Tag Archives: maserati

Nettuno: noul motor 100% Maserati care adoptă tehnologia F1 pentru o mașină de oraș


Noul motor al supercar-ului MC20 este inima care bate cu putere și care va avea premiera mondială în septembrie. Unitatea a fost proiectată la Menarati Modena: Laboratorul de Inovație Maserati de pe Via Emilia Ovest, atelierele de pe Via Delle Nazioni (baza istorică a Maserati Corse) și dezvoltat la Hub-ul Motorului, situat la faimoasa adresă Viale Ciro Menotti unde acesta va fi construit. În prezent, noua linie de producție și noua vopsitorie sunt modificate pentru a găzdui mult așteptatul MC20.

Noul motor este rezultatul unei revoluții tehnice, protejat de brevete internaționale. Proiectul s-a născut din pasiunea și angajamentul unei echipe de tehnicieni și ingineri de înaltă calificare. După douăzeci de ani, Maserati abordează din nou cu entuziasm provocarea de a reveni la sediul său din Modena, pentru dezvoltarea și producerea unui nou motor puternic, performant și tehnologic.

 

Operațiunea este una strategică pentru Maserati, un brand care, astăzi, se pregătește să lanseze noul MC20, un proiect care este „100% Fabricat în Modena” pornind chiar de la motorul său, inima noii mașini. Un design ambițios, care reprezintă un moment istoric pentru companie, o nouă eră care va începe oficial pe 9 și 10 septembrie la Modena în timpul marelui eveniment, „MMXX: Este momentul să fii îndrăzneț”. La lansare, vor fi dezvăluite noi modele, care vor intra în producție în următorii ani, și vor fi anunțate sisteme de propulsie inovatoare, precum și programe ambițioase dezvoltate de Casa Trident-ului.

 

Noua motorizare este o arhitectură V90°, cu un bi-turbo de 3 litri, 6 cilindri și dispune de un ulei de carter uscat (o soluție clasică pentru mașini super-sportive). Ofera 630 CP la 7500 rpm Și 730 Nm cuplu de la 3000 rpm cu o putere specifică de 210 CP / litru. Raportul de compresie este de 11: 1, cursa de 82 mm și alezajul de 88 mm. Sufletul motorului este sistemul inovator de ardere pre-cameră, cu bujii cu două scântei. Această tehnologie este derivată din Formula 1 și este acum disponibilă pentru prima dată pe un motor destinat drumului.

Motorul are trei caracteristici principale:

 

Pre-camera: o cameră de ardere este setată între electrodul central și camera tradițională de ardere și conectată printr-o serie de găuri special concepute.

 

Bujie laterală: o bujie tradițională acționează ca un suport pentru a asigura o ardere constantă atunci când motorul funcționează la un nivel care nu are nevoie de pre-cameră pentru a intra în funcțiune.

 

Sistem dublu de injecție – direct și indirect: legat de presiunea de alimentare a combustibilului la 350 bar, sistemul reduce zgomotul scăzut în intervalul de tur, scăzând emisiile și îmbunătățind consumul.

Este important din punct de vedere strategic și este susținut de Innovation Lab, care, datorită analizei virtuale, a permis reducerea notabilă a timpului de dezvoltare și de planificare. Noul motor „Fabricat în Modena”, un tradițional de 90° V6, a fost dus la niveluri necunoscute de putere și cuplu și va fi folosit pentru prima dată pe o mașină super-sport MC20. MC20 îl va readuce pe Maserati în lumea curselor.

 

Specificațiile Motorului

Producătorul                                                         Maserati

Arhitectura Motorului                                      V6  90°

Total cilindree                                                      3.0 l

Alezaj / Cursă                                                        88 x 82 mm

Raport Compresie                                              11: 1

Succesiune a Aprinderii                                    1-6-3-4-2-5

Putere Max.                                                          630 CP @ 7500 rpm

Torsiune Max.                                                      730 Nm @ 3000 – 5500 rpm

Rot. Max. Motor                                                  8000 rpm

Turbocompresoare                                            Twin Side Turbo cu sistem de acționare electric

Sistemul de Aprindere                                      Twin Spark cu pre-cameră pasivă

Pompă de Lubrifiere                                         Pompă de ulei complet variabilă

Sistemul de lubrifiere                                        Ulei de carter uscat cu pompe de epurare și rezervor de ulei exterior

Sistem de Combustibil                                      PDI (Injecție directă 350 bar + injecție port 6 bar)

Valvetrain & Sincronizare                                Arbore cu came dublu cu sincronizare variabilă a valvei

Lățime Motor                                                       1000 mm

Înălțime Motor                                                    650 mm

Lungime Motor                                                    600 mm

Masă Motor (conform DIN GZ)                      <220 kg

Nivel emisii                                                            EU6D/China 6B/Ulev 70

Un prototip Maserati MC20 dedicat lui Stirling Moss


Prototipul dezvoltat de Maserati va sta la baza viitorului super automobil sport Maserati MC20. Acesta este un omagiu adus lui Sir Stirling Moss, asul britanic al curselor auto, care ne-a părăsit pe 12 aprilie, la vârsta de 90 de ani.

Designul folosit pentru acest prototip este inspirat de la Maserati Eldorado, iconicul monopost, pilotat la debutul său din 1958 de la Monza, de către însuși Stirling Moss, în cadrul cupei „Trofeo dei due Mondi”.

 

Data dezvăluirii nu este deloc întâmplătoare pentru marca din Modena, întrucât pe 13 mai 1956 marele campion britanic reușea victoria în Marele Premiu al Principatului Monaco din F1, la volanul monopostului Maserati 250F. A fost o victorie categorică, în care Moss a dominat cursa din primul până în ultimul dintre cele 100 de tururi ale circuitului sinuos din Monaco. Triumful mărcii Maserati a fost completat atunci pe podium de pilotul francez Jean Behra, clasat pe locul al treilea, care a condus spre victorie tot un exemplar 250F.

 

Moss a înregistrat 16 victorii în cele 66 de starturi în cursele de Formula 1 și este unul dintre cei mai de succes piloți care nu au câștigat niciodată titlul mondial. Sir Stirling Moss a fost de multe ori aproape de victoria absolută, după ce a terminat pe locul al II-lea în patru ocazii și pe al III-lea în trei campionate. Din acest motiv, el a fost supranumit „regele fără coroană”. În sezonul din 1956 și în câteva dintre cursele anului 1957, Moss a pilotat un Maserati 250F („preferatul său”, după cum amintea deseori) și a fost învins doar de o altă legendă a motorsport-ului: Juan Manuel Fangio. Mai mult, rivalul argentinian al lui Moss a obținut titlul din 1957 la volanul unui alt 250F, confirmând fiabilitatea și superioritatea monopostului construit în Modena.

Prin intermediul prototipului MC20 care “poartă” semnătura lui Stirling Moss, Maserati comemorează unul dintre cele mai mari nume din istoria sportului cu motor mondial, care a scris unele dintre cele mai frumoase pagini din propria sa istorie de curse. Lista modelelor Maserati pilotate de pilotul britanic include, de asemenea, Tipo 60 Birdcage, Tipo 61 și 300 S.

 

Dezvoltarea unui prototip MC20 dedicat lui Sir Stirling nu este o coincidență: prin acest model, marca italiană își propune să sublinieze vocația sa sportivă și, mai ales, să revină la rolul de lider pe circuitele de curse, după cel mai recent campionat mondial câștigat în 2010 cu o altă mașină extraordinară, MC12.

 

Sosirea lui MC20 este un eveniment deosebit de important pentru compania din Modena, nu numai datorită revenirii în motorsport, ci și pentru că va fi primul model care va adopta un nou motor 100% proiectat, dezvoltat și produs chiar de Maserati.

 

Sir Stirling Moss ar fi apreciat cu siguranță noul MC20: un automobil care întruchipează pe deplin cele mai puternice valori ale mărcii Maserati din punct de vedere al performanței, al plăcerii de a conduce și al soluțiilor inovatoare, exprimate la superlativ pe modelele fabricate de Trident.

80 de ani de la victoria Maserati la Indianapolis 500


Pe 30 mai 1939, modelul Maserati 8CTF pilotat de Warren Wilbur Shaw, atunci în vârstă de 27 de ani, trecea linia de finiș după o cursă de 4 ore și 20 de minute și o viteză medie de 185 de kilometri pe oră. Până în ziua de astăzi, Wilbur Shaw, originar din Indiana, este unul dintre cei doar 5 piloți din istoria cursei de la Indianapolis care se pot lăuda cu 3 victorii (1937, 1939 și 1940, ultimele două la volanul unui 8CTF) și 3 plasări pe locul secund (1933, 1935 și 1938) dintr-un total de 13 participări.

Aceasta nu a fost însă prima experiență a Tridentului în Statele Unite, în contextul în care Alfieri Maserati mai fusese invitat de organizatori să participe la o serie de curse desfășurate în America la începutul anilor 1930. În plus, cedarea acțiunilor companiei către grupul Orsi în mai 1937 le-a permis fraților Maserati să se concentreze pe dezvoltarea de noi modele de curse. La vremea respectiva, autoritatea internațională în motorsport a luat decizia de a schimba regulile tehnice pentru modelele de Grand Prix – noile reglementări intrau în vigoare începând cu 1938 și aveau să introducă restricții mai dure, care vizau și limitarea capacității cilindrice în funcție de masa automobilului, până la pragul maxim de 3.000 de centimetri cubi pentru motoarele cu compresor mecanic. Pe aceste noi reguli a bazat Ernesto Maserati dezvoltarea și asamblarea unui nou automobil, botezat 8CTF. Șasiul ales adopta configurația standard întâlnită pe monoposturile vremii, cu două bare tubulare și elemente de legătură, în vreme ce motorul ales era o unitate monobloc, cu 8 cilindri în linie aranjați în două grupe de câte patru, cu chiulasă fixă, de unde și numele 8CTF, unde T și F reprezintă inițialele cuvintelor Testa Fissa.

 

Capacitatea cilindrică a motorului era de 2.991,4 centimetri cubi iar raportul de compresie ajungea la 6,1:1. Motor era dotat cu un compresor mecanic, două carboratoare și două compresoare volumetrice. Două axe cu came acționau cele două valve prezente pe fiecare cilindru.

Maserati 8CTF a ajuns la Indianapolis după ce a luat parte la o serie de curse în 1938, unde și-a arătat potențialul enorm – contele Carlo Felice Trossi s-a aflat la conducerea plutonului în cadrul Marelui Premiul din Tripoli vreme de câteva ture și a obținut pole position-ul la Coppa Ciano, iar Legendarul Luigi “Gigi” Villoresi a înregistrat cel mai rapid tur de pistă în Coppa Acerbo, tot la volanul unui Maserati 8CTF. Aceste rezultate au atras un număr important de potențiali cumpărători, care au plasat comenzi ferme. În felul acesta, Maserati a ajuns să vândă un 8CTF echipei Boyle Racing Headquarters din Chicago, deținută pe atunci de irlandezul Michael Joseph “Mike” Boyle. Boyle, un pasionat de motorsport de la o vârstă foarte fragedă, și-a setat ca scop câștigarea celei mai faimoase curse din America – Indianapolis 500 – cu un automobil finanțat de el și pregătit de echipa sa. Înainte de achiziționarea unui Maserati 8CTF, Boyle participase la alte ediții Indianapolis 500 cu alte automobile – Summers, Cooper, Smith au concurat de-a lungul anilor sub numele de Boyle Products/Henning, Boyle Motor Products sau IBEW Boyle Racing, însă fără rezultate demne de menționat.

La începtul anului 1939, managerul echipei lui Boyle, Harry W. “Cotton” Henning sosea în Bologna cu intenția de a achiziționa un Maserati 8CTF. Odată livrat în America, automobilul a fost preparat pentru cursă cu roți de dimensiuni mai mari, anvelope Firestone și vopsit în culorile Boyle Racing Headquarters. Acesta a fost înscris sub nomenclatura “Boyle Special” și urma să fie pilotat de Warren Wilbur Shaw, care a luat startul pe 30 mai 1939 din poziția a treia în ierarhia celor mai buni timpi în calificări, cu o viteză maximă de 207,7 km/h. Shaw avea să termine cursa victorios după 51 de ture, în urma unei lupte aprige cu Louis Meyers la volanul unui Stevens-Winfield și Jimmy Snyder la volanul unui Adams-Sparks. Cursa a rămas în istoria Maserati din moment ce niciun constructor european nu mai reușise o victorie pe circuitul din Indiana din 1919.

Triumful din 1939 a adus multă faimă internațională pentru Maserati, iar la următoarea ediție a Indianapolis 500 au participat încă trei modele ale mărcii, pe lângă cel condus de Shaw. Wilbur Shaw avea să mai iasă învingător și în 1940, confirmând superioritatea oferită de Maserati 8CTF la capitolul viteză, fiabilitate pe distanțe lungi și comportament dinamic excelent. Aceste victorii obținute pe legendarul circuit american au contribuit la prestigiul mărcii Maserati, întărit și de faptul că în anii de dinaintea războiului, modelele 8CTF vopsite în culorile echipelor americane au făcut senzație nu doar la Indianapolis ci și pe alte circuite ovale din Statele Unite.

 

Cariera fabuloasă a lui 8CTF, unul dintre cele mai longevive și glorioase monoposturi construite vreodată, a luat sfârșit în 1950, când Bill Vulcanich a ratat calificarea la Indianapolis 500.

În 2014, Asociația Vehiculelor Istorice din SUA (HVA) a desemnat modelul Maserati 8CTF drept primul automobil produs în afara Statelor Unite care avea să primească un loc permanent în analele Bibliotecii Congresului SUA. Documentația a fost înregistrată sub speța Standards For Heritage Documentation și plasată în Registrul Național al Vehiculelor Istorice (NVHR) și în Arhivele Istorice ale Ingineriei Americane (HAER).

Unul dintre cele trei modele construite, cel cu numărul de șasiu 3032, același cu care Wilbur Shaw a cunoscut victoria în 1939 și 1940 la Indianapolis 500, a fost restaurat și vopsit în culorile pe care le-a purtat în acele vremuri de glorie și poate fi astăzi admirat în cadrul Indianapolis Speedway Museum.

Date tehnice pentru Maserati Tipo 8CTF

Motor – 8 cilindri în linie

Cilindree – 2,991 cm cubi

Putere  – 350 CP, 365 CP pentru modelele de după 1939

Transmisie – mecanică, 4 rapoarte + marșarier

Șasiu – bare tubulare din oțel, cu nituri și elemente de legătură

Masă – 780 kg

Viteză maximă – 290 km/h

Maserati celebrează victoria modelului Tipo 6CM de la Targa Florio din 1939


  • Cu 80 de ani în urmă, Maserati Tipo 6CM a ocupat primele trei locuri ale podiumului de la Targa Florio
  • Un rezultat care a reconfirmat supremația tehnologică a modelelor Maserati în cursele de la acea vreme

Maserati sărbătorește cea de-a optzecea aniversare de la victoria impresionantă a lui Luigi “Gigi” Villoresi la Targa Florio, la volanul Maserati Tipo 6CM. Pilotul milanez a obținut victoria la circuitul Parco della Favorita din Palermo, Sicilia, în 14 mai 1939, acoperind cele 40 de ture ale cursei, însumând 228 km, în 1:40.15.4. Luigi Villoresi a încheiat, de asemenea, cel mai rapid tur din cursă cu timpul 0:02.24.6, având o medie de 141.908 km/h. Piero Taruffi și Guido Franco Barbieri au terminat pe locul al doilea și al treilea, tot la volanul unor exemplare Maserati Tipo 6CM. Acesta a fost un rezultat istoric pentru Maserati, confirmând poziția sa de lider incontestabil, în prestigioasa cursă siciliană. Maserati a dominat și edițiile din 1937 și 1938, ocupând primele trei poziții în ambii ani. De asemenea, Luigi Villoresi a terminat pe locul întâi și în ediția din 1940, conducând un Maserati Tipo 4CL.

 

 

Targa Florio, una dintre cele mai vechi și mai renumite curse auto din lume, a primit numele după Vincenzo Florio. Florio, un bogat om de afaceri din Palermo, cunoscut deja în lumea curselor automobilistice, a creat, finanțat și organizat prima ediție din 1906. În total, 62 de ediții Targa Florio au avut loc între 1906 și 1977 (nu s-a desfășurat în timpul celor două războaie mondiale). Cursa a avut loc în fiecare an, în mod uzual în luna mai, pe străzile din Palermo. Drumurile siciliene, în special cele înguste și virajate, care trec prin zona montană Madonie, au avut întotdeauna un rol principal în această cursă. Abia între anii 1937-1940, evenimentul a avut loc la circuitul Parco della Favorita din Palermo.

Maserati Tipo 6CM, un uimitor monopost, a fost proiectat de Ernesto Maserati și a început să capete formă în 1935. Mașina era destul de convențională din punct de vedere al aspectului, dar tehnologia sa era extrem de avansată. Mai impresionant decât noul motor (Un ”6 cilindri în linie”, cu blocul motor și chiulasa turnate într-un bloc unitar, cu carter inferior realizat dintr-un aliaj special de magneziu, numit elektron, având distribuție pe lanț cu doi arbori în cap și două supape pe cilindru, supraalimentat de un compresor volumetric Roots, ce asigură o putere maximă de 175 CP), a fost caracteristica distinctivă a mașinii, și anume șasiul său, care a marcat un pas important în proiectarea autovehicului. Structura de bază era încă șasiu de tip scară, dar cu suspensii frontale inovatoare, care au oferit un avantaj major față de concurenții englezi și francezi. Suspensiile au constat în arcuri cu bară de torsiune montate astfel încât tensiunea arcului să poată fi reglată în funcție de caracteristicile circuitului. Precum restul mașinii, caroseria a beneficiat de mai multe variante, mai ales în ceea ce privește aerodinamica. Formele rotunjite la extrem, succesiunea panourilor laterale cu diferite curburi și partea frontală înclinată, reflectă clar munca de cercetare în domeniul aerodinamicii, o muncă neîntreruptă pe parcursul anilor în care modelul a fost construit. Supremația în competiții a acestui automobil a atins apogeul în 1938, când a triumfat peste formidabilele mașini britanice, ERA, care au fost dintotdeauna rivalii de temut ai constructorilor italieni. În același an a debutat și celebra Alfetta de la Alfa Romeo, creată pentru competițiile Vetturette Grand Prix. Cu toate acestea, în acel an, spre marea satisfacție a fraților Maserati, Tipo 6CM a învins și Alfetta la GP Pescara.

Maserati Tipo 6CM s-a dovedit a fi o mașină de un real succes: au fost construite 27 de unități, între 1936 și 1939, iar modelul a câștigat curse pe circuitele importante ale Europei, atât cu echipa oficială, cât și cu piloți individuali la volan. Maserati Tipo 6CM deține recordul pentru cele mai multe ediții câștigăte la Targa Florio, înregistrând trei victorii în 1937, 1938 și 1939.

 

Modelul Maserati Tipo 6CM, restaurat perfect la forma sa inițială, se află la Modena și face parte din colecția Panini.

 

Caracteristicile tehnice principale ale Tipo 6CM:

Motor: 6 cilindri în linie

Deplasare: 1.493,2 cc

Putere: 155-175 CP la 6,200-6,600 rpm

Transmisie: patru viteze + marșarier

Șasiu: șasiu cu 2 grinzi cu elemente transversale din oțel, caroserie din aluminiu

Greutate: 650 kg

Viteză maximă: 210-230 km/h

 

Pirelli si Maserati sarbatoresc un parteneriat secular


Masina nu este doar o piesa de metal, ci o fiinta vie cu o inima care ii bate puternic in piept si care este vesela sau trista in functie de cum o tratezi. Daca vrei sa iti dea tot ceea ce ii ceri, trebuie sa o cunosti bine si sa stii cum sa o ajuti sa isi elibereze propria personalitate.

Juan Manuel Fangio-Maserati 1957
Juan Manuel Fangio-Maserati 1957

Aceste cuvinte, rostite de nimeni altul decat marele Juan Manuel Fangio, marele pilot de curse din Argentina, reprezinta perfect spiritul stransei colaborari care uneste Pirelli si Maserati de un secol, atat in competitii cat si pe strada. Fangio a fost probabil cel mai mare exponent al parteneriatului dintre cele doua companii. Cu modelul 250F, cu care a fost prezent in Grand Prix-uri, a castigat cu o consistenta care iti taia respiratia, chiar pana la ultima sa participare in Campionatul Mondial din 1957, an in care a reeditat primul titlu obtinut cu Maserati in 1954.

 

Grand Prix Peron 1949
Grand Prix Peron 1949

Dar radacinile parteneriatului tehnic dintre cele doua companii, care au devenit simboluri ale industriei auto italiene, merg mult mai inainte, in era cand anvelopele Pirelli se numeau „Stella Bianca”. De fapt, Pirelli si Maserati colaborau deja din primele decade ale secolului trecut, cand modelul Maserati cu 8 cilindri a lui Giuseppe Campari a obtinut victoria in 1933 in Grand Prix-ul Frantei. Aceasta perioada triumfatoare avea sa dureze mai bine de 30 de ani, chiar atunci cand anvelopele cu constructie radiala au inceput sa evolueze. A urmat apoi perioada de aur a lui Gigi Villoresi si Giuseppe Farina, cu modelul Pirelli Stelvio preluand „coroana de lauri ai victoriei pneurilor” de la venerabilul Stella Bianca. Odata cu Grand Prix-ul Italiei din 1953 – prima victorie cu Maserati – steaua lui Fangio a inceput sa straluceasca.

 

Gigi Villoresi 1948
Gigi Villoresi 1948

Parteneriatul care uneste Maserati si Pirelli pe pista a avut de asemenea un profund impact in produsele destinate publicului larg, lumea Pirelli fiind transformata din 1960 incoace de introducerea noului pneu Cinturato: nume care exista si astazi. Din 1961 Maserati 3500 GT Spyder si Coupe au fost echipate cu Cinturato S. Acest pneu emblematic a devenit versiunea HS (high speed) in 1963, fiind folosit pe modelul Maserati 5000. Dimensiunea 205 VR 15 care a debutat pe Maserati 5000 va ajunge sa echipeze intreaga gama a constructorului in anii 60: de la 4000 Coupe si Spyder pana la Sebring, Quattroporte si 4700 Mexico. La inceputul anilor 1970 intra in scena Ghibli echipat cu prima anvelopa Pirelli cu profil ingust „Series 70”. Aceasta piatra de hotar pentru pneurile Cinturato a primit indicativul CN72, fiind cunsocut si ca ”the American”.

 Servizio tecnico Pirelli-Maserati al Gran Premio Peron 1949

Pirelli si Maserati s-au reunit multi ani mai tarziu, dupa o lunga perioada de schimbari. La inceputul anilor 2000, pneul emblematic Pirelli a fost numit P Zero: devenind „pneul victoriilor” la fel ca si modelele anterioare, atat pe strada cat si pe pista. In 2002 pneul P Zero a fost creditat sa echipeze revenirea Maserati in competitii cu Trofeo Maserati; un campionat pentru performantele noilor modele Coupe si Spyder, care au reaprins pasiunea pentru sport adanc incrustata in ADN-ul Maserati in intreaga lume. In 2003, proiectul MC12 avea sa ia nastere. Acesta era un supercar cu 12 cilindri care a castigat noul campionat FIA GT din 2005. Pneurile erau bineinteles Pirelli P Zero.

Maserati MC12
Maserati MC12

Acum, cel mai nou capitol al colaborarii de peste un secol a fost scris de noile modele Quattroporte si Ghibli. Aceste recente creatii Maserati sunt din nou echipate cu pneuri Pirelli, dar spre deosebire de versiunile anterioare, pneurile sunt concepute special pentru acestea. Astfel pneurile pentru Maserati pot fi identificate prin marcajele distinctive de pe flancuri „MGT”, o semnatura a potrivirii perfecte cu nevoile si caracteristicile prestigiosului constructor italian de masini.

Trofeo Maserati 2

Pneurile Pirelli unice prezente pe orice Maserati contribuie la individualizarea personalitatii unei masini, dupa cum a spus si Fangio „nu este doar o piesa de metal, ci o fiinta vie cu o inima mare”. Iar acesta se intampla inca dupa un secol de pasiune combinata cu capodopere ale tehnologiei.

Concorso d’Eleganza Villa d’Este 2014 – Omagiu adus anilor ’20


Cea de-a 85-a editie a celebrului eveniment va avea loc in perioada 23 – 25 mai din acest an, in orasul Cernobbio din nordul Italiei. Este cel de-al zecelea an in care Concorso d‘Eleganza Villa d’Este se desfasoara sub patronajul BMW Group Classic. Tema principala a evenimentului se desfasoara in jurul nuvelei creata de F. Scott Fitzgerald “The Great Gatsby”, aducand in prim plan extravaganta si stralucirea perioadei interbelice.

31_Poster_2014_210 x 240 mm.indd

Adiacent se vor celebra si cei 110 ani de existenta ai brandului Rolls-Royce si 100 de ani de la infintarea firmei Maserati. Pasionatii de doua roti nu au fost nici ei uitati acesta reprezentand deja al patrulea an in care motocicletele vor fi prezente in cadrul evenimentului “Concorso di Motociclette”. Brandurile americane precum ACE si Henderson se afla pe o lista participanti care insumeaza 35 de modele printre care se numara si BMW R 32 cu numarul de serie 26, cel mai vechi astfel de exemplar cunoscut in prezent. 

1964_-Prima_victorie_in_Raliul_Monte_Carlo_medium_1600x1082

MINI va fi prezent in cadrul evenimentului pentru a comemora 50 de ani de la victoria obtinuta in Raliul Monte-Carlo de echipajul Paddy Hopkirk / Henry Liddon.

Concorso D'Eleganza Villa D'Este 2013

Sunt asteptate in jur de 50 de modele atent selectionate pentru concursul de frumusete precum si o serie de concepte si prototipuri intrate in competitia pentru premiul “Concorso d’Eleganza Design”. Spirit of Ecstasy, celebra statueta inaripata prezenta pe radiatoarele modelelor Rolls-Royce incepand cu anul 1911, va avea dedicata o expozitie speciala in cadrul evenimentului.