Tag Archives: ieftin

Renault Koleos 4×4


 

Noul rege al spațiului

 

O să recunosc că am petrecut ultima jumătate de oră dinainte de a mă apuca să scriu acest articol căutând etimologia cuvântului Koleos, mai ales că ultima dată când am făcut asta cu Renault (pt. Kadjar) mi s-a părut destul de interesant. Nu am găsit absolut nimic despre numele ăsta, dar căutările pe google/wiktionary mi-au arătat că κολεός (citit Koleos) înseamnă *teacă*…sau *vagin*. Dap…o să trecem peste acest moment stânjenitor în istoria alegerilor de nume pentru modele de mașini și o să vă spun că… (Acum am probleme cu cacofonia CĂ KOLEOS) modelul analizat este o mașină de familie, cu capacități off-road, adresat persoanelor care au nevoie de spațiu muuult.

 

 

Este o mașină foarte bine croșetată pentru publicul ei țintă cu o singură excepție – nu poate fi configurată într-o versiune cu 7 scaune. Dar să fim serioși, câți oameni au 20 de copii în România și vor considera acest lucru un minus? În mod evident spațiul interior este mult mai bine utilizat pentru a căra absolut tot ce ai prin casă în fiecare concediu.

 

Spațiul interior este larg pe toate axele, spațiul pentru picioare fiind excelent atât în față cât și în spate. Chiar și scaunul din mijloc se bucură de abolirea torturii (deși înțeleg că poate avea probleme cu spațiul pentru cap pe modelele cu acoperiș panoramic).

 

 

Portbagajul are 458 de litri cu scaunele ridicate, nefiind cel mai mare din clasă, dar cred că este suficient mai ales că având în vedere spațiul interior mai poți să arunci din bagaje și peste copiii din spate. Mi-ar fi plăcut ca posibilitățile de rabatare a scaunelor din spate să fie în formatul 40/20/40, însă trebuie să ne mulțumim cu 60/40.

 

Am făcut o excursie a excesului culinar în zona Covasnei și m-am bucurat foarte tare că portbagajul este plat, ceea ce face ușoară încarcarea tonelor de oaie (de conopidă, pentru vegani) și de vin, dar mi-a plăcut că folosește un senzor pentru deschiderea portbagajului atunci când ai mâinile ocupate (cheia în buzunar și te faci că îi dai cu șutul în … bara spate).

 

Emoții și drum

 

Din punct de vedere al designului exterior, aceasta seamănă cu literalmente toate celelalte mașini Renault în producție – Megane, bifat; Talisman, bifat; Kadjar, bifat. Asta nu e un lucru rău cât timp designul este unul bun – și acesta cred că este cazul – conferă o identitate mărcii și este ușor de recunoscut. Ne plac farurile în forma literei C și stopurile prelungite pe spate, precum și profilul lateral. În interior lucrurile se păstrează la fel ca la modelele amintite mai sus – un instrumentar de bord digital customizabil care îmi place, o tabletă centrală de control care nu îmi place (dar se pare că sunt singur în părerea asta, așa că…), spații de stocare suficiente, scaune cu o formă excelentă, etc.

 

 

Aș vrea să detaliez puțin partea cu tableta de pe consola centrală. Există mai multe versiuni, în funcție de nivelul de echipare – o chestie de 4.2 inch despre care nu o să vorbim (deși probabil e o alegere înțeleaptă) și două mărimi pentru sistemul R-Link – de 7 și 8.7 inch. Mărimea nu mi se pare că este foarte relevantă aici, problema mea este că genul ăsta de abordare lipsește consola centrală de orice formă. La fel se întâmplă și la Tesla. Toată consola centrală arată ca un colț de șifonier. Mi-e dor de butoane. Mai ales că ecranele tactile sunt destul de greu de nimerit cu degetul în mers. Peste toate se adaugă faptul că majoritatea touch-screenurilor din mediul auto nu sunt foarte rapide în răspuns și meniul nu este tocmai intuitiv. Poveste: eram în modul Hartă, al meniului, și am vrut să caut o destinație. În stânga, un buton ce avea o lupă desenată pe el – Search, îmi zic – apăs pe el și surpriză, este butonul care activează butoanele de zoom +/- pe hartă. Oricum, ceea ce spun este că îmi e dor de puțină fantezie în domeniul consolelor centrale (îmi place, de exemplu ce a făcut Velar).

 

Mergând mai departe, dieselachele (e prima oara când scriu așa ceva) de 170 și ceva de cai se comportă excelent. Nu cred că aș accepta un motor mai mic să tragă mașina asta după el și nici nu am simțit nevoia de un motor mai mare. Partenerul de viață al acestui motor este o cutie de viteze automată de tip CVT – prima de acest tip pe care am tolerat-o fără eforturi. Poate fi de la faptul că încearcă să mă mintă că schimbă viteze, dar chiar este plăcută, nu instigă motorul la zgomot excesiv și e suficient de deșteaptă să își ascundă adevărata natură. Așa că pentru toți haterii CVT, vă spun cu mâna pe inimă, puteți conviețui cu cutia asta fără probleme.

 

 

Volanul este ușor, fiind foarte asistat, dar păstrează o doză corectă de feedback. Întreg ansamblul este construit pentru confort, mai puțin suspensia, care putea fi puțin mai moale. Cu toate astea, respect că mașina nu este un jeleu pe curbe și că se ține bine așa că mă bucur că suspensia nu este puțin mai moale.

 

Personalitate

 

Mașina vine cu toate briz-briz-urile și toate funcționează ok. Auto-parking, Adaptive Cruise Control, Blind Spot Warning, volan încălzit. You name it. Sigur, toate pe bani, dar sunt acolo dacă aveți nevoie de ele.

 

Îmi place foarte tare micile chestii anti-uituci, cum ar fi faptul că mașina se închide singură în secunda în care te îndepărtezi de ea cu cheia în buzunar. Cu toate astea mi-ar plăcea să știe când există un pasager în mașină, pe scaunul din dreapta (mai ales că are senzor în scaun pentru a activa avertizarea de centură de siguranță) și să nu se închidă cu el în mașină.

 

 

Sistemul multimedia funcționează ok, legăturile bluetooth fiind în general stabile – cu o singură excepție enervantă. Sistemul își pierde mințile când simte un iPhone conectat. Asculți muzică prin Bluetooth de la telefon – cum și-a băgat un prieten iPhone-ul la încărcat cu mașina a uitat că exiști, a uitat că există bluetooth, muzică, tot și trece pe memoria internă a iPhone-ului.  Dar de ceeee?!!! Și cum prietenul meu scotea și băga la loc telefonul că nu îi ajungea cablul să stea pe Whatsapp – tot drumul a trebuit să reconectez muzica.

 

Restul sistemelor funcționează foarte bine și nu am întâmpinat nicio problemă în utilizarea lor.

 

Concluzie

 

Koleos este un autoturism excelent pentru cei ce au nevoie de spațiu, ce vor să nu se împotmolească iarna sau când se duc la rude în vizită și care vor o mașină care să se conducă bine și în care să se simtă confortabil. Ah, și pentru cei care au de la 32200 de euro de cheltuit pentru treaba asta. Pentru toți ceilalți există Kadjar.

 

 

Citroen C3 Aircross


 

 

Indraznește

 

O să vă spun un secret. Ador cum arată noua gamă Citroen. C3, C4 Cactus și acum C3 Aircross. Ies în evidență pe stradă mai ușor ca un Lamborghini Huracan. Cred că doar dacă aveau șase roți ar fi putut fi mai extravagante.

Interiorul mașinii este tot o sinestezie de simțuri, materiale, forme și culori. Mi-e greu să încep de undeva pentru a descrie această mașină, în special în privința esteticii și nonconformismului.

Mi-a plăcut Citroen C3 și cred că prin prisma prețului mai ridicat, C3 Aircross umple multe lipsuri. Îndrăznesc să spun că este o mașină mai potrivită pentru România decât Dacia.

 

 

Ce avem noi aici?

 

Îmi dau seama acum că din semi-profil seamănă cu un delfin. Chiar asta este senzația predominantă. Liniile curate, fruntea ușor mare. Inteligent. Cumva farurile așezate pe 7000 de înălțimi diferite aduc aminte de Juke. Acum, deși eu sunt una din persoanele cărora le place Juke, trebuie să recunosc că nu e pentru oricine. E genul ăla de copil despre care doar părinții și rudele apropiate spun că e frumos. Spre deosebire de Juke, C3 Aircross e mult mai prietenos. Deși straniu și diferit, e bucălat și simpatic. Este unchiul ăla care traiește în străinătate, e grăsuț și spune glume bune, așă că după 15 minute la masă pare că locuiește cu noi de o viață.

Este o mașină deosebită din toate unghiurile. Am găsit o Dacie 1300 și m-a făcut să mă gândesc…cred că în anii 80-90 exact așa speram să arate mașinile din 2020. Genul ăsta de diferențe mă fac să mă gândesc cât de departe am ajuns.

 

 

Ador accentele roșii – pe volan, pe scaune, pe faruri, pe geamul spate. Au atât de mult bun gust și totuși emană o extravaganță copilărească. La fel ca designul sistemului de infotainment, pe care l-am tot lăudat pe fiecare model l-am întâlnit. Este premiant în materie de graphic design în lumea auto. E adevărat că având toate comenzile pe un display, face ca lucruri precum temperatura aerului conditionat să fie la un click-două distanță, dar nu este așa deranjant. Deranjant este că sistemul start-stop este adânc îngropat în meniu, la fel și dark mode pt mersul pe noapte cu displayul stins. Și înainte să mă acuzați că omor planeta pentru că dezactivez sistemul start stop, vreau să știți că deseori îl las activat. Dar depinde de starea de spirit și de cât de bine e făcut sistemul. Cel de pe C3 … l-aș cataloga ca „mediu”…un fel de nici prea prea, nici foarte foarte, ceea ce e ciudat pentru că cel mai plăcut sistem StartStop cu care am mers, ever, pe orice fel de mașină (exceptând electricele care nu aș putea spune că se opresc), este la Peugeot (3008 și 308). Nu înțeleg de ce cel de la Citroen se simte diferit.

 

 

Dacă tot suntem la capitolul StartStop, să scăpăm repede de

 

Ce nu îmi place

 

Faptul că sistemul de avertizare la depășirea benzii face beep de două ori chiar dacă înainte să se termine primul beep eu am intrat înapoi în bandă. Așa făceau părinții mei, mă certau încă o jumătate de oră după ce încetam comportamentul pe care îl criticau. Duh…

Head-up-display-ul este meh…nu foarte impresionant. Este adevărat, aduce câteva informații la nivelul privirii, dar nu este tocmai transparent. Este ca o oglindă neagră pusă deasupra bordului. Not very space age.

 

 

Desenul selectorului de la cutia de viteze nu se află nici pe schimbător, nici lângă ci undeva în față. În niciun caz undeva unde te-ai uita. Probabil e o chestie cu care te obișnuiești, dar eu am căutat ceva.

 

 

Și mai am un singur lucru…cotiera. Dacă toate celelalte sunt perfect scuzabile, mai mult mofturi decât altceva, cotiera…este exact ca cea folosită de CFR Călători la trenurile lor din 1830. Sunt aproape supărat că Citroen a făcut așa ceva cu o mașină care îmi place atât de tare. Vă rog, Citroen…primul facelift…cotiera…Mulțumesc.

 

 

Și înapoi la ce îmi place

 

V-am mai spus că îmi plac accentele roșii? Da, îmi place și designul fârnei de mână. Mi-ar fi plăcut să scrie pe ea „Engage Warp Drive”. Probabil nu ar fi fost foarte safe.

Cruise Control-ul are o comandă (Dublu MEM) care selectează limita de viteză ca fiind cea pe care o aplică pilotului automat. Locul în care ținem toți telefoanele – în fața schimbătorului de viteze, are acum Wireless Charging cu standard Qi.

Îmi place foarte tare panoramicul și luminile LED care îl înconjoară. Faptul că atunci când apare avertismentul de Fuel Low, navigația îți sugerează cele mai apropiate benzinării. Îmi place că, în cazul în care ai conectat un telefon iOS sau Android la USB, când vei parca și vei pleca din mașină, poziția mașinii parcate rămâne salvată în aplicația de hărți.

 

 

În mijlocul bordului veți observa o rotiță, pe care sunt desenate niște moduri de rulare. Zăpadă, noroi, nisip, ESP off, asfalt. Sunt sigur că ajută, dar cu toții ne-am dori ca PSA să dezvote un sistem de tracțiune integrală și nu o scuză. Sigur, nu e cazul pentru C3 Aircross. Nu cred că cineva ar vrea să ducă mașinuța asta pe vârf de munți și sunt sigur că gizmo-urile electronice vor fi suficiente pentru ocazionala călătorie la țară și pentru anuala cădere de zăpadă, dar pentru modelele mai mari…

Cutia de viteze are și ea un mod Sport și unul de zăpadă.

Per total mașina este pregătită pentru orice fel de situație, orice fel de moft și orice fel de drum.

 

Apropo de drum

 

Mi-a plăcut să merg cu mașinuța asta, nu pentru că este regele apexului, nu pentru că domină macadamul sau pentru că motorul generează cuplu mai repede decât generează Iordache amendamente la legile jusiției. Nu, nimic din toate astea. Îmi place pentru că habitaclul este un loc plăcut, mă face să mă simt la bordul unui vehicul de explorare. Nu este un distrugător, dar am tot ce îmi trebuie. Nu este Milenium Falcon, ăsta e rolul lui DS5, dar ar putea fi un X-Wing.

 

 

C3 Aircross stă bine pe viraje și la fel ca orice mașină modernă se simte stabilă la orice viteze. Este o mașină în care aș face turul Europei sau, de ce nu, al Asiei. Este o mașină pentru exploratori. Pentru cei ce nu vor să se conformeze. Pentru cei care cred că mașina este o extensie a personalității lor și nu doar o grămadă de componente.

Sper să văd cât mai multe pe străzile din România, nu doar pentru că iși vor face proprietarii mai fericiți, ci pentru că traficul ar părea mai prietenos. Uite ce fățucă are  🙂 

 

 

Concluzii…în general despre preț

 

Nu discut foarte des prețul la mașini, dar în cazul ăsta e un super atu. Pentru 13000 de euro, cu tot cu TVA, puteți conduce visul unui copil din anii ’90 despre mașinile viitorului. Aveți mai jos lista de prețuri ca să vedeți că, practic, Citroen nu vinde acest model. Îl dă aproape gratuit.