Tag Archives: campion national

George Grigorescu – 10 titluri de campion al României la Două Roți Motrice

La finalul unui sezon în care se părea că George Grigorescu nu va putea să parcurgă toate etapele din campionat, pilotul care a debutat în motorsport cu 25 de ani în urmă și-a trecut în palmares al 10-lea titlu de campion național.


Raliul Moldovei (Bacău) a fost punctul culminant, George adjudecându-și titlul pe ultimele două probe speciale ale raliului ce a pus punct campionatului. Cu o carieră începută în anii `80 și întreruptă în urmă cu cinci sezoane din pricina lipsei bugetului, GxG a dovedit în 2011 că are în continuare ultimul cuvânt când vine vorba despre lupta de la două roți motrice. Înainte de finalul oficial al sezonului 2011, Gala Campionilor, programat pe 10 decembrie, pilotul originar din Brașov a avut timp să reflecteze asupra anului care l-a readus în activitatea competițională.

 

 

Q&A: George Grigorescu

 

Cum privești sezonul 2011 după obținerea titlului la 2WD (Două Roți Motrice) și câștigarea clasei 5?


Este o mare împlinire a unui program în care nici nu mai credeam. De cinci ani, încerc să îmi fac un program competițional și doar acum am reușit. Momentul-cheie a fost acceptarea programului de către Renault și Elf- marca Total. Plecând de aici m-am lansat în aventură și, chiar dacă bugetul nu a fost substanțial, a trebuit să duc sezonul la capăt. În completarea bugetului au venit Klar Profesional și SIS Finance, iar un sprijin important l-am primit din partea proprietarului mașinii: Environment Sport Development. Cea mai mare bucurie am avut-o la Sibiu când am câștigat și am dovedit că sunt competitiv. Satisfacția finală a venitt la Raliul Moldovei Comfert, etapă gen sprint, cu probe speciale scurte care se repetă de multe ori, unde rapiditatea și viteza pură contau mai mult decât experiența.

 

Care a fost cel mai dificil moment din acest sezon?


Am avut două momente grele anul acesta. Primul a fost Raliul Târgu Mureș, prima etapă la care am participat în sezon, având în vedere că am absentat de la Raliul Brașovului. Parcurgerea probelor de la acest raliu a fost un coșmar din pricina condițiilor meteo asociate cu lipsa anvelopelor adecvate pentru temperatura scăzută, asfaltul ud și lipsa totală a dezaburirii. La acel raliu, mi-am pus multe întrebări legate de performanță.


Al doilea moment dificil a fost Raliul Iașiului când veneam după contraperformanța de la Raliul Țara Bârsei (locul 1 pierdut pentru 1.2 sec) și trebuia să menținem ritmul la nivelul concurenței. Problemele avute cu ținuta de drum s-au terminat cu o pană și am ajuns în afara podiumului în Raliul Iașului.

 

 

De ce ai optat pentru Renault Clio R3?


Partenerii care au declanșat revenirea mea au fost Renault și Elf -marca Total, așa că era firesc să optăm pentru o mașină a constructorului francez.


Dorința a fost să venim în campionat cu un Megane RS, însă, din pricina dificultăților de buget, am fost nevoiți să amânăm. În plus, pentru Megane RS nu s-a mai dezvoltat kit-ul pentru macadam. Acestea fiind condițiile, am găsit soluția cu un Renault Clio R3 închiriat. Cât privește această mașină, ea mi-a oferit adevărate satisfacții când vine vorba de pilotaj și s-a dovedit a fi de o fiabilitate exemplară. La această fiabilitate a contat mult efortul dedicat al întregii echipe de asistență tehnică de la MACH1 SPORT care au trăit alături de mine momentele și mai grele și mai frumoase ale sezonului 2011.

 

 

Echipajul de pe mașina #59 a avut în componență patru copiloți, cum te-ai descurcat cu atât de multe schimbări?


Doi dintre cei patru mai merseseră cu mine. Este vorba despre Radu Dumitriu și Mihai Hanganu. Revenirea lui Radu Dumitriu, copilotul istoric, alături de mine și obținerea primei victorii din sezon (Raliul Sibiului) l-au determinat pe un fan să facă suma vârstelor noastre și să ne trimită mesajul: Well done Jurassic Rally Team.


Debutul de sezon l-am făcut alături de Mihai Hanganu care mi-a fost copilot la două raliuri în 2004 și întregul sezon 2005. 
Noutățile au fost Petru Paler, care mai copilotase, și experimentata Mihaela Beldie. Mihaela, medic specialist în medicină sportivă și-a asumat și sarcina de pregătirere fizică și morală în a doua parte a sezonului.


Deci, nu am avut mari probleme de acomodare. În 2003, am avut, la fiecare etapă, copiloți diverse VIP-uri din media, așa că sunt obișnuit să schimb copiloții. Toți cei patru copiloți alături de care am mers în acest sezon au pus suflet alături de mine și-au adus un aport eficient și le mulțumesc pentru sprijin.

 

 

Care dintre cele 10 titluri este cel mai prețios? Îți mai aduci aminte cum a fost când ai devenit pentru prima dată campion la 2WD?


Primul titlu la două roți l-am obținut în 1995 și nu a fost ceva deosebit, pentru că nu aveam concurență notabilă, eram concentrat pe clasamentul general. Cele mai muncite au fost cele din 2003 și din 2011. În 2003, ca și anul acesta am început sezonul târziu, am mers alături de mai mulți copiloți și a trebuit să mă lupt până în ultima etapă. Sezonul acesta lupta pentru podium a fost foarte grea atât Vlad Cosma, Alex Filip, cât și Norbert Bereski fiind deosebit de performanți.

 

 

Întreaga ta carieră în motorsport numără aproximativ același număr de ani cât este și vârsta principalului tău adversar din CNRD. Ce opinie ai despre Vlad Cosma?


Pe Vlad Cosma îl consider și este un produs al Cupei Dacia, de aceea nu pot decât să mă mândresc cu performanțele lui. Punând în balanță performanța cu vârsta, Vlad este cel mai valoros câștigător al Cupei Dacia (sezonul 2009) câștigătorii din ultimii ani nemaifiind la prima tinerețe. Vlad Cosma are tot ce trebuie pentru a deveni un mare campion, însă până atunci mă voi strădui să ridic ștacheta cât mai sus.

 

 

Obiectivele pentru sezonul următor?


Să continuăm…

Vali Porcisteanu s-a suparat pe ceilalti campioni

La o televiziune locala din Bacau, Vali Porcisteanu vorbea de zor despre motorsport. Moderatorul era un clasic al genului. Suparat pe toata lumea, pe arbitri, pe antrenori, pe autoritati, pe lipsa de interes, pe strategie si de ce nu, si pe presedintele tarii.  Nu am vazut toata emisiunea dar am prins urmatoarea frustrare a lui Vali: “Nu e corect sa fie atatia campioni, toata lumea a campioana in tara asta. Ar trebui sa se stie ca doar unul e Campion National. Si ala e Campionul National de Raliuri”. Hopaaa.

 

Iti dai seama ca atat ne-a trebuit. Mie si lui Costi. Proaspat incoronati campioni ai unor clase obscure in viziunea unui campion de raliuri. Adica cum adica? Bine, Vali, ca acum cand ai ajuns in varf, te dezici de cei care fac pasii pe care i-ai facut si tu! Ca nu e primul an in care ai intrat in curse. Ntz, ntz, nu e frumos! In anii in care iti rupeai gatul cu Saxo-ul de 1.6 ai fi sarit direct la gatul celui care ar fi zis ce zici tu acum.  

 

Normal ca Vali a fost in biroul unui sponsor. Si a spus. “ Draga domnule investitor in imagine prin motorsport, da-mi te rog 100.000 de euro sa ma bat pentru titlul de campion” . La care domnul investitor i-a raspuns “ draga Vali, au mai fost vreo zece piloti la mine si mi-au cerut doar cateva mii de euro si ei erau deja campioni”.

foto: rally.ro

Ca Vali vorbea sa se bata la varf in raliuri si ceilalti erau campioni la ACR sau la clasa A3 la coasta e o mica mare diferenta pe care domnul sponsor nu o stapanea. Nu o stapanea din cauza Elenei Hirtan, a unui PR inexistent de la FRAS, a lui Mircea Sandu care plateste televiziunile sa dea doar stiri din fotbal si a celorlalti piloti si organizatori de curse care nu facem la randul nostru mare lucru pentru mediatizare. Cel putin Vali a mers peste tot. La toate posturile posibile si imposibile sa vorbeasca despre raliuri. A fost si a vorbit la emisiuni care nu aveau nici macar 50 de oameni care sa faca audienta.

 

Si atunci e normal ca Vali sa fie suparat.  Dar asta nu inseamna sa desconsidere micutii campioni ai altor divizii din motorsport, acum ca el a ajuns sus. Il iertam pentru ca are carisma, are energie si toti am vrut ca el sa iasa campion. Cred ca si adversarii lui si-au dorit in secret ca Vali sa castige. Noi insa speram ca Vali sa ramana acelasi si sa fie Vettel-ul nostru. Cel care il va intrece pe Titi la numar de titluri si de victorii de etapa … si la prieteni pe Facebook, na!

 

Asadar, inca nu suntem suparati pe Vali. Dar am tras un prim semnal de alarma! 

Vali Porcisteanu si Dan Dobre – campioni ai Romaniei

După obţinerea titlului de vicecampion naţional absolut în 2010, am luat startul în sezonul 2011 cu gândul de a obţine titlul de campion. Am început sezonul alături de partenerul principal, Prista Oil România, cu care începusem deja colaborarea la finele anului trecut şi bineînţeles împreună cu partenerul tehnic devenit deja tradiţional, Colina Motorsport. Am avut un sezon competiţional foarte bun, câştigând 4 din cele 8 etape disputate.

 

Pe lângă aceste reuşite am avut parte şi de ghinionul de la Sibiu, unde s-a întâmplat acel eveniment nefericit cu motociclistul inconştient. Înainte de ultima etapă, disputată la Bacău, aveam nevoie de o clasare în primele 7 poziţii, pentru a deveni noii Campioni Naţionali ai României. Strategia adoptată de noi s-a dovedit a fi câştigătoare, parcurgând raliul într-un ritm prudent, fără a forţa victoria, ca în etapele precedente, şi astfel echipajul format din Valentin Porcişteanu şi Dan Dobre este echipajul românesc, care se impune după o pauza de 4 ani, în care campionatul a fost câştigat de străinii Jarkko Miettinen şi Gergo Szabo.

 

Echipa de asistenţă tehnică despre care se vorbeşte rar fiind mai mereu “în umbră” este şi ea direct răspunzătoare de toate rezultatele noastre. De fiecare dată “au avut grijă” exemplar de materialul de concurs, dar mai mult de atât au fost alături de noi şi s-au implicat chiar şi emoţional la fel de mult. Încrederea pe care le-am acordat-o este confirmată şi de timpul îndelungat al colaborării noastre, care a început în sezonul competiţional 2009. În fruntea conştiincioşilor băieţi se află Dodo Piţigoi, care a crezut în noi şi drept urmare a fost un susţinător important din toate punctele de vedere. Ne bucurăm că le-am confirmat tuturor aşteptările şi ne dorim în continuare rezultate la fel de bune şi o colaborare de foarte lungă durată.– Valentin Porcişteanu.

 

Patru ani…

 

2007. Ultimul an in care un pilot roman- Girtofan- termina pe prima pozitie a ierarhiei absolute in intrecerea interna de raliuri. Raliul Argesului…Echipajul Valentin Porcisteanu/ Dan Dobre abandoneaza din motive tehnice. Fanii ii asteptau insa la “saritoare”, iar ei nu au vrut sa ramana datori. Motiv pentru care, dupa ce au reparat masina, aveau sa revina, pe sectiunea competitiva, intr-o sesiune exclusiva pentru suporteri, fotografi si cameramani. Era ultimul sezon pentru Vali si Dan cu Citroen Saxo VTS…

 

Patru ani si jumatate mai tarziu. Exuberanta si respectul pentru fani nu au disparut, si o probeaza, probabil mai bine decat ar putea sa o faca o mie de cuvinte, fiecare superspeciala (eveniment in sine, croit special pentru fani), dar si multimea de kilometri de proba speciala in care ritmul masinii are darul sa-ti taie respiratia. Exista insa o diferenta. Si nu vorbim de faptul ca numele Porcisteanu si Dobre nu mai sunt inscrise pe un Citroen Saxo VTS, ci pe un Mitsubishi Lancer Evo IX, cat mai ales de progresul indus de experienta ultimilor ani. Unul reflectat de o ascensiune, pas cu pas, catre varf, dar si de fiece clipa in care au fost obligati sa stranga din dinti si sa mearga mai departe, fie ca vorbim de intrecerea interna, ori de Pirelli Star Driver.

In Raliul Moldovei Comfert 2011, Vali Porcisteanu si Dan Dobre au fost, daca vreti, in situatia maratonistului care, dupa mai bine de 40 de km, mai are de parcurs ultimele sute de metri pe pista stadionului ce gazduieste finalul intrecerii. Si daca in mintea lui experienta fiecarui kilometru reprezinta sursa energiei pentru sprintul final, tot asa, fiece experienta din 2011, dar si din anii trecuti, a fost, pentru Vali si Dan, sursa unei prestatii fara greseala pusa in slujba scopului primordial, titlul national.

 

Au evitat fiecare capcana a traseului. Inclusiv locurile in care, dupa mai multe treceri, era foarte probabil sa aiba parte de sleauri sau de bolovanii ititi din noroi care asteaptau, parsivi, sa muste prada din cauciuc. Au stiut sa-si stapaneasca emotiile si, la final, in Superspeciala Bacau, dedicata exclusiv spectacolului, le-au multumit fanilor, in stilul propriu.

 

A fost cate un “donnuts” pentru fiecare dintre cele patru victorii de anul acesta (ceea ce inseamna 50% din totalul etapelor si de doua ori mai multe decat a reusit oricare alt pilot), ca si pentru fiecare moment greu: problemele de la Tg.Mures, motociclistul de la Sibiu, ori pana care i-a impiedicat sa incheie socotelile inca de la Iasi. Ca si unul pentru acest prim titlu absolut al carierei si cel dintai al unui roman din 2007 incoace. 

Cine suntem fara idoli?

In 2004, Giri castiga titlul de Campion National absolut. Concura pe acel napraznic SEAT Cordoba WRC si a spulberat tot in acel an. A fost in mare parte meritul masinii dar totusi nici singura nu putea parcurge probele. Giri a avut atunci anul pe care si-l doreste orice pilot. O masina de top, o echipa profesionista, sustinerea unui importator/constructor, imagine facuta pe banii sponsorului si titlul de campion.

Am avut norocul ca primul meu interviu sa il iau chiar lui. Eram un novice dar atat de mult am insistat pe langa Bogdan Militaru – brand manager la SEAT – pana mi-a dat numarul lui Giri de telefon. Dupa care nu l-am lasat pe Giri pana nu mi-a acordat un interviu. M-a invitat la el la garaj la Cristian. Acolo era si Cordoba. Am inregistrat conversatia cu doua reportofoane ca nu cumva sa se intample vreun accident. A iesit un interviu pe sase pagini in care l-am numit pe Giri un Schumacher al raliurilor. Da, asa l-am numit!

In felul asta m-am atasat de acest personaj al motorsportului romanesc. Dar a venit anul urmator si alti ani si tot mai multe lucruri neplacute auzeam despre Giri. Incepeam sa fiu dezamagit. Eroul meu se cam clatina pe piedestalul inaltat cu atata bucurie.

Dar in pofida tuturor povestilor care-l pun pe Giri la zid mie imi place sa rememorez ultima cursa a sezonului 2007. Era la bataie cu Marisca pentru titlul da campion. Bogdan ii luase titlul in urma cu doi ani tot in ultima cursa. In 2007, Bogdan era aproape sigur de titlu cu cateva etape inainte de final. Dar cum nu poti zice hop, pana nu ai sarit santul, Giri a luptat ca un leu si inca mai avea sanse matematice. Si au inceput lupta in ultimul raliu. Si cand i-a fost lumea mai draga, Giri ia o penalizare care il arunca mult in spatele clasamentului. Sansele ca sa ia titlul se apropiau de unu la o mie.

Ce a facut Giri? Si-a calculat un ecart de cel putin 20 de secunde pe care trebuia sa le castige in fata locului doi pe fiecare trecere. Nebunie curata. Ca sa obtina acest lucru trebuia sa mearga la: totul sau nimic! Mai mult decat atat. Era un fel de “ doar un noroc imens ne va tine pe drum pentru ca eu o sa merg asa tare incat sa sarim afara la fiecare viraj”. Dar nu a sarit. Si nu s-a oprit nici cand, pe fondul abandonului lui Marisca, avea deja titlul. A continuat pana a ajuns pe locul intai in clasamentul raliului. Asa a cucerit Giri cel de-al doilea titlu de campion de raliuri din cariera sa. Asta e omul pe care l-am pus alaturi de Schumacher! Asta e atitudinea unui mare campion !

Acum, ca mi-am amintit acest episod am urechi pentru orice. Si sunt dispus sa-i ascult pe toti cei care imi povestesc lucruri mai putin placute despre Giri. Dar sunt zvonuri legate de cronometrarea din acel raliu. Stiti voi de care. Si atunci, eu ce ma fac cu idolul meu daca sunt si pe sfert adevarate? Nu, nu accept asa ceva! In carti, Dan Girtofan va ramane un campion. In memoria noastra ramane cum alegem noi.

Si daca, prin absurd, zvonurile s-ar dovedi adevarate tot va trebui sa-mi dati dreptate: ca povestea e excelenta si o asemenea determinare trebuie sa-i impulsioneze pe cei mici spre motorsport. Altfel spus,  chiar credeti ca i-am invins pe turci atat de drastic si de des cum ni se spune in cartile noastre de istorie? Dar cu totii suntem mandri de istoria noastra!