul zilei, a încununat o poveste de succes.

BMW z4 ALMS

Pe hârtie, cea de-a doua victoria în sezonul de debut pentru BMW Z4 GTE ar putea părea una simplă, întrucât maşina #56 a fost mai mereu în fruntea plutonului GT, dar cursa de două ore şi 45 de minute de la Lime Rock Park nu a fost decisă decât la trecerea liniei de sosire. Desfăşurată în partea a doua a după-amiezei, cursa s-a derulat în condiţii de temperaturi ridicate, cu impact atât asupra piloţilor, cât şi a echipelor. În mare formă de-a lungul întregului week-end de cursă, Edwards a fost primul pe grilă, la prima performanţă de acest gen în ALMS, şi a avut un prim tronson fără probleme, predându-i ştafeta lui Müller în turul 76. De-a lungul celor 105 minute cât a fost în cockpit, liderul campionatului la categoria GT nu a avut o cursă uşoară din cauza numeroaselor neutralizări care i-au anulat orice avans pe care şi-l crea. Cu numai 14 minute înainte de încheierea cursei, o ultimă neutralizare a compactat plutonul, dar steagul verde fluturat cu patru minute înainte de final a făcut ca Müller să pornească o ultimă ofensivă şi să se impună cu un avans de numai 0,905 secunde.

Podium BMW ALMS

Aflat la volanul #55 BMW Z4 GTE, Martin a luat startul de pe locul al doilea al grilei. Chiar la început el a fost lovit de un adversar, dar a putut să se menţină pe locul al zecelea, în acelaşi tur cu liderul. Belgianul a avut un prim tronson foarte bun, la capătul căruia urcase până pe locul al cincilea, apoi a predat volanul lui Auberlen în turul 77, în regim de cursă. O schimbare a strategiei a fost făcută la prima neutralizare, iar Auberlen a intrat din nou la standuri după numai câteva tururi – pentru realimentare şi schimbarea pneurilor Michelin de pe partea stângă – cu obiectivul de a nu mai efectua un alt pit stop până la final. Cum ceilalţi au trecut pe la boxe, Auberlen a urcat în clasament şi şi-a mărit avansul la aproape un tur. Din nefericire, planul nu a funcţionat atunci când Auberlen a fost chemat la standuri pentru un contact cu un alt automobil. Bill a retrogradat pe locul al nouălea, dar în final a revenit pe poziţia a patra – a doua clasare în Top 5 în acest sezon.

 

Clasamentul piloţilor, categoria GT

1. Dirk Müller 62p; 2. Jonathan Edwards 46p; 3. Oliver Gavin, Tommy Milner 45p; 4. Antonio Garcia, Jan Magnussen 46p; 5. Bill Auberlen, Maxime Martin 44p.

 

Clasamentul constructorilor, categoria GT

1. Corvette 75p; 2. BMW 72p; 3. Ferrari 51p; 4. Porsche 50p; 5. SRT 50p.

 

Clasamentul echipelor, categoria GT

1. BMW Team RLL 72p; 2. Corvette Racing 72p; 2. 3. SRT Motorsports 47p; 4. 5. Paul Miller Racing 34; 5. Risi Competizione 31.

 

Calendarul ALMS 2013

16 martie – Mobil 1 12 Hours of Sebring (12h); 20 aprilie – American Le Mans Series at Long Beach (2h); 11 mai – American Le Mans Monterey (4h); 6 iulie – American Le Mans Northeast Grand Prix (2h45′); 21 iulie – Grand Prix of Mosport (2h45′); 11 august – Road Race Showcase (2h45′); 31 august – Grand Prix of Baltimore (2h); 21 septembrie – Circuit of the Americas (2h45′); 5 octombrie – ALMS at VIR (2h45′); 19 octombrie – Petit Le Mans (1.000 mile sau 10h).

60 de ani de Corvette

Corvette este modelul sport american cu cea mai îndelungată perioadă de producţie continuă din lume şi cel mai bine vândut autovehicul sport din America, acoperind 33% din segmentul de piaţă.

 

Bazele moştenirii Corvette au fost puse în urmă cu 60 de ani (împliniţi luna aceasta), când modelul a fost lansat la expoziţia Motorama organizată de General Motors în New York. Modelul Corvette şi-a câştigat reputaţia de autovehiculul sport al Americii în urma mai multor decenii de îmbunătăţire continuă şi progrese tehnice fundamentale.  

 Corvette 60 years

Modelul Corvette 2014, lansat ieri la Detroit, este cea de-a şaptea generaţie a acestui autovehicul. Fiecare variantă a fost definită de un design, o arhitectură şi funcţii tehnice complet noi sau modificate semnificativ – inclusiv tehnologii pentru sistemul de propulsie şi şasiu/suspensie – care au contribuit la menţinerea statutului său de cel mai bine vândut autovehicul sport premium din America. Cu toate acestea, toate variantele au avut în comun elemente unice:

 

  • Toate modelele Corvette au fost autovehicule sport cu două locuri, cu un motor montat în partea din faţă care acţionează roţile spate 
  • Caroseriile modelelor Corvette au fost construite întotdeauna din materiale compozite, de la fibră de sticlă în cazul primelor autovehicule din 1953 până la materiale compozite mai avansate şi mai uşoare utilizate în prezent, cum ar fi fibra de carbon
  • Motorul V8 small-block a fost motorul standard al autovehiculului Corvette timp de 57 din cei 60 de ani de existenţă ai săi 
  • Corvette a reprezentat o bază de testare pentru noi tehnologii care au urmat să fie implementate altor autovehicule GM.

 

Aproape pe parcursul întregii sale istorii, designul, performanţa şi tehnologia modelului Corvette au fost influenţate de experienţa acumulată pe pista de curse. Aceasta reprezintă un pilon al procesului de dezvoltare pus la punct de Zora Arkus-Duntov, primul inginer-şef pentru modelul Corvette. Participarea echipei Corvette Racing susţinute de fabrică la campionatul American Le Mans Series 2012, clasa GT de autovehicule bazate pe modele de serie, a contribuit în mod esenţial la îmbunătăţirea permanentă a modelului de serie.

 

 

Generaţia 1 (C1): 1953-62

 

Corvette şi-a consacrat reputaţia de lider în tehnologie, design şi performanţă din momentul în care prototipul elegant, cu caroserie din fibră de sticlă a fost lansat pe 17 ianuarie 1953, în cadrul expoziţiei Motorama organizată de General Motors la hotelul Waldorf Astoria din New York, fiind primul autovehicul de serie cu o caroserie produsă în întregime din fibră de sticlă. Pe lângă faptul că este mai uşoară decât oţelul, optimizând raportul putere-masă al autovehiculului, fibra din sticlă asigură un plus de flexibilitate în materie de design.

1953_Chevrolet_Corvette C1

Stilul a evoluat semnificativ pe parcursul producţiei primei generaţii a modelului Corvette, însă au fost încetăţenite numeroase elemente de design care urmau să devină reprezentative pentru autovehicul, inclusiv porţiunea lungă dintre planşa de bord şi punte, lămpile spate duble şi rotunde, precum şi designul interior cu post de conducere dublu. Toate autovehiculele din prima generaţie au fost decapotabile. 

 

În general, fanii fac referire la prima generaţie de autovehicule Corvette drept modele cu „punte rigidă”, deoarece acestea au fost construite pe baza unei arhitecturii modificate a unui autoturism Chevrolet, care era echipat cu o punte motoare. În primii doi ani, modelul Corvette a fost propulsat de motorul robust Chevrolet cu 6 cilindri în linie, poreclit „Flacăra albastră”. Legendarul motor V-8 Small Block a început să fie utilizat în cel de-al treilea an de producţie a autovehiculului. 

 

Generaţia 2 (C2): 1963-67

 

Cea de-a doua generaţie a modelului Corvette – cunoscută sub denumirea de Sting Ray – a reprezentat o revoluţie în materie de design, tehnologie şi performanţă. Dacă prima generaţie de autovehicule Corvette s-a bazat pe o platformă sedan modificată, cea de-a doua generaţie a fost complet reproiectată pe baza unei arhitecturi specifice. Aceasta a permis obţinerea unui centru de greutate mai jos, precum şi o poziţie de şedere mai coborâtă şi mai sportivă, şi, în acelaşi timp, o suspensie spate independentă nouă, care a transformat semnificativ performanţa autovehiculului în materie de aderenţă.  

1963_Chevrolet_Corvette C2

Noua bază a modelului Corvette a susţinut şi stilul „divizat” de referinţă al lunetei, aparţinând unui stil complet nou de caroserie coupé. Mulţi au considerat că modelul Corvette 1963 este unul dintre cele mai atrăgătoare modele din întreaga istorie auto. Termenul vine de la „coloana” care se întinde până în partea centrală a caroseriei, secţionând luneta. Corvette C2 a lansat şi farurile retractabile, care urmau să devină un element reprezentativ al acestui model pe parcursul următorilor 41 de ani. 

 

Extinderea gamei Corvette cu o variantă coupé a dublat vânzările din următorii ani, pe măsură ce acesta devenise mai practic pentru posesorii de autovehicule din nord, în timp ce noua structură a cadrului şi sistemul de suspensie independentă au transformat modelul Corvette într-un autovehicul sport de talie mondială. 

 

Generaţia 3 (C3) – 1968-82

 

Cea de-a treia generaţie a modelului Corvette a fost şi cea mai longevivă, iar autovehiculul a evoluat semnificativ în timpul transformării industriei auto. A fost lansată în 1968 sub denumirea de Stingray (într-un singur cuvânt, faţă de denumirea din două cuvinte a generaţiei a doua); fanii fac referire la aceste modele prin termenul „rechin”, datorită stilului lor agresiv. Sunt uşor de identificat datorită designului proeminent al aripii tip „blister” şi porţiunii lungi dintre planşa de bord şi punte, ce sugerează mişcare într-un mod accentuat. Farurile retractabile şi lămpile spate cu două elemente sunt şi în prezent elemente de design tradiţionale.  

 

În ceea ce priveşte performanţa, generaţia C3 a fost una de tranziţie. În 1975, motorul standard de 350 in3 dezvolta o putere de doar 165 cp – cu aproximativ 20% mai puţin faţă de motorul small-block original, de 195 cp, lansat în 1955. 

1979_Chevrolet_Corvette C3

Chiar dacă puterea modelului Corvette a fost redusă, inginerii s-au concentrat în continuare asupra tehnologiei autovehiculului, adăugând noi materiale avansate pe lista deja legendară, în special materiale compozite pentru caroserie. Acestea au evoluat de la fibra de sticlă obişnuită la compozit laminat (SMC), ce a permis obţinerea unor panouri ale caroseriei care ieşeau mai uniforme direct din matriţă şi necesitau un finisaj redus al suprafeţelor înainte de vopsire. Din 1973, toate modelele Corvette dispun de panouri pentru caroserie din SMC, însă compoziţia materialelor s-a schimbat semnificativ, cu o cantitate mai mică de fibră de sticlă obişnuită şi mai mult plastic uşor, care îi conferă materialului un plus de elasticitate pentru a preveni fisurarea. 

 

În ciuda evoluţiei în materie de performanţă tradiţională de pe parcursul celei de-a treia generaţii, modelul Corvette a fost mai popular ca niciodată. Cele 58.307 unităţi vândute în 1979 deţin şi în prezent recordul de vânzări anuale pentru modelul Corvette.  

 

Generaţia 4 (C4) – 1983-96

 

Cea de-a patra generaţie a modelului Corvette a fost simbolul tehnologiilor avansate ale anilor ’80, cu progrese semnificative în materie de design şi tehnici de producţie, performanţă cu comandă electronică şi funcţii de siguranţă. Printre progresele înregistrate în materie de stil se număra un panou de instrumente electroluminiscent, cu funcţii de vizualizare a datelor digitale. Şi-a menţinut proporţiile reprezentative, lămpile spate duble şi rotunde şi farurile retractabile, adăugând o nouă lunetă hatchback pentru a facilita accesul la zona de încărcare. 

 

Inovaţiile tehnologice ale generaţiei 4 au început de la bază, cu o structură a şasiului monobloc cu tub central. De asemenea, noua caroserie era mai elegantă, cu un coeficient aerodinamic de 0,34, cu aproape 25% mai mic decât cel obţinut pentru cea de-a treia generaţie. 

1990_Chevrolet_Corvette C4

Sub capotă, în 1985 a fost lansată injecţia TPi, anunţând epoca modernă a injecţiei indirecte şi consacrând modelul Corvette în postura de autovehicul sport de înaltă performanţă, cu un consum redus de carburant. 

 

Niciun model 1983 nu a fost destinat exclusiv comercializării, construindu-se doar 44 de prototipuri. În prezent mai există un singur autovehicul, expus la Muzeul Naţional Corvette din Bowling Green, Kentucky. 

 

Generaţia 5 (C5) – 1997-2004

 

Lansarea generaţiei C5 a reprezentat una dintre puţinele cazuri din industria auto în care un model nou cântărea mai puţin decât predecesorul său. Modelul Corvette 1997 era mai mare per total decât generaţia C4, însă cântărea cu aproape 45 kg mai puţin. 

 

Au existat mai mulţi factori care au contribuit la reducerea masei proprii a generaţiei C5, inclusiv utilizarea panourilor de caroserie din SMC, ce conţineau mai mult plastic ca niciodată. Panourile generaţiei C5 erau extrem de uşoare, la fel ca şi noul şasiu al modelului Corvette, pentru acesta din urmă utilizându-se şine puternice şi secţiuni hidroformate, pentru a asigura forţă cu o complexitate şi o greutate reduse. Pentru secţiunile podelei a fost utilizată o gamă de materiale stratificate, inclusiv lemnul de plută cu o greutate extrem de redusă, pentru a reduce la minim masa. 

1997_Chevrolet-Corvette_C5

Şi cea de-a treia generaţie a motorului small-block şi-a adus contribuţia la reducerea greutăţii C5, precum şi la obţinerea unui echilibru general optimizat. Aceasta era prevăzută cu un bloc de cilindri uşor, din aluminiu şi chiulase confecţionate din acelaşi material, precum şi o galerie de admisie din material compozit, ce cântărea sub 4,5 kg. 

 

În ceea ce priveşte procesul de producţie, Corvette a ocupat o poziţie fruntaşă, trecând la un sistem de vopsire pe bază de apă mai ecologic, ce reducea conţinutul de solvenţi din amestec de la aproximativ 60% la aproximativ 10%. În prezent, sistemele de vopsire pe bază de apă reprezintă un standard pentru aproape toţi producătorii auto. 

 

Generaţia 6 (C6) – 2005-13

 

A şasea generaţie a modelului Corvette a surprins prin faptul că farurile sale erau fixe. Pentru prima oară din 1962, Corvette avea faruri fixe, pentru a reduce masa, complexitatea şi coeficientul aerodinamic. Lămpile spate duble şi rotunde şi interiorul specific autovehiculelor de curse au fost păstrate. 

 

Modelul Corvette C6 avea şasiul şi designul de bază identice cu ale modelului C5 şi, în ciuda dotărilor de siguranţă suplimentare ce măreau masa cu câteva kilograme, măsurile de reducere a greutăţii, inclusiv farurile fixe, menţineau masa proprie a autovehiculului la un nivel cu aproximativ 9 kg mai puţin decât cea a modelului din 1997.  

2006 Chevrolet Corvette Z06

Cu toate acestea, lansarea în anul 2006 a modelului C6 Z06 a reprezentat un angajament fără precedent al mărcii Chevrolet referitor la performanţele modelului Corvette, angajament concretizat în tehnologiile de vârf şi materialele uşoare utilizate. Modelul avea o structură a şasiului din aluminiu, în locul structurii din oţel a modelului standard, şi panouri de caroserie din fibră de carbon, datorită cărora masa proprie a autovehiculului se situa sub 1452 kg – raportul putere-greutate atingând un nivel neegalat nici de modele mult mai scumpe.  

 

În ciuda faptului că avea un aspect similar cu cel al şasiului din oţel al modelului Corvette de bază, cadrul din aluminiu al modelului Z06 cântărea cu aproximativ o treime mai puţin. Şi, în ciuda materialului diferit, cadrul din aluminiu beneficiază de un proces unic de fabricaţie ce îmbină sudura cu gaz inert şi sudura laser, precum şi nituri cu autoperforare. Pentru suportul motorului şi pentru alte puncte de fixare a suspensiei este utilizat magneziul, obţinându-se astfel o reducere sporită a masei. La exterior, modelul Z06 era diferit de modelele Corvette de bază, datorită utilizării panourilor din fibră de carbon pentru aripile faţă, pentru pasajele roţilor faţă şi pentru aripile spate. Corvette ZR1 2009 utiliza aceeaşi structură din aluminiu a şasiului ca modelul Z06 şi includea mai multe componente ale caroseriei din fibră de carbon, inclusiv panoul de acoperiş. 

2014_Chevrolet-Corvette C7

Materialele uşoare şi tehnologiile avansate ce au stat la baza dezvoltării şi performanţelor modelelor Z06 şi ZR1 au pregătit cadrul pentru cea de-a şaptea generaţie a modelului Corvette, ce va fi echipată în versiunea de bază cu un cadru din aluminiu cu aproximativ 60% mai rigid decât cel utilizat la modelul Z06/ZR1. De asemenea, Corvette C7 porneşte de la sistemul de propulsie avansat lansat odată cu modelele anterioare, devenind astfel cel mai puternic şi cel mai eficient model Corvette standard proiectat până acum. 

Chevrolet Corvette Stingray 2014

Chevrolet redefineşte performanţa modernă odată cu lansarea de astăzi a noului model Corvette Stingray. Corvette Stingray 2014 este cel mai puternic model standard proiectat vreodată, având o putere estimată de 450 de cai putere (335 kW) şi un cuplu de 610 Nm. De asemenea, este cel mai performant model standard de până acum, poate accelera de la 0 la 60 km/h în mai puţin de patru secunde şi dezvoltă o acceleraţie laterală mai mare de 1g. Se preconizează că va fi modelul Corvette cu cel mai redus consum de carburant.

2014-Chevrolet-Corvette

Stingray este una dintre mărcile legendare ale istoriei auto,” a declarat Ed Welburn, vicepreşedintele departamentului de design global al GM. „Am ştiut că nu puteam folosi numele Stingray dacă autovehiculul nu se ridică la înălţimea moştenirii sale. Rezultatul este un Corvette Stingray nou ce se detaşează de tradiţie, putând fi în acelaşi timp recunoscut imediat în întreaga lume ca un model Corvette.

 

Noul model Corvette Stingray are doar câteva lucruri în comun cu generaţia anterioară de modele Corvette. Acesta are un cadru de oţel şi un şasiu nou, un tren de rulare şi tehnologii aferente noi, precum şi un design exterior şi interior complet noi. Câteva caracteristici principale:

  • Interiorul include materiale precum fibra de carbon autentică, aluminiul şi pielea artizanală, două tipuri de scaune noi – fiecare având un cadru din magneziu uşor ce asigură o susţinere excepţională – şi ecrane configurabile pentru şofer şi infotainment, cu diagonala de opt inch fiecare.   

2014-Chevrolet-Corvette interior

  • Tehnologiile avansate de asistenţă pentru şofer includ un selector pentru modul de conducere cu cinci poziţii, ce permite personalizarea a 12 atribute ale autovehiculului în funcţie de mediul de lucru al şoferului şi o transmisie manuală nouă cu şapte trepte de viteză şi sincronizare activă a turaţiei, ce anticipează treapta de viteză selectată şi sincronizează turaţia motorului cu aceasta, pentru o comutare perfectă de fiecare dată 
  • Motorul 6.2L LT1 V-8 este absolute nou si îmbină tehnologiile avansate precum sistemul de injecţie directă, sistemul de management activ al carburantului, sincronizarea continuu variabilă a supapelor şi un sistem de combustie avansat ce generează mai multă putere cu un consum de carburant mai mic 
  • Materiale uşoare, inclusiv capota şi panoul acoperişului, demontabil din fibră de carbon; aripi, portiere şi panouri spate din materiale compozite; panourile din partea inferioară a caroseriei din compozit nano-carbon şi un cadru nou din aluminiu contribuie la redistribuirea masei spre partea din spate, pentru un echilibru optim de 50/50 ce susţine un raport putere-greutate excepţional

2014-Chevrolet-Corvette spate

Pachetul Performance Z51 pentru performanţe similare modelelor de curse include: un diferenţial electronic autoblocabil cu alunecare limitată, un sistem de lubrifiere cu baie de ulei uscată, un sistem de răcire pentru diferenţial şi transmisie, precum şi un pachet aerodinamic unic ce sporeşte stabilitatea la viteze mari.

 

Modelul Corvette Stingray coupe 2014 va fi pus în vânzare în al treilea trimestru al anului 2013.

Calificari incheiate la LeMans 24H

La ora 1.00 ora Romaniei s-a incheiat si cea de-a treia mansa a calificarilor de la LeMans, iar Peugeot a monopolizat primele 2 randuri de pe grila de start in frunte cu Sébastien Bourdais. Daca in momentul startului in ultima sesiune de calificari pista era umeda, dar odata cu trecerea masinilor pista a inceput sa se usuce rapid astfel ca inainte cu 20 de minute de finalul mansei pilotii Peugeot au reusit cele mai rapide tururi, dar fara a-si imbunatati timpii realizati miercuri in prima sesiune de calificari.

Cei de la Audi au reusit prin Mike Rockenfeller cel mai rapid timp al lor de  3’21.981 o imbunatatire a propriului timpu de miercuri cu apoape 2 secunde.

Sébastien Bourdais declara: “Este primul meu pole position la LeMans, ritmul pe care l-am avut spre sfarsitul sesiunii cu pneuri uzate este de bun augur pentru cursa care se anunta. Sunt constient ca dispunem de o masina foarte fiabila, de un echipaj performant si o echipa eficace. Daca sansa ne va surade sambata si duminica atunci nu vom fi departe de rezultatul pe care il spera cei de la Peugeot Sport.” 

La clasa GT1 Tomas Enge va pleca din pole position la volanul masinii sale Aston Martin, iar la clasa GT2 lupta se da intre Corvette C6 ZR1 si Ferrari F430. 

Pentru o usoara deosebire a masinilor de la clasele prototip si GT pe timp de noapte o caracteristica usor de vazut sunt farurile care la clasa GT au culoarea galbena, iar cele de la clasa Protopip au culoarea alba.

Startul se va da sambata la ora 16.00 ora Romaniei.

credit foto:     Arnaud CORNILLEAU – LeMans.org