Dupa ce ieri s-a stabilit structura shakedown-ului pentru sezonul 2012 in WRC, astazi s-a stabilit calendarul sezonului urmator al Campionatului Mondial de Raliuri. Anul urmator vom avea parte de 13 runde ce se vor desfasura incepand cu luna ianuarie pana in luna noiembrie si poate cea mai importanta stire o reprezinta revenirea raliului Monte-Carlo in competitia mondiala, runda care va deschide noul sezon.
Calendarul FIA WRC 2012 a fost confirmat dupa cum urmeaza
17-22/01: Rallye Monte-Carlo 09-12/02: Rally Sweden 08-11/03: Rally Mexico 29/03-01/04: Rally Portugal 27-29/04: Rally Argentina 25-27/05: Acropolis Rally 22-24/06: Rally of New Zealand 02-05/08: Rally Finland 24-26/08: Rallye Deutschland 13-16/09: Rally of Great Britain 04-07/10: Rallye de France – Alsace 18-21/10: Rally d’Italia 01-04/11: Rally de España
Intalnirea WMSC al FIA de ieri a stabilit structura shakedownului pentru urmatorul sezon al Campionatului Mondial de Raliuri. Echipajelor li se vor acorda un interval de doua ore in care le sunt permise maxim doua parcurgeri ale traseului. Dupa aceasta, conform ordinii stabilite de clasamentul general la zi, echipajele vor mai efectua o trecere de calificare.
Pilotul cu cel mai rapid timp la shakedown isi va alege pozitia la start in prima zi a raliului. Pilotii prioritari 1 si 2 vor fi obligati sa ia startul la calificarile din shakedown, cel mai lent urmand sa fie ultimul care-si alege pozitia la start. Pentru urmatoarele zile ale raliurilor din Campionatul Mondial, ordinea de start va fi inversa cu cea din clasamentul zilei anterioare, cel mai lent pilot dintre cei prioritari 1 si 2 urmand sa fie primul.
Alte decizii ale WSMC intrunit ieri la Singapore stabilesc 18-21 octombrie 2012 ca perioada de desfasurare a Raliului Italiei si 13-16 septembrie pentru cel al Marii Britanii. Sezonul 2012 va debuta cu Raliul Monte Carlo pe 17 ianuarie.
Prezent pe circuitul de la Castellet unde se desfasoara binecunoscuta competitie World Series by Renault, consilierul pentru dezvoltare al celor de la VW s-a aratat interesat de rivalul lui Sebastien Loeb de la Citroen.
Intr-un interviu acordat celor de la RMC Sport, Carlos Sainz a declarat ca e multumit de ritmul pregatirilor iar prima masina de teste VW Polo R WRC va fi gata la inceputul lunii ianuarie 2012. Spaniolul a precizat ca testele care vor urma de-a lungul anului viitor sunt foarte importante pentru cei de la VW si aceasta activitate va fi una asupra careia isi vor indrepta cu totii atentia.
Chestionat vizavi de aceasta noua postura pe care o are la Volkswagen, Sainz s-a aratat incantat si a precizat ca-i ajuta pe germani sa pregateasca echipa de raliuri gratie relatiei bune pe care o are cu Kris Nissen ( Dir. VW Motorsport) si datorita faptului ca echipa este cea cu care a lucrat timp de cinci ani pentru Dakar.
duelul sezonului 2011 in WRC
Bineinteles ca nu au lipsit intrebarile despre pilotii care ar putea concura pentru VW in WRC incepand cu sezonul 2013, insa Sainz a spus ca respecta decizia lui Loeb de a ramane la echipa unde si-a construit intreaga cariera. Despre rivalitatea dintre pilotii Citroen, Loeb si Ogier, spaniolul a spus ca aceasta este una logica in raliuri insa sefii echipei trebuie sa reuseasca sa gestioneze acest duel.
Principala noutate pentru mass media a fost confirmarea venita din partea lui Carlos Sainz vizavi de contactarea lui Sebastien Ogier de catre cei de la VW. Spaniolul a declarat ca Ogier este un pilot tanar si rapid iar cei de la VW sunt interesati sa-si asigure serviciile lui, contanctandu-l deja pe acesta. Datorita faptului ca Seb 2.0 este inca sub contract cu Citroen, alte detalii nu au mai fost dezvaluite.
Cel de-al treilea test programat de catre constructorul Volkswagen in WRC va avea loc in penultima etapa a campionatului, Raliul Spaniei. Echipa de uzina va alinia din nou la start doua Skoda Fabia S2000 ce vor fi pilotate de germanul Christian Riedemann si spaniolul Yeray Lemes.
Echipa condusa de directorul VW Motorsport, Kris Niessen, va avea doua principale obiective in acest test. Primul se axeaza pe pregatirea intrarii in WRC a noului model Polo R WRC in 2013, iar cel de-al doilea va urmari evaluarea tinerilor piloti. “Testele efectuate in Raliul Finlandei si Raliul Germaniei ne-au adus deja noi descoperiri in ceea ce priveste organizarea echipelor, si a logisticii adiacente. Fiecare etapa din WRC isi are particularitatile sale, de aceea este important sa adunam experiente specifice. Primul echipaj format din Christian Riedemann si Michael Wenzela a facut deja o treaba buna in raliul de casa din Germania si acum vor putea sa isi demonstreze abilitatile si pe macadam. De cealalta parte ii avem pe Yeray Lemes si co-pilotul sau Rogelio Penate ce vor fi cu siguranta foarte motivati ei alergand in fata co-nationalilor lor.” declara Kris Niessen.
In varsta de 23 de ani, Christian Riedemann va alerga alaturi de co-pilotul sau Michael Wenzel pentru a doua oara intr-o etapa WRC, prima fiind cea in Germania, unde a reusit un loc trei in categoria S2000. Yeray Lemes este cu un an mai mare decat colegul sau si se simte foarte bine pe aceasta suprafata dovada fiind castigarea in 2009 a etapei nationale de raliu din Spania si locul 1 in JWRC anul trecut tot in Spania. In prezent el concureaza alaturi de co-pilotul sau Rogelio Peñate in WRC Academy unde se afla pe pozitia a patra in clasamentul general.
Jari-Matti Latvala incheie cea de-a doua zi a raliului Australiei in pozitia de lider cu un avans de 22.7s in fata coechipierului sau Mikko Hirvonen. A fost o zi “linistita” fata de prima zi a raliului, Latvala preluand conducerea dupa prima speciala a zilei si cu cele patru scratch-uri din prima bucla a zilei si-a mentinut avantajul in fata lui Hirvonen.
Petter Solberg s-a mentinut pe pozitia a treia pe care o ocupa la sfarsitul primei zile, insa ecartul fata de pilotii Ford s-a marit cu aproximativ 15s, norvegianul fiind acum despartit de ocupantul primei pozitii de 59.5s. Mattew Wilsonn se afla pe un confortabil loc patru, fara a putea spera la o pozitie pe podium in conditii normale de concurs si nici nu se afla sub amenintarea ocupantului celei de-a cincea pozitii. Khalid Al Qassimi ocupantul locului 5 se indreapta spre cel mai bun rezultat al sau in WRC daca va reusi sa termine raliul pe aceasta pozitie.
Cea de-a doua bucla a zilei a fost dominata de pilotii Citroen reveniti in raliu datorita regulii SUpeRally, insa Ogier cel mai bine clasat dintre cei doi inca nu si-a indeplinit obiectivul acela de a reveni in top 10, aflandu-se in acest moment pe locul al 11-lea.
Maine ne asteapta 6 probe speciale impartite in doua bucle, fiind practic 3 probe ce vor fi parcurse de doua ori. Chiar daca Latvala se va vedea pus in postura lui Hirvonen de astazi aceea de a curata drumul, acesta nu s-a aratat deloc ingrijorat “Nu imi fac griji ca voi alerga primul. Nu a fost o lupta foarte mare, dar a fost o mica presiune deoarece trebuie sa tii masina pe traseu si nu a fost un lucru deloc usor.” Cu toate ca maine va curata drumul Latvala s-ar putea sa nu piarda sefia clasamentului, nestiindu-se daca cele 6 speciale de maine vor fi totusi suficiente pentru Hirvonen sa recupereze cele 22.7s, astazi Latvala avand la dispozitie 146.54 km de proba speciala, iar maine doar 98.82 km de speciala vor fi disponibili pentru Hirvonen sa recupereze. La un calcul simplu daca Hirvonen ar castiga pe kilometru exact cat a reusit astazi Latvala, vom avea un rezultat de doar aproximativ 19s pentru intreaga zi pentru Hirvonen ceea ce nu ar fi de ajuns. Dar in raliuri nu ne putem baza pe matematica, insa ne putem baza pe faptul ca maine va fi din nou o lupta la sutimi de secunda pentru pilotii Ford daca nu vor interveni ordinele de echipa.
Asa cum era de asteptat pilotii Ford domina in cea de-a doua zi din Raliul Australiei, dupa abandonurile celor doi Sebi din prima zi. Plecat primul pe probele speciale, Mikko Hirvonen va curata astazi drumul si cel care va beneficia de acest lucru din plin va fi chiar colegul sau Jari-Matti Latvala, care deja a semnat scratch-ul pe primele 4 speciale ale zilei, trecand astfel in fruntea clasamentului provizoriu.
Pilotii Citroen, Loeb si Ogier au revenit astazi in raliu datorita regulii Superally, la fel cum au facut-o si ceilalti piloti care au abandonat ieri Ken Block, Daniel Oliveira, Evgeny Novikov si Peter Van Merksteijn Jr. Daca pentru Ogier lucrurile erau destul de simple el neavand probleme foarte mari la masina, pentru Loeb revenirea in raliu nu era foarte siugura datorita avariilor suferite la caroseria DS3 WRC-ului sau. Dintre cei doi Sebi doar Loeb se mai afla in afara topului 10, Ogier semnand deja scratch-ul pe specialele 15, 16 si 17, telul declarat al acestuia fiind revenirea in top 10.
Locul trei este ocupat in continuare de Petter Solberg care s-a plans la inceputul acestei zile de manevrabilitatea masinii, supravirarea fiind factorul principal de nemultumire. Acest lucru s-a vazut si in timpul obtinut de norvegian, ecartul dintre el si Latvala crescand la fiecare speciala. Dupa prima bucla a zilei, inginerii echipei PSWRT au adus modificari asupra masinii, si acest lucru s-a vazut imediat Solberg fiind mai rapid decat Hirvonen cu 3.3s pe PS 15. Norvegianul se simte foarte bine in masina dupa modificarile aduse si forteaza in incercarea de a reduce ecartul fata de Hirvonen. Pe speciala 17 Petter a avariat partea fata a masinii fiind mai incet cu 0.8s fata de Hirvonen insa acesta declara: “Nu stiu ce am lovit, nu am simtit nimic. Sunt multumit de timp.”
Fratele sau insa, Henning Solberg, nu a fost atat de norocos si s-a oprit pe PS 15 datorita unor probleme electrice la Ford-ul sau. Matthew Wilson a trecut astfel pe pozitia a patra in clasamentul general si declara dupa PS 15: ” L-amvazut pe Henning oprit pe partea stanga. Placuta OK era afisata si acesta este cel mai important lucru. Pentru noi pozitia a patra este foarte buna si masina merge mult mai bine decat dimineata.”
Ken Block nu a ratat nici astazi ocazia de a face un pic de spectacol, insa de aceasta data neintentionat, rasucindu-se pe speciala 16 si pierzand astfel aproximativ 30 de secunde.
Dupa dezastrul celor de la Citroen din prima jumatate a zilei, Ford se afla la conducerea raliului Australiei cu cei doi piloti ai sai Mikko Hirvonen si Jari-Matti Latvala. Cei doi finlandezi conduc cu un ecart destul de linistitor fata de cel de-al treilea clasat norvegianul Petter Solberg ce pare a fi singurul ghimpe pentru ceea ce se anunta un rezultat excelent pentru cei de la Ford.
Astazi am avut parte de, probabil, cea mai dramatica prima zi a unui raliu din acest sezon a campionatului mondial de raliuri. Pe fondul unei suprafete de macadam extrem de alunecoasa, majoritatea pilotilor au avut probleme din pacate unii mai mari si mai grave decat ceilalti, ghinionul revenind de aceasta data celor din tabara Citroen. Petter Solberg singurul pilot pe o masina Citroen DS3 WRC care a reusit sa incheie cu bine prima zi se afla la +44.3s fata de liderul raliului Hirvonen. Majoritatea pilotilor s-au plans de conditiile de astazi, Hening Solberg declarand :” Am fost ca Bambi pe gheata cu pneurilepe care le-am avut, in conditiile de astazi. Sunt fericit ca ma aflu pe pozitia a patra dupa prima zi.”. Nici Hirvonen nu a parut prea fericit de conditiile intalnite :” A fost o zi grea cu conditii dificile, nu a fost deloc placut. Am facut cateva greseli, dar ceilalti au facut greseli mai mari asa ca vom vedea ce se va intampla in cele doua zile ramase, daca voi putea sa castig a treia oara consecutiv Raliul Australiei.”
Clasamentul dupa prima zi (PS 10) se prezinta astfel:
“Tanarul” de 73 de ani, Rauno Aaltonen nu si-a pierdut deloc entuziasmul pentru raliuri, sportul care l-a propulsat spre un succes international in anii ’50 si ’60. Finlandezul a castigat Campionatul de Raliuri din Finlanda in 1961 si 1965, cel din Europa in 1965 si celebrul Raliu de la Monte Carlo in 1967.
Desi Aaltonen si-a inceput cariera in competitiile cu barci de viteza, motorcross si curse de motociclete, raliurile i-au adus cel mai mare succes. Totusi talentul lui ca pilot de raliuri se extinde dincolo de colectia lui de titluri de campion; va fi cunoscut mereu pentru descoperirea anumitor tehnici de pilotaj care sunt folosite si in ziua de azi in forme mai evoluate.
In anii ’50 (cu mult inainte de aparitia Campionatului Mondial de Raliuri), Aaltonen a promovat masinile cu tractiune fata in defavoarea celor cu tractiune spate. Fiecare dintre tehnicile lui inovatoare de pilotat, Scandinavian Flick si franarea cu piciorul stang, au fost descoperite pentru a inlatura (elimina posibilitatea aparitiei) efectelor subvirarii la masinile cu tractiune fata.
Aaltonen si-a perfectionat propriile tehnici pe durata carierei sale in timp ce pilota masini precum Saab sau MINI Cooper. “Aceste tehnici sunt esentiale pentru a evita subvirarea” spune carismaticul finlandez. “Inainte, singura modalitate de a opri o masina cu tractiune fata sa subvireze in conditii de aderenta scazuta era sa tragi frana de mana.Chiar daca frana de mana este aproape, un pilot tot trebuie sa ia mana de pe volan. Acest lucru ar incetini fie schimbarea vitezei, fie efectuarea virajului.”
Aaltonen si-a propus sa gaseasca si alte alternative mai eficiente. Prima oara a fost manevra denumita “Scandinavian Flick”, un exercitiu de pilotaj care consta in manvrarea masinii spre directia opusa a urmatorului viraj astfel incat miscarea rezultata permite automobilului o viteza mai mare la trecerea prin viraj. “Cand am inceput sa pilotez in Finlanda in anii ’50, nu aveam caiete cu notite pentru dictare, deci nu stiam probele speciale. Cand ajungeam intr-o curba, nu stiam cat de stransa este, asa ca masina incepea sa subvireze. Debutul meu s-a produs in competitiile cu barci de viteza unde trebuia sa derapezi in curbe, nu prea mult, dar intr-o forma controlata. Am introdus acest stil de a derapa, deoarece am inteles ca numai un cauciuc cu un unghi care-i permite alunecarea poate crea forta laterala, forta care face masina sa abordeze cu viteza virajele stranse.”
“Cei mai multi piloti exagerau cu utlizarea acestei metode, lucru care putea duce la ruperea puntii spate sau putea cauza pene rotilor. Eu foloseam flick-ul numai in curbe, unde stiam ca masina probabil va subvira, nu si in alte conditii.”
Dani Sordo, Rauno Aaltonen si Kris Meeke la lansarea noului MINI JCW WRC
Dupa un timp, Aaltonen a brevetat metoda franarii cu piciorul stang. Ca si metoda “Scandinavian Flick”, scopul ei era acela de a suprima subvirarea, dar era un pic mai sofisticat. Franarea cu piciorul stang presupune o apasare usoara a pedalei de frana cu stangul in timp ce piciorul drept accelereaza. Blocarea rotilor fata in momentul franarii este compensata de putere, dar datorita discurilor spate, puntea spate se blocheaza. Acest lucru va face masina sa derapeze, astfel incat sa existe un unghi potrivit pentru un drift bun fara flick si fara a folosi frana de mana.
“In mijlocul curbei poti decide unghiul derapajului doar prin apasarea franei si prin accelerare. Majoritatea masinilor nu au suficienta forta de franare pe spate, asa ca obisnuiam sa marim etrierii pentru o franare mai eficienta. Prima data am aplicat asta pe un Saab, dar am folosit-o la toate masinile cu tractiune fata. Daca stii in teorie cum ar trebui sa functioneze, este mult mai usor pentru creier sa inteleaga cand trebuie sa o faci. Multi oameni o fac fara sa inteleaga, deci pentru ei este o metoda nefolositoare.”
Aaltonen la Raliul Germaniei 2011 alaturi de inginerii Prodrive
Desi fiecare din tehnicile lui Aaltonen implica derapajul, el insista ca unghiul de alunecare trebuie sa fie perfect echilibrat. “Secretul victoriilor mele a constat in echilibru perfect dintre derapaje si mersul eficient.” Totodata, carismaticul finlandez sustine ca oricine ar fi aprofundat studierea dinamicii masinilor ar fi putut descoperi aceste tehnici. Modestia este caracteristica de baza a lui Aaltonen. “Nu ma simt mandru. Toti ar trebui sa gasim cate ceva nou mereu, ca sa ne simtim mandri. Am mult mai multe lucruri de care sunt mandru; de exemplu, sa le explic inginerilor cum sta treaba cu masinile cu tractiune integrala si sistemele de control al stabilitatii.”
Modestia remarcabila a lui Aaltonen se regaseste si cand vorbeste despre recordul sau, unul pe care multi piloti si-ar dori sa-l aiba; cea mai mare viteza medie pe o proba speciala. “Acest record a ramas in picioare doar pentru ca s-a schimbat regulamentul” explica el. “Nu e nimic de care sa ma simt mandru. Totul s-a intamplat pe un drum rapid langa Cercul Polar. Nu am avut caiet de dictare, asa ca singura problema erau crestele. Nu stiam daca urmeaza un viraj sau nu. Am concurat pe un MINI Cooper S care avea o viteza maxima de 185 km/h. Proba speciala avea lungimea de 50km. Media mea a fost de 148 km/h. MINI-ul era foarte rapid deoarece avea un ampatament redus pe cand celelalte masini il aveau mai mare. O masina nu vireaza repede daca are ampatamentul mare. Motorul transversal a fost de asemenea revolutionar iar MINI-ul era foarte mic si usor. Aveam nevoie doar de jumatate din aderenta celorlalti piloti pentru a avea aceeasi viteza in curba, luand in calcul ca aveam doar jumatate din puterea celorlalte masini.”
Aaltonen trebuie sa ramana in memoria noastra ca facand parte din elita celor care au promovat aceasta disciplina a raliurilor. El este un narator, un expert si un gentleman, dar mai presus de toate, un entuziast.
Dupa ce in prima zi si-au impartit victoriile pe cele doua speciale ale zilei, Loeb si Ogier au adus dezastrul in cadrul echipei Citroen Racing. Primul abandon avea sa il inregistreze septuplul campion mondial pe PS 4 Brooklana 1, la jumatatea specialei, acesta intrand intr-un viraj de dreapta cu o viteza mult prea mare, care s-a soldat cu aproximativ 5 tonouri a DS3-ului WRC. Echipajul a scapat nevatamat, Loeb recunoscandu-si vina: ” Am intrat prea tare in virajul de dreapta pentru ca am facut o greseala in momentul in care ma uitam la un timp intermediar afisat pe bord. Nu am fost concentrat, nu am franat destul si am intrat prea tare in viraj.” Loeb se afla la conducerea raliului in momentul accidentului.
Ogier mostenea astfel primul loc in clasamentul general provizoriu dupa abandonul coechipierului sau si cu Loeb iesit din calcule urma ca Seb 2.0 sa obtina puncte importante in economia campionatului. Cu prima bucla a zilei incheiata, urma o noua parcurgere a celor trei speciale de dimineata. Dezastrul a lovit chiar pe finalul PS7 Shipmans 2, atunci cand Ogier a lovit un copac si a trebuit sa se opreasca dupa aproximativ 1km, pierzand astfel sansa de a reduce ecartul fata de Loeb.
Pilotii din tabara Ford au fost principalii beneficiari ai celor doua abandonuri acestia trecand la conducerea raliului in ordinea Hirvonen, Latvala doar 6,6s despartindu-i pe cei doi finlandezi dupa PS 8.
Alte abandonuri inregistrate astazi in Raliul Australiei au fost: Ken Block iesit in decor, Daniel Oliveira cu radiator fisurat, Peter Van Merksteijn Jr. cu doua pene de cauciuc si doar o roata de rezerva, Evgeny Novikov cu avarii la masina dupa lovirea unui bolovan, iar Khalid Al Qassimi a pierdut 1 min dupa pierderea spoilerului fata in urma unei treceri prin apa.
Loeb a rămas la Citroen. Măcar un an, pentru că în noul contract, valabil până în 2013, se precizează și faptul că Seb ar putea să se oprească și după un sezon. La prima vedere am putea spune că anunțul făcut public înaintea Raliului Germaniei are darul de a limpezi apele la bursa transferurilor din WRC. Însă lucrurile nu stau deloc așa.
Motivul este Ogier. Chiar dacă nu a avut tăria de a o recunoaște public până la momentul în care colegul său a semnat noul contract, Seb 2 își dorea să rămână stăpân în ograda Citroen. Iar acest statut privilegiat era garantat de despărțirea francezilor de Loeb, caz în care el și Quesnel urmau să facă legea. Problema a apărut după victoria septuplului campion mondial în Finlanda, momentul care l-a făcut să elimine ideea retragerii și s-a întâlnit cu cei de la Volkswagen. Oficialii companiei Citroen au avut în față perspectiva de a pierde ambasadorul mărcii, au luat taurul de coarne, și au pus lucrurile la punct. Nu numai că au prelungit acordul cu Loeb, ci l-au pus la punct și pe Quesnel, eliminând din discuție posibilitatea ca piloții echipei să lupte pentru victorie.Și ca totul să fie clar, a venit și poziția oficială: ”Nu am discutat despre asta, dar un contract pe doi ani cu septuplul campion mondial este un semn clar al implicării noastre”, a spus Jean-Marc Gales, membru al Consiliului Director al grupului Peugeot Citroen, cel care a avut sarcina de a purta negocierile cu Loeb.
Normal, noua perspectivă nu i-a căzut deloc bine lui Ogier, care, în Germania, nici măcar nu a mai încercat să își spună diplomat punctul de vedere. Ba chiar mai mult, știind că are contract valabil pentru anul viitor, a forțat nota, declarând despre Loeb că este un plângăcios care are nevoie de ordine de echipă pentru a se impune. Numai că nu a obținut ce a vrut, adică revenirea lui Quesnel în poziția de a gestiona lucrurile în echipă, ci a reușit să-i enerveze pe Gales&Co. Reacția a venit imediat: “Ogier are un contract cu noi în acest an, dar nu vreau să comentez despre 2012 şi 2013. Cea mai probabilă alternativă pentru Ogier ar fi un loc la Ford în sezonul viitor, iar directorul echipei Malcolm Wilson a declarat că va discuta cu francezul.” Și uite așa, apele s-au învolburat din nou.
Dacă Ogier ajunge la Ford, spune Wilson, rămâne un singur finlandez. Or, cum Latvala încă mai are contract, iar al lui Hirvonen expiră, cel mai probabil acesta urmează să fie Jari-Matti. Cu atât mai mult cu cât după ce a ratat titlul mondial pentru un singur punct, în 2009, în contextul în care înaintea etapei finale din Marea Britanie era lider, Mikko nu a mai adunat decât două victorii. În plus, ritmul său a avut de suferit simțitor și ca urmare a accidentului de anul trecut, din Finlanda, iar erorile de pilotaj decisive s-au tot adunat, cel mai recent și notoriu exemplu fiind cel consemnat tot la Hirvonen acasă, anul acesta.
Mutarea lui Seb2 la echipa lui Wilson aduce două semne de întrebare. Cine vine la Citroen, alături de Loeb, și ce face Hirvonen. La prima întrebare văd ca soluții Bouffier sau Neuville. În ceea ce-l privește pe Mikko, ar avea ca posibilități trecerea la MINI, alături de un Richards pentru care a mai concurat în startul carierei, sau la Volkswagen, echipă care-și dorește un pilot cu experiență. Numai că, în cărți la echipa germană este și Petter Solberg, iar acesta are de partea sa mai multe atuuri: a fost campion mondial, are un plus de experiență în dezvoltarea mașinii și, nu în ultimul rând, charismă.
Și, iată cum apele bursei transferurilor nu s-au limpezit deloc, semnele de întrebare privind configurația finală a echipelor pe care le vor alinia începând din 2012 principalii constructori implicați în WRC încă persistând. În ceea ce ne privește, este un motiv în plus să ne concentrăm atenția în săptămânile care vin către această competiție, spectacolul fiind garantat nu doar de probele speciale, ci și de bursa transferurilor.
Totul despre WRC,IRC, CRR , CNVC , F1 si restul sporturilor cu motor
Echipa condusa de directorul VW Motorsport, Kris Niessen, va avea doua principale obiective in acest test. Primul se axeaza pe pregatirea intrarii in WRC a noului model Polo R WRC in 2013, iar cel de-al doilea va urmari evaluarea tinerilor piloti. “
In varsta de 23 de ani, Christian Riedemann va alerga alaturi de co-pilotul sau Michael Wenzel pentru a doua oara intr-o etapa WRC, prima fiind cea in Germania, unde a reusit un loc trei in categoria S2000. Yeray Lemes este cu un an mai mare decat colegul sau si se simte foarte bine pe aceasta suprafata dovada fiind castigarea in 2009 a etapei nationale de raliu din Spania si locul 1 in JWRC anul trecut tot in Spania. In prezent el concureaza alaturi de co-pilotul sau Rogelio Peñate in WRC Academy unde se afla pe pozitia a patra in clasamentul general.
