Tag Archives: ROSBK

BMW Motorrad România a semnat un parteneriat cu Cătălin Cazacu


BMW Motorrad România a semnat primul parteneriat de imagine cu un pilot de curse: Cătălin Cazacu, campionul Romanian SuperBike (RoSBK) din ultimii doi ani. Demersul îşi propune să promoveze imaginea mărcii în segmentul sport şi super sport şi să promoveze proiectele de siguranţă rutieră ale BMW Motorrad.

Catalin Cazacu

Cu BMW S 1000 RR, BMW Motorrad şi-a extins supremaţia într-un segment absolut nou pentru marcă. Ne bucurăm că acest model este alegerea numărul unu în multe competiţii de superbike şi în acest fel a contribuit semnificativ la întărirea imaginii sportive a mărcii. Performanţele excelente ale lui Cătălin în competiţiile naţionale, precum şi prezenţa tot mai importantă a BMW Motorrad în segmentul sport şi super sport au dus la primul parteneriat de imagine din România pentru BMW Motorrad cu un pilot de curse. Suntem încrezători că această colaborare va fi extrem de fructuoasă şi că ea se va materializa prin multiple victorii şi trofee de campion la sfârşit de an”, a precizat Ionuţ Bâtu, Country Manager BMW Motorrad România.

Ionut Batu & Catalin Cazacu

Mă simt onorat că am fost ales imaginea BMW Motorrad în România, simt că rezultatele şi eforturile mele au dat roade, mai ales că de ceva ani buni concurez pe motociclete BMW. Este o onoare pentru mine şi sper că prin colaborarea cu BMW să aducem cât mai mulţi oameni aproape de acest sport spectaculos!” a declarat Cătălin Cazacu, campion Romanian SuperBike.

 

Cătălin Cazacu va fi şi un promotor al proiectelor de siguranţă rutieră susţinute de BMW Motorrad România. Marca are deja mai multe echipe de instructori autorizaţi BMW Rider Traing cu certificare internaţională şi se implică activ în campanii pentru siguranţa celor pe două roţi în trafic. „Piaţa de motociclete în România, din păcate, este la început. De aceea problema siguranţei rutiere este una foarte actuală, nu avem încă formată o cultură a motocicletelor. Noi avem mai multe proiecte importante în acest sens în 2015 şi considerăm că un campion poate da mai multă vizibilitate unui astfel de demers”, a explicat Ionuţ Bâtu, Country Manager BMW Motorrad România.

 

 

Cătălin Cazacu activează în rândul motocicliştilor profesionişti de 11 ani, în tot acest timp reuşind să obţină victorii de etapă sau titluri de campion în mai multe competiţii naţionale şi internaţionale. Începând cu anul 2012, toate victoriile lui Cătălin au fost adjudecate în şaua unei motociclete BMW.

 

Pilotul timişorean va concura în acest an în patru competiţii, două naţionale (Campionatul Naţional de Viteză al României şi Campionatul RoSBK) şi două internaţionale (Campionatul Est European de Motociclism şi Campionatul European Alpe Adria).

 

Motocicleta pilotată de Cătălin Cazacu în acest sezon este un BMW S 1000 RR produs în 2015, capabil să furnizeze 199 CP (146 kW) şi 113 Nm, datorită unui propulsor cu patru cilindri în linie, de 999 cmc. Suplimentar, motocicleta a fost dotată cu BMW Race Power Kit, echipament compus dintr-o evacuare din titaniu Akrapovic ce oferă un plus de 11 CP motorului, precum şi o scădere a greutăţii cu 4,8 kilograme faţă de evacuarea standard. Toate aceste modificări oferă motocicletei un raport de putere de peste 1 CP/kg.

Catalin Cazacu BMW S1000RR

BMW S 1000 RR vine cu noutăţi importante pentru modelul 2015: putere crescută la 199 CP, cuplu îmbunătăţit în zona de turaţii medii, un cadru nou care favorizează manevrabilitatea, greutate scăzută cu 4 kg pentru varianta de serie, ergonomie îmbunătăţită, Shift Assisstant Pro – care permite schimbarea în trepte de viteză superioare sau inferioare fără acţionarea ambreiajului, Launch Control, Pitlane Limiter. Componenta electronică a acestui model a fost intens dezvoltată, suplimentar faţă de sistemele clasice ABS, DTC (Controlul Dinamic al Tracţiunii) sau DDC (Controlul Dinamic al Suspensiilor) fiind disponibilă o unitate avansată pentru monitorizarea şi interpretarea telemetriei (măsurarea unghiului de înclinare pe viraje, deceleraţia înainte de fiecare viraj, procentul de utilizare al DTC-ului, cronometrarea tururilor de circuit, anticiparea unui posibil record de tur şi semnalizarea către pilot).

 

Cătălin Cazacu – Palmares:

  • Podium la toate clasele de juniori (Juniori 1, Juniori 2 şi Juniori 3);
  • Vicecampion la clasa 125 cm3;
  • Vicecampion naţional 2008;
  • Vicecampion Romanian SuperBike 2008;
  • Dublu campion naţional 2009 – Clasa Supersport;
  • Campion EUROPEAN RIDERS CUP 2009;
  • Vicecampion Romanian SuperBike 2009;
  • Calificat în finala de Campionat European – Albacete, Spania;
  • Campion Romanian SuperBike 2010 – Clasa Supersport;
  • Vicecampion naţional 2010 – Clasa Supersport;
  • Campion Romanian SuperBiKe 2011 – Clasa Supersport;
  • Vicecampion naţional 2011 – Clasa Supersport;
  • Primul pilot timişorean participant în Campionatul Mondial WORLD SUPERBIKE 2011;
  • Vicecampion Romanian SuperBike 2012 – Clasa Superbike (BMW S 1000 RR);
  • Campion Romanian Superbike 2013 – Clasa Superbike (BMW S 1000 RR);
  • Campion Romanian Superbike 2013 – Clasa Superbike Challenge (BMW S 1000 RR);
  • Calificat la finala de Campionat European – Albacete, Spania (BMW S 1000 RR);
  • Campion Romanian Superbike 2014 – Clasa Superbike (8 victorii din 8 posibile – BMW S 1000 RR);
  • Campion Romanian Superbike 2014 – Clasa Superbike Challenge (8 victorii din 8 posibile – BMW S 1000 RR);

Podium si un loc 4 in noul sezon


Andrei Enescu #99 – BMW HP4 – pilot in RoSBK 

 

Iata-ne ajunsi intr-un nou sezon Romanian Superbike. Pentru mine cu o noua provocare pentru ca incepand cu acest an concurez cu o noua motocicleta, BMW HP4. Prima etapa la care m-am aliniat la start cu noul motor, a fost chiar prima etapa a acestui sezon cea de la Serres, unde am reusit sa urc pe ultima treapta a podiumului la clasa regina de 1000cmc. A fost o etapa grea pentru ca nu facusem teste cu motocicleta si suspensia electronica s-a dovedit a fi mai greu de setat decat ma asteptam.  

BMW HP4

Sperantele mele se indreptau deja spre etapa mea favorita, locul in care ma simt cel mai bine, circuitul de la Brno. A doua etapa avea sa fie mai scurta decat eram obisnuiti in mod normal, de la 3 la 2 zile. Totusi aveam nevoie de putin timp de acomodare din cauza unor modificari facute la motocicleta.

 

Prognoza meteo nu era deloc imbucuratoare, ploaia fiind cuvantul de ordine pentru perioada 29-30 mai.  Cu toate acestea soarele a razbit printre nori in prima zi si am decis sa profit si sa fac mai multe teste cu un cauciuc uzat pentru a pastra cauciucul bun pentru calificari. Dupa cateva ore am reusit sa ajung la o setare care sa imi convina, dar am descoperit o noua problema la furca. Timpul insa zburase si nu am mai reusit sa o remediem. In acelasi timp ploaia a decis sa isi faca aparitia si sa dea peste cap tot programul de calificari pentru ca timpi facuti deja pe uscat nu mai puteau fi comparati cu timpi pe ud.  Asa ca m-am gandit sa imi indrept atentia doar catre setarile de ploaie.

Andrei Enescu Brno 2013

Chiar daca era prima mea cursa pe ploaie si nu stiam la ce sa ma astept am avut marea surpriza sa imi placa si sa ma adaptez repede, lucru care m-a facut increzator in sansele mele in cursa.

 

Ziua cursei mare, surpriza “Ploaie torentiala ” 🙂 Ma calificasem pe locul 7 pe grila de start. Am decis ca sansa mea ar fi intr-un start reusit. Se da startul si fac o plecare acceptabila. In primul viraj reusesc sa ma plasez pe locul 3 in spatele lui Cazacu si Mistode. Deja in urmatorul viraj reusesc sa il depasesc pe Cazacu si sa ma lansez in urmarirea lui Mistode care deja se distantase usor.

 

O noua problema avea insa sa isi faca aparitia. Casca se tot aburea si nu reuseam sa ma concentrez prea bine la cursa. Pe bucatile drepte reuseam sa deschid viziera si sa o sterg.

Andrei Enescu Brno 2013 1

Dupa vreo 2 ture, vazand ca reusesc sa ma apropi de Mistode usor, incep sa  maresc ritmul pana in turul 4 cand am ajuns in spatele lui. Incerc depasirea insa pierd aderenta pe fata si cad intr-o sicana. Motocicleta era avariata dar cum sunt incapatanat, am decis sa risc si sa nu renunt. Maneta de frana si pompa plecasera din pozitie si erau undeva proptite in carena in partea de jos. Din scarita de pe partea  stanga mai ramasese doar un ciot, iar eu eram plin de namol 🙂 un fel de tratament la Baile Herculane.  

 

Reusesc sa revin in cursa undeva in pozitia a 10-a si incerc sa reduc pierderile pentru a obtine cat mai multe puncte. Usor incep sa ma apropi de ceilalti piloti si incep chiar sa depasesc. Cu putin noroc am reusesc sa termin pe locul 4, un rezultat bun pentru mine in conditiile pe care vi le-am descris mai sus, punctele obtinute fiind extrem de importante in economia campionatului.

Brno 2013

Pot spune ca am invatat foarte multe in aceasta cursa. Cred ca rabdarea si concentrarea sunt probabil cele mai mari avantaje pe care le poate avea un pilot. Ne vedem la urmatoarea etapa din Ungaria la Pannonia Ring din perioada 22-23 iunie, iar pentru cei care nu pot fi prezenti la etapa, va voi povesti dupa, ce nazdravanii o sa fac si acolo. 🙂

 

Credit Foto: Sabin Malisevschi

Interviu cu Sabin Malisevschi fotograful motociclismului viteza din Romania


In nenumarate randuri v-ati bucurat de superbele fotografii ale celor doua campionate de motociclism viteza romanesti care, din pacate, se desfasoara pe circuite din afara tarii noastre. Se pare totusi ca in acest an doua circuite vor putea gazdui si in Romania competitiile de viteza ale sportului cu motor pe doua roti. Pana atunci fanii din Romania au doua variante ori fac deplasarea la etapele din afara tarii ori navigheaza pe siturile de specialitate pentru a gasi imagini si informatii despre favoritii lor. 

 

Incepand cu acest an un alt prieten, din aceasta frumoasa lume a motorsportului, ni se alatura in incercarea de a va oferi informatii si imagini din etapele romanesti de motociclism viteza desfasurate in tari precum Slovacia, Cehia, Grecia, Ungaria, etc. Sabin Malisevschi este omul Most Wanted din aceasta disciplina a motorsportului pe doua roti atunci cand pilotii vor sa vada cat de mult s-au inclinat pe un viraj sau redactorii vor sa isi condimenteze cronicile cu imagini inedite surprinse la circuite. Dar cum a ajuns Sabin sa surprinda superbele imagini la aceste curse precum si ce crede el despre acest sport aflati chiar de la el in cele ce urmeaza: 

Sabin Malisevschi

Motorsportnews.ro: Detii permis de categoria A si daca iti doresti vreodata sa iei startul intr-o astfel de etapa?

 

Sabin Malisevschi:  Detin permis de categoria A din 2004 si am participat in Campionatul National in perioada 2005 – 2007, in anii 2008 si 2009 am participat la cupe private care au dus la formarea campionatului Romanian Superbike.

 

Motorsportnews.ro: Cum a inceput totul (cu fotografia) si de ce te-ai axat pe motociclism?

 

Sabin Malisevschi: Fotografia pot spune ca este o pasiune mai veche, participand la cursele de campionat national imi luam mereu si aparatul foto cu mine. Cand nu erau antrenamentele pentru categoria mea, ramaneam in costum, luam aparatul si fugeam pe circuit ca sa pot face fotografii prietenilor mei si celorlalti piloti. Pot spune ca primul subiect care l-am avut si l-am fotografiat cu placere au fost cursele de motociclism viteza care se desfasurau pe aeroporturile din Romania.

 

Motorsportnews.ro: Cat de greu iti este sa faci toate deplasarile la aceste etape pentru ca in Romania inca nu exista un circuit profesionist si toate etapele au loc in afara tarii?

 

Sabin Malisevschi: Din 2011 sunt fotograful echipei BGS Motorsports si ii insotesc pe acestia la toate etapele din campionatul Romanian Superbike, Alpe Adria, Campionatul Europei de Est si alte curse. Din pacate la noi in tara nu exista momentan un circuit pe care se pot desfasura curse de motorsport si suntem nevoiti sa facem deplasari lungi pana la circuitele din tari ca Cehia, Ungaria, Turcia, Grecia, Slovacia…speram ca in viitor sa se rezolve si aceasta problema si sa putem spune ca avem si noi un circuit de casa, undeva in Romania.

Motorsportnews.ro: Sportul cu motor este prin definitie unul periculos, ai avut parte de vreun incident neplacut pana acum?

 

Sabin Malisevschi: Intr-adevar, sportul cu motor implica multe riscuri…viteza cu care se alearga este foarte mare si fiecare moment de neatentie poate duce la situatii neplacute. In motorsport sunt niste reguli referitoare la amplasamentul tau ca fotograf pe traseu. Niciodata nu te pui in fata motorului/masinii, poti sta relativ aproape de circuit pe interiorul virajelor, daca esti nevoit sa stai in exteriorul virajului trebuie sa ai grija mare unde te amplasezi si ai nevoie de un teleobiectiv pentru a-ti permite sa stai la o distanta cat de cat de siguranta fata de pista.  Am asistat la mai multe accidente dar din fericire niciodata nu am fost implicat in vreun incident.

 

Motorsportnews.ro: Eterna intrebare pentru fotografi Canon sau Nikon? De ce ai facut aceasta alegere?

 

Sabin Malisevschi: Nu pot sa spun ca am ales cu ce lucrez. La inceput am lucrat cu ce aveam… Canon…am fost foarte multumit de rezultatele obtinute cu echipamentul Canon si am ramas fidel marcii.

 

Motorsportnews.ro: Prelucrezi fotografiile inainte de le prezenta sau prefer sa le lasi brute?

 

Sabin Malisevschi: Sunt de parere ca fiecare fotografie poate fi imbunatatita in post-procesare…asta ramane la alegerea fiecarui fotograf. Personal imi place sa umblu un pic la poze dar fara sa intervin asupra lor cu elemente sau sa schimb subiectul in fotografie…

 

Motorsportnews.ro: Care este etapa la care iti place cel mai mult pana in prezent?

 

Sabin Malisevschi: Cea mai frumoasa etapa este cea de la Serres. La aceasta etapa vin un numar foarte mare de piloti atat romani cat si bulgari. Este primul circuit cu care multi au luat pentru prima data contactul, este o etapa destul de populara in randurile motociclistilor din Romania. Atmosfera este una dintre cele mai calduroase si placute dintre etapele la care am participat.

 

Motorsportnews.ro: Cum vezi tu motociclismul viteza la noi in tara? Este suficient promovat? Avem piloti talentati pentru acest sport?

 

Sabin Malisevschi: Motociclismul viteza la noi in tara nu este vazut tocmai bine…nici promovare nu are, nici aparitii in media…sunt doar cativa pasionati care au pus umarul si ajuta motociclismul viteza. Poate cu aparitia primului circuit de la noi din tara, situatia se va schimba…oamenii  vor putea urmari live curse de motociclism viteza, pilotii vor avea un loc unde se pot antrena fara sa parcurga mii de kilometri, tinerii pot vedea cum este sa te dai pe un circuit…piloti talentati sunt si sunt sigur ca multi nu au fost descoperiti. Sper ca vor veni vremuri mai bune si se va ridica usor usor nivelul tarii in lumea curselor.

 

Pe Sabin il gasiti si la STUDIO74

 

Aventura de la Serres


Andrei Enescu #99 – BMW S1000 RR – pilot in RoSBK  

 

Ultima aventura din acest sezon competitional, dar una memorabila.

 

Da, ati ghicit, a fost ultima etapa cea de la Serres un circuit micut ingust obositor, dar tehnic. Se poate spune ca este circuitul de casa al RoSBK.

 

Cu cateva zile inainte de etapa, site-urile de meteo s-au gandit sa ne joace feste si sa ne arate tot felul de prognoze (ploaie, furtuna). Dar indiferent de vremea de afara noi trebuia sa concuram. Era ultima etapa si una dintre cele mai importante, am putea spune un ultim spectacol inainte de hibernare.

 

Asa ca am urcat toate “jucariile” si am tras tare la drum spre vecinii nostri bulgari, increzator ca as putea prinde o zi in plus de antrenament pentru a ma obisnui cu noul asfalt de la Serres. Cum lenea e mare si lucrurile nu merg niciodata cum sunt pe hartie am ratat ziua de joi. Tot ce imi ramasese a fost ca seara sa ma concentrez pe pregatit motoreta pentru prima zi de antrenamente oficiale.

 

Vineri am facut cateva intrari de acomodare cu asfaltul parca turnat dintr-un film horror sau mai bine spus “Turnat ca in Romania” plin de hopuri pe perioadele de franare fiind parca facut sa te descurajeze sa mergi tare. Dar dupa cateva intrari am inceput sa ma acomodez si sa nu mai bag de seama, asa ca am trecut mai departe la partea cea mai grea, setarea suspensiei acel miraj de click-uri in care te poti pierde definitiv. Un click la stanga doua la dreapta, ca o combinative de la un seif 🙂 si lucrurile parca au inceput sa prinda contur, dar ziua s-a terminat fara sa imi dau seama.

Sambata, ziua calificarilor, o zi destul de calduroasa pentru perioada anului “Soarele dogoreste cauciucurile rezista ” 🙂  Dupa mici probleme cu amortizorul spate care avea un singur scop in viata, acela de am distruge cauciucul spate si dupa cateva incercari, reusesc sa-i dau de cap si sa scot un timp bunicel . Dar cum eu eram mai ametit, nu m-am uitat pe program sa vad ca era ultima intrare de calificare pentru Superpole (Superpole = O rearanjare a primilor 10 piloti in care toti primesc un tur in care sa scoata cel mai bun timp.)

 

Ma indreptam spre monitor sa vad timpul, cand sunt atentionat de un alt pilot 🙂 (Multumesc Stefan Popescu) ca mai am timp sa mai fac o incercare. Eu nedumerit ma duc inapoi ma uit pe program si vad ca mai erau 5 minute pana se termina ultima sesiune de calificari dupa care urma Superpole. In mare graba am tras ce mai ramasese din combinezon, pe mine 🙂 si plec in tromba pentru a incerca sa fac un timp de calificare bun. Stefan ma vede si pleaca si el la randul lui. Mai aveam timp pentru 3 ture fiecare  si primul tur a fost slab gumele fiind reci in al doilea decid sa fortez si cum nu se putea mai rau ratez perioada de franare si ma duc drept, turul fiind compromis. Ultima incercare. Stefan la randul lui era in urmarirea mea si pe ultiumul tur el scoate un timp bun, dar eu reusesc sa il devansez cu o diferenta mica de cativa sutimi. Ma calificasem in Superpole.

 

Eram al doilea la rand. Plec bine, primul tur este perfect in al doilea tur gresesc putin dar tot scot un timp foarte bun si ma calific in al doilea rand de pe grila de start. Suspensia s-a comportat perfect, dar inca aveam mici indoieli.

 

Ziua cursei. Acesta era momentul adevarului unde toata munca de pana acum urma sa se arate. Avand un avans bunicel in clasament nu aveam cum sa imi pierd pozitia si decid sa merg mai tare ignorand faptul ca aveam o motocicleta stock care nu prea ma ajuta ca una modificata. Se anunta chemarea la start pentru clasa Superbike. Toata lumea se aduna pentru mult asteptata cursa, care avea sa decida campionul si avea sa fie ultimul spectacol din acest an. Ne asezam la start asteptand aparitia culori verzi. Eram increzator in mine si, stiind ca am un start bun iar ca Serres este un circuit unde se depaseste destul de greu, ma gandesc ca cel mai bine ar fi ocuparea unei pozitii cat mai bune pana la primul viraj si incercarea de a o pastra pe parcursul celor 19 ture.

Asa ca se da startul. Plecarea este perfecta reusesc sa trec aproape pe langa toti pilotii si la prima curba eram pe 2, in spatele bulgarului Kulev. Ritmul este bun dar pierdeam timp pe linile drepte, unde eram ajuns din urma de motocicletele celorlalti concurenti. Dupa cateva ture sunt depasit de Mistode si reusesc sa ma amplasez in spatele lui, dar deficitul de putere se simtea si ca totul sa fie si mai rau suspensile stock incep sa se incinga si sa se imoaie facand motocicleta instabila. Usor usor sunt ajuns si de Cazacu. Dupa alte cateva ture avand un avans considerabil in fata celorlalti piloti si fiind in spatele lui Mistode si Cazacu singurul lucru care ma mai ingrijora era un pilot bulgar foarte insistent, care ducea o batalie continua de depasiri. Iau decizia sa il las sa ma depaseasca pentru a conserva cauciucul si a putea recapata pozitia pe final.

 

Turele deveneau mai lungi si mai obositoare si parca sfarsitul cursei nu se mai apropia motocicleta se comporta din ce in ce mai rau. Mai ramasesera 4 ture si decid sa plec in urmarirea pilotului bulgar, pe care reusesc sa il depasesc si sa sa pun ceva avans intre noi. Asa am reusit ca la Serres sa termin cursa pe ultimul loc al podiumului la romani.

 

Pentru mine asa s-a incheiat primul sezon competitional in RoSBK la clasa regina de 1000 cmc, unde am reusit sa ma clasez pe locul patru la final. Sunt fericit pentru performanta obtinuta si ca am terminat cu bine acest prim sezon dar sunt trist gandindu-ma la lunga pauza ce ne astepta. Sper sa ne revedem la anu si sa pot oferi un spectacol si mai frumos precum si o clasare mai buna. A fost un an plin pentru mine cu podiumuri si rezultate excelente, cu o noua mototcicleta si toate acestea nu erau posibile fara ajutorul celor care au fost langa mine in acest an si m-au sprijinit moral sau material.

 

MULTUMESC.

Amckart Racing Team se pregateste pentru sezonul 2013


Pe circuitul de la Serres (Grecia) s-a desfasurat ultima etapa din acest sezon a DUNLOP Romanian Superbike. Initial programata pentru a se desfasura pe noul circuit din Romania, etapa a fost mutata la Serres, pe un circuit devenit deja traditie in campionatul romanesc de motociclism, un circuit cu o lungime de 3,186m si latime 10 – 15m, proaspat reasfaltat si renovat. Circuitul, este destul de plat, fara diferente mari de nivel si are 9 viraje de dreapta si 7 de stanga.

 

Clasamentele finale Dunlop RoSBK arata astfel:

 

Clasa Superbike

 

1. Ionut Mistode (BGS Motorsport)

2. Catalin Cazacu (Taifun Racing)

3. Dan Vargolici (Amckart Racing Team)

 

Clasa Supersport

 

1. Petre Pop (PMC Racing)

2. Cosmin Costescu (Taifun Racing)

3. Vladislav Dimitrov (Bulgaria)

 

Sezonul moto 2012 s-a incheiat cu bune si rele dar mai ales cu rezultate pentru pilotii Amckart Racing Team, asa ca este momentul sa ne pregatim pentru 2013!!!

Rezultate piloti Amckart Racing Team in DUNLOP RoSBK 2012

 

Dan Vargolici #131 – locul 3 – clasa SBK

Iulian Soros #48 – locul 7 – clasa SBK

Octavian Negrea #23 – locul 5 – clasa SSP, desi Octavian a participat doar la primele trei curse din sezon deoarece a suferit un accident serios pe circuitul SlovakiaRing.

Victor Nemes #100 – locul 9 – clasa SSP

 

In 2013 echipa se extinde! Vom continua participarea in DUNLOP Romanian Superbike: 

Clasa Superbike: Dan Vargolici si Iulian Soros 

Clasa Supersport: Octavian Negrea si noul nostru pilot – Mitica Calaigiu – el este campionul din 2012 al RoSBK Rookies 600.

Clasa Rookies 600: Emil Draghici si Cristi Tufaru, doi piloti noi care se vor alatura echipei anul viitor!

 

In 2013, echipa va continua sa participe in Campionatul National de Enduro si in competitii de hard-enduro, RedBull Romaniacs, HEPN etc prin intermediul pilotilor nostri: Dan Vargolici, Razvan Eduard Avramescu, Ionut Mosteanu, Andrei Cohn.

  

Victor Nemes renunta la participarea in RoSBK clasa SSP pentru a deveni instructor AmckartRacingTeam full time si pentru a pune bazele primei scoali complexe de pilotaj din Romania, un proiect dificil dar necesar, intr-o tara in care motorsportul este promovat cu greu si, in general, din fonduri private. “In 2013 vom continua sa organizam evenimente de motorsport si sa promovam piloti noi “, a declarat Victor Nemes, presedintele clubului Amckart Racing Team.

 

Proiectul va reuni Scoala de pilotaj si perfectionare MotoEvolution – care isi desfasoara activitatea inca din 2007 sub indrumarea celor doi instructori: Razvan Radu (“Trancanici”) si Victor Nemes – si Clubul Amckart Racing Team care va acoperi partea de cursuri de pilotaj pe circuite internationale (instructori Dan Vargolici si Victor Nemes). In paralel vom continua si in 2013 seminariile moto gratuite care se adreseaza atat cursantilor nostri cat si oricaror altor persoane interesate sa afle mai multe detalii despre tehnici de franare, asfalt ud vs. asfalt uscat, echipamente de protectie, masuri de prim ajutor, tehnici de pilotaj etc.

 

Clubul Amckart Racing Team este un puternic sustinator al sporturilor cu motor in Romania si isi doreste sa devina si un sustinator al pilotilor.

Podium pe circuitul meu de suflet


Andrei Enescu #99 – BMW S1000 RR  – pilot in RoSBK

 

Brno, circuitul pe care il asteptam de un an, sau mai bine spus prima dragoste, circuitul pe care am debutat si pe care am si castigat prima data. In drum spre circuit am facut un mic popas la Grup West Premium Oradea, cei care ma sprijina in campionat. Am avut astfel ocazia sa cunosc oameni pasionati de motociclete si indragostiti de curse.

 

La putin timp dupa etapa de MotoGP pot spune ca avem onoarea sa calcam pe urmele marilor piloti din motomondial si sa alergam pe acelasi circuit.

 

Dupa cum v-am spus etapa trecuta, de la Hungaroring, am schimbat motocicleta. BMW S1000RR, modelul 2012, este motocicleta pe care urma sa iau startul si la Brno insa tot cu componente de strada. Si chiar daca s-a comportat foarte bine si in varianta stock, trebuie sa recunosc ca schimbarea pinionului si foi spate nu ar fi stricat.

 

Ziua de vineri a inceput cum nu se putea mai minunant. Inorata si mohorata de parca urma sa ploua. Temperaturile evident ca au fost si ele scazute acestea fiind cele care cu drag ne omoara la capitolul aderenta. Dar indiferent de vreme trebuie sa concuram, si pe frig si pe ploaie, pentru ca asta e motorsportul, nu putem avea doar zile frumoase.

 

Asa ca fac o prima setare la motocicleta si intru pe pista pentru acomodare. Reusesc sa imi ating destul de repede timpul de anul trecut, lucru care m-a motivat sa trag si mai mult. Spre sfarsitul antrenamentelor aflu ca se organizeaza o cursa si cu putin noroc mai reusesc sa ma inscriu pe listele care erau deja pline. Am uitat sa va mentionez, la Brno erau aproximativ 250 de piloti prezenti. Am plecat din pozitia 19 de pe grila de start, o pozitie destul de dezavantajata, dar ma aflam totusi in prima jumatate a plutonului. La start observ ca eram singurul cu faruri si motocicleta de strada, un fel de oaie printre lupi 🙂 . Increzator, insa, pe mine ca pot sa excelez la start ma pregatesc si astept culoarea verde a semaforului. Plec si reusesc sa ma strecor printre concurenti pe o pozitie mai buna. Erau doar 8 tururi asa ca trebuia sa trag tare din prima si depasesc concurent dupa concurrent. Ajung pe pozitia 8 destul de repede, unde un baiat mai hotarat reuseste sa ma blocheze si sa ma tina in spatele lui pana la sfarsitul cursei, chiar daca eram mai rapid decat el in unele locuri. Am decis ca nu are rost sa risc o depasire la limita intr-o cursa care nu conta in campionat, asa ca ma multumesc cu pozitia 8 din 65 de piloti participanti.

Cu moralul ridicat dupa ziua de vineri si cu mai multi kilometri pe pista, incep ziua de sambata si reusesc sa progresez in timp, dar odata cu progresul in timp apar si problemele. La motocicleta trebuiau schimbate setarile suspensiei, care se pare ca au ajuns la o limita. Asa ca intru in mirajul setarilor unde te poti pierde usor si in loc sa progresezi poti pierde usor. Bineinteles ca dupa mai multe incercari nereusite, gasesc pana la urma o setare care imi parea mai comoda, dar ziua se incheie si nu prea apuc sa o testez foarte mult.

 

Duminica ziua cea mare, ziua cursei. Inainte de cursa propriu zisa am avut parte de doua sesiuni scurte de antrenament, suficient insa pentru a testa cum trebuie noua setare a suspensiei.

 

Nu va ganditi ca au lipsit peripetiile. Motocicleta se opreste brusc cand vreau sa reintru pe pista si refuza sa mai porneasca… Lucru destul de ciudat insa m-am gandit ca poate am ramas fara benzina. Dupa cateva incercari reusesc sa o repornesc si cu ceva efort ajung inapoi la cort 🙂 Da cort, pentru ca boxa de la circuit e scumpa daca nu stiati 🙂 .

 

Dupa cateva investigatii si teste motocicleta pare sa isi fi revenit, dar din pacate pierd ultima sesiune de antrenamente.

 

Se afiseaza grila de start. Urma sa plec dintr-o pozitie buna, din al doilea rand al grilei, in spatele lui Ionut Mistode, Catalin Cazacu si Daniel Vargolici. Urma poate cea mai importanta si mai frumoasa cursa din scurtul meu parcurs in RoSBK pana in prezent. Acum era momentul adevarului. Stiind ca sunt dezavantajat la capitolul suspensie si putere m-am gandit ca punctul meu forte ar fi startul si un prim tur cat mai bun pentru a pune ceva distanta intre mine si adversari mei directi.

 

Dupa tura de incalzire ma asez in caseta si astept la locul meu semaforul. Se da semnalul si plec. Reusesc sa ii depasesc pe cei trei din fata mea si la primul viraj eu avand interiorul si in stanga mea fiind Ionut decid sa ii cedez pozitia pentru ca nu avea rost sa fortez. Asa ca ma pozitionez in spatele lui fiind urmat de Cazacu. Dupa inca o linie dreapta, fiind presat de Cazacu aflat in urmarirea lui Mistode decid ca ar fi mai bine sa ma las depasit, eu avand un dezavantaj la capitolul experienta si motor.  

 

Daniel Vargolici se afla chiar in spatele meu si dupa 3 ture reusesc sa pun ceva distanta intre mine si el. Dar cand iti e lumea mai draga ceva trebuie sa se intample. Asa ca in turul 4 in virajul cel mai rapid si mai lung dupa circuit ce problema din calificari credeti ca isi face aparitia? Lucrurile mergeau perfect iar eu acum cu un avans bun si cu gandul la podium ma vad pus in postura in care ma gandesc la abandon. Chiar daca lucrurile devenisera destul de riscante am zis sa nu cedez asa usor. Imaginati-va ca sunteti aplecati intr-un viraj de viteza, iar motocicleta decide ca ea vrea sa se opreasca si se ineaca de parca nu ar mai avea benzina. Acest lucru poate duce la pierderea aderenetei si castigarea unui drum gratuit la reanimare 🙂 .

 

Pus pe ganduri daca sa risc sa mai rezist inca 6 ture, daca mai rezista motocicleta, ma gandesc ca nu am nimic de pierdut si decid sa fortez pe restul circuitului pentru a compensa timpul destul de mare pe care il pierdeam pe acel viraj.

Si tur dupa tur ma astept ca in orice moment sa fiu depasit de Vargolici. Insa tururile trec si decid intr-un final sa ma uit in spate. Surpriza. In spate nu era nimeni. Tururile treceau si eu ma rugam ca motocicleta sa mai reziste. Lucru pe care l-a facut cu brio si a reusit sa ma duca chiar pe podium si nu la reanimare 🙂 . Ma rog eu m-am dus pe podium pe locul 3, iar ea (motocicleta) s-a dus la reanimare la mecanicii de la BMW 🙂 .

 

Asa ca Brno se pare ca ramane circuitul meu norocos si cu siguranta prima mea dragoste.

 

Clasament general RoSBK Superbike 1000cmc dupa Brno:

 

1. Mistode 147 puncte
2. Cazacu 143
3. Vargolici 92
4. Enescu 79
5. Zaharia 60

Pe Hungaroring cu noua mea motocicleta BMW


Andrei Enescu #99 – BMW S1000 RR  – pilot in RoSBK

 

Saptamana trecuta, adica in perioada 13-14 august, am ajuns din nou la Hungaroring, unul din circuitele mele favorite, pentru etapa a 6-a din Campionatul Romanian Superbike. Si, poate, daca nu stiati am decis sa concurez cu o noua motocicleta. Este vorba de modelul BMW S1000RR 2012, o motocicleta schimbata destul de mult fata de modelul anterior.

Daca inainte sa ajung aveam unele indoieli ca poti concura cu o motocicleta stock vs. motoare modificate (suspensii, electronica, evacuare, raport), adica o motocicleta clar in dezavantaj , am zis ca nu am nimic de pierdut. Asa ca am vrut sa demonstrez ca se poate sa vii direct dupa strada si sa mergi printre primii fara modificari la motor, de fapt singurele modificari pe care le-am facut, a fost ca am dat jos oglinzile si numarul de inmatriculare 🙂 Dar sa revenim la cursa.

 

Prima zi au fost doar 3 sesiuni de calificari un timp relativ scurt pentru a ma acomoda si a gasi setarile suspensiei la noua motocicleta, asa ca am reusit un timp bunicel, motocicleta s-a purtat exemplar si m-a surprins intr-un mod placut. Intr-un fel este mai ok cu motoreta stock pentru ca am scapat de durerile de cap cu rapoarte si diferite setari mai avansate ale motocicletei. Acum totul depindea de mine si de performantele motocicletei.

Avand carenajul de strada pe ea am decis sa pastrez sistemele de siguranta in functiune DTC si ABS Race  sisteme care m-au impresionat si care faceau ca totul sa para atat de simplu. De foarte multe ori la un grad de inclinare mare  vedeam beculetul de la DTC, cum se aprindea disperat 🙂 si pe franari duse la limita am simtit de cateva ori ABS-ul cum si-a facut treaba. Intr-un fel aceste sisteme mi-au mai eliminat din griji si am putut sa ma concentrez mai mult pe trasa si alte lucruri.

 

A doua zi de calificari am mers putin mai bine si am reusit sa gasesc o setare mai buna  a motocicletei. Am scos al patrulea timp din grila, un loc rezonabil si pe placul meu pentru start. Deci nu mai avea rost sa fortez pentru un loc mai bun in conditiile in care eram bine plasat pe grila.

 

Momentul cel mare, asezarea pe grila si startul cursei. Motoarele turate si se da startul turului de warm-up. Fac o plecare buna si ma duc in fata incercand sa ma formez pentru cursa. Ajung primul inapoi la asezarea pe grila, se pregateste startul, fac o ultima verificare la motocicleta si dezactivez DTC-ul pentru ca la start ma incurca putin. Se elibereaza pista si semafoarele se aprind. Se da startul si reusesc o plecare buna din grila a doua. Ma pozitionez in dreapta lui Mistode si ne distantam putin de ceilalti participanti. Prima curba, Mistode are avantajul interiorului, cedez pozitia si ma plasez in spatele lui. In urma mea era Cazacu urmat de Popescu si Vargolici. Vad ca sunt presat de Cazacu si consider ca cel mai bine ar fi sa cedez pozitia si sa nu fortez limitele motorului, care avea o suspensie stock si targetul meu era locul 3 asa ca ma las depasit de Cazacu.

 

Ma  pozitionez in spatele lui si ne distantam putin de restul plutonului la penultima  curba din primul tur. Intru intr-un viraj de dreapta strans si dintr-o data spatele motocicletei aluneca si ma duc spre exterior. Ies afara dupa pista revenind si fiind incadrat de Popescu si Vargolici. Pe moment nu mi-am dat seama ce sa intampla. La urmatoarea curba de dreapta din nou se repeta figura si aud metal pe asfalt. Atunci mi-am dat seama ca am o problema, dar refuz sa cedez. La urmatoare curba de dreapta lucrurile deveneau din ce in ce mai dificile si iar spatele imi este aruncat in exterior. Pierd pozitia in fata lui Vargolici si pe o bucata dreapta a circuitului ma uit la scarita din dreapta. Atunci vad ca pedala de frana se desprinsese si atarna blocata in toba. Asa ca la fiecare viraj se bloca in asfalt si imi ridica roata din spate pierzand aderenta.

 

Dupa inca un tur de chin reusesc sa o prind cu piciorul si sa o tin ridicata, dar cu problema asta era evident ca o mare parte din atentie era directionata catre scarita sa nu cada din nou pentru ca putea duce la o cazatura destul de grava. Vargolici apucase sa se distanteze si de mine se apropiasera ceilalti participanti. Decid sa maresc ritmul si sa risc, chiar daca din cauza faptului ca tineam scarita aveam o mobilitate redusa. Cu toate acestea am reusit sa termin cursa in final pe locul 4 si consider ca este un rezultat bun avand in vedere ca urmarile puteau fi mai grave si puteau duce chiar la un abandon.

 

Cu acesta ocazie multumesc tuturor celor care ma sprijina si m-au ajutat sa pot ajunge la aceasta etapa, sa am motocicleta disponibila.

 

N.R. – Urmatoarea etapa va avea loc pe circuitul de la Brno in perioada 14-16 septembrie, locul in care Andrei si-a facut debutul in 2011

 

Clasament piloti:

1. Catalin Cazacu-123 (pct.) ; 2. Ionut Mistode-122; 3. Daniel Vargolici-79; 4. Andrei Enescu 63; 5. Marian Zaharia-50; 6. Eduard Alexandrescu-48

 

Imi place la Hungaroring


Andrei Enescu #99 – BMW S1000 RR  – pilot in RoSBK

 

Astazi o sa va povestesc putin din etapa de la Hungaroring un circuit superb pe care masinile de F1 se distreaza in toata splendoarea lor .

 

Ca de obicei etapa incepe vineri cu antrenamente libere . Asa ca ma urc pe motoreta fac o intrare fiind prima data pe accest circuit zic sa o las relativ usor pentru a incerca sa invat circuitul. Totul parea simplu cu exceptia unei curbe, care pur si simplu nu avea logica 🙂 Am reusit performanta sa ma duc de 4 ori drept, noroc ca aveai unde 🙂 Era o curba gen “avatar frana ca ne prapadim” citand un prieten 🙂

 

Asa ca sa revenim la prima zi. Dupa un abandon la Slovakiaring, aici era reacomodarea cu motocicleta. Dar cum socotelile de acasa nu iti ies cum vrei la a doua intrare pe circuit un compatriot din fata lasa o mare balta de antigel intr-un viraj si bineinteles ca pentru mine a urmat o mica cazatura, asa de control. Am avut noroc ca mobra a scapat nevatamata iar eu ma vindec gratis 🙂

 

Dupa cazatura am facut o plimbare cu niste domni amabili care m-au dus inapoi la stand si am reparat motocicleta, asa ca ziua de vineri a fost compromisa.

 

Sambata lucrurile au stat mult mai bine. Am intampinat probleme cu franele si am tot incercat sa le remediam. Cu aceasta ocazie as vrea sa multumesc Brembo “O sa am grija sa nu-i mai folosesc niciodata :)) “

 

Am intrat in cursa de anduranta de sambata pentru a invata mai bine circuitul, unde mi-am gasit doi austrieci drept parteneri de distractie. Ei au fost cei cu care m-am sicanat, ne-am injurat ne-am scuipat lucruri normale in fiecare lap 🙂 Lasand gluma a fost o cursa frumoasa, care pe o temperatura  de peste 35 grade m-a intrebuintat serios.

Duminica ziua cea mare.  Reusesc de dimineata  un ultim tur de calificare cu un timp de calificare bun, dar din cauza problemelor tehnice ma clasez doar pe 6 pe grila de start.

 

La start o mare inghesuiala. Ma gandesc ca sansa mea ar fi o plecare buna. Reusesc  un start bun si la prima curba ordinea era Mistode, eu, Cazacu, Gal, Vargolici. Dupa putin timp Cazacu reuseste sa ma depaseasca si din cauza problemelor cu franele Gal reuseste sa ma depaseasca si el. Totusi pana la sfarsit am reusit sa imi mentin pozitia si sa termin pe locul 4 la romani.

 

A fost o cursa foarte frumoasa din care am invatat multe si astept cu nerabdare sa revin pe acest circuit. Dar pana atunci voi fi prezent din nou la Slovakiaring, destinatie spre care voi pleca chiar maine 5 iulie, urmand ca in perioada 7-8 iulie sa participa la cea de-a cincea etapa a campionatului Dunlop RoSBK.

 

Clasament general dupa etapa a IV-a

1 Cazacu   83
2 Mistode   81
3 Vargolici   52
4 Gal   39
5 Enescu   37
6 Zsigmond   35
7 Zaharia   29
8 Alexandrescu   29
9 Karabulut   25
10 Cioata   24

Dunlop RoSBK 2012, întrecerea continuă pe Hungaroring


Ce-a de-a patra etapă a cupei DUNLOP Romanian Superbike 2012 debutează maine pe circuitul de Formula 1 Hungaroring. Cursele propriu-zise atât pentru clasa Supersport 600cc cât şi pentru clasa Superbike 1000cc se vor desfăşura duminică, concomitent cu competiţia internaţională European Riders Cup, piloţii români concurând astfel alături de piloţi maghiari, austrieci, italieni şi elveţiei.

 

Programată în weekend-ul 15-17 iunie pe arhicunoscutul circuit Hungaroring, etapa a IV-a a Cupei DUNLOP Romanian Superbike 2012 aşteaptă performerii singurei competiţiii de motociclism viteză din România ce se desfăşoară integral pe piste profesioniste omologete la statul unei noi provocări. La clasa 1000cc deţinătorul titlului, Ionuţ Mistode, ce aleargă pentru echipa BGS Motorsport cu un motor BMW S1000 RR echipat cu anvelope Dunlop, va avea din nou şansa de a recupera din terenul pierdut în faţa forţei timişorene, Cătălin Cazacu. Acesta din urmă, îşi conservă poziţia de lider la zi al competiţiei cu două victorii din trei posibile, urmând să îşi confirme din nou valoarea pe circuitul de la Hungaroring. La clasa 600cc, lupta este deschisă după accidentarea destul de severă a pilotului AMCKart, Octavian Negrea, în cursa etapei a III-a a Dunlop RoSBK disputată la Slovakiaring.

 

Odată cu etapa a IV-a a Dunlop RoSBK 2012, disputa se va muta pe circuite cu asfaltul din ce în ce mai încins, iar condiţiile de vară, cu atmosferă preponderent caniculară vor pune presiune pe anvelope. Dunlop este pregătit şi de această dată să livreze niveluri înalte de performanţă ale aderenţei, în special pentru cei de la clasele din GP Racer CUP care vor avea foarte mare nevoie de încredere în singurul punct de contact cu suprafaţa traseului: anvelopele.

 

După această etapă a Dunlop RoSBK 2012 mai sunt de disputat încă 4 etape până la sfârşitul sezonului, după cum umrează: SlovakiaRing, Slovacia – 07 – 08 iulie, Hungaroring, Ungaria – 13 – 14 august, Brno, Cehia – 14 – 16 septembrie şi Bucureşti – 28 – 30 septembrie a.c. Etapa de la Bucureşti este programată să se desfăşoare pe pista circuitului Motorpark România de lângă Adâncata. Lucrările pentru construcţia acestui circuit au fost inaugurate pe 6 iunie si urmează să se încheie treptat, asfaltarea pistei urmând să fie gata până la data etapei programate din cadrul Dunlop RoSBK. Dunlop Romanian Superbike este prima competiţie oficială ce se va desfăşura pe acest circuit avânt în momentul de faţă încheiat un acord pe 3 ani de zile pentru derularea de etape pe pista de la Motorpark Romania.

Din pataniile mele la Slovakiaring


Andrei Enescu #99 – BMW S1000RR – pilot in RoSBK

 

Astazi o sa va povestesc putin din etapa de la Slovacia. Prima data cand am vazut acest circuit superb, facut intr-o tara in care nu sunt mai dezoltati ca noi, dar uite ca pot. Asa ca o sa trec direct la subiect. Slovakiaring un circuit de viteza si cand zic de viteza nu glumesc 🙂 deci acolo virajele sunt wow.

Prima zi pe Slovakiaring, aranjamentul de dimineata, prima intrare zic hai sa o iau usor, dar pe circuitul asta usor inseamna foarte tare din start. M-am calificat in grupa A2, grupele fiind impartite in A1 Pro, A2 racer, B Intermediara, C Rookies. Asa ca am lamurit-o cu grupele cum stam. Sa revenim la circuit, curbe largi de viteza cu saritoare, adica locuri unde pur si simplu zbori cu motoreta, putin denivelat dar relativ bun la aderenta si la conditii. Dupa prima intrare eram putin in ceata pentru ca trasele care le stiam aici nu mai se aplicau si trebuia schimbata putin tactica cat si setarile motocicletei.

 

Ziua a decurs bine am progresat usor spre un timp de 2.15,1 pana la sfarsitul zilei cel mai bun timp in calificari de la romani pe ziua de vineri. Totul parea atat de simplu, pana cand a doua zi am luat o decizie sa incercam si alte setari. Hmmm mare greseala. Am intrat intr-un miraj si o ceata care nu a facut decat sa ma incurce, am incercat sa lungim motocicleta ca sa fie mai stabile, dar nu mai performa atat de bine pe unele viraje si lista problemelor continua.

Ziua de sambata a mers relativ bine dar cu un progres bunicel am progresat la grupa A1 si am obtinut locul 5  pe grila formata din 260 de participanti la cursa de anduranta. Dar din cauza lipsei de fonduri am preferat sa nu duc aceasta cursa pana la capat fiind prea solicitanta pentru motocicleta si buzunar 🙂 3 ore de mers continuu streseaza orice motor.

 

Asa ca sa revenim. Ziua de duminica sau mai bine spus ziua cea mare ziua cursei 🙂  Dupa prima cursa cea de la 600 in care in ultimul tur s-a petrecut un accident destul de grav cu accidentarea lui Pop Petre si Octavian Negrea, cursa s-a amanat pentru eliberarea pistei si a celor implicati in accident. Dupa cateva minute de asteptare, care au parut o vesnicie, se da anuntul sa ne prezentam la start eu fiind pe pozitia 8 din 60 de rideri la clasa mare. In fata mea la romani avand pe Cazacu, Mistode si Vargolici. Facem ultimele verificari la motocicleta se anunta eliberarea pistei si se da startul pentru tura de incalzire. Plec bine de la start dar era doar o tura de incalzire ce era mai greu urma, ajungem din nou la start ma pregatesc sa incerc sa fac un start la fel de bun se da verde plec motocicleta da un mic semn de rateu, dar tot reusesc sa plec bine. Ajung pe locul 3, in fata mea pana in primul viraj reusind sa ma devanseze Cazacu si cu un alt rider.

Imediat un prim grup format din Michi Motorsport, Cazacu, eu si Mistode ne-am indepartat de restul concurentilor. In ultima parte a circuitului Mistode fiind in spatele meu incearca o depasire, eu fortez intrarea intr-un viraj pierd aderenta pe roata din fata incerc sa o controlez si ghici ce motocicleta s-a gandit sa prinda totusi aderenta din nou aruncandu-ma din sa direct in pietris si motorul desigur venid si el din urma, ca na nu se putea sa ma lase singur, aterizeaza la cativa metri de mine. Ma ridic putin ametit  de la impact alerg spre motocicleta cu speranta ca pot continua cursa, dar din nefericire motocicleta era mult prea avariata pentru a mai putea continua. Asa ca stau pe margine si privesc o cursa care putea fi relativ usoara, pierduta din cauza unei simple greseli. Asta e motorsportul niciodata nu poti sti ce se poate intampla.

 

Cu putin noroc si cu ajutorul unui prieten, Florin Calin, am reusit sa repar motocicleta si sa ma pregatesc pentru urmatoarea etapa. Inca mai ma resimt putin de la cazatura dar trece cu putina vodka  :))) glumeam  🙂  asa ca sper sa ne revedem cu bine la urmatoarea poveste de la Hungaroring!

 

N.R. La ora publicarii acestui articol Andrei face ultimele setari ale motocicletei pentru etapa de la Hungaroring 15-17 iunie.