Category Archives: Derapaje Controlate

Taxa VIP marca FRAS

Astazi o sa va povestesc  despre minunatele taxe, specifice tarii noastre. Taxele sunt iubite in general de cei care vor sa  isi rotunjeasca veniturile si nu prea le place sa munceasca. E foarte usor sa institui o taxa si sa-ti asiguri un venit periodic din aceasta, tu neavand prea mare lucru de facut decat sa ii asiguri pe ceilalti ca fara ea nu se poate.

 

Ei bine da, vorbesc despre taxa impusa de Federatia Romana de Automobilism Sportiv (FRAS) pentru copilot One Event din Campionatul National de Viteza in Coasta (CNVC). Sa o luam metodic. Orice pilot care participa la competitile organizate FRAS trebuie sa se supuna reglementarilor acestei entitati iar asta este un lucru normal. Cui nu ii convine este liber sa se duca sa concureze in alta tara. Desigur, nu este deloc usor sa organizezi competitii de motorsport. La coasta trebuie sa inchizi drumul pentru aproape doua zile intr-un weekend. Trebuie o droaie de avize, de la Politie, CNADNR, Primarie, IGSU si multe altele. Nu o sa stau sa va plictisesc cu toate. Toate acestea nu vin gratis, ele costa bani si resurse cheltuite cu oamenii care fac posibil acest lucru: jandarmi, medici, politisti. Bani pe care trebuie sa ii recuperezi de undeva, pentru ca nimeni nu mai face munca voluntara. Organizatorul trebuie sa isi acopere macar cheltuielile daca nu face profit, pentru ca lui ii revine toata responsabilitatea de care va spuneam inainte. Astfel, este oarecum normal sa fie si o taxa de copilot One Event veti spune. Da, poate, daca ea ar fi incasata de organizator. Dar aceasta taxa este incasata de FRAS.

 vip

Ca sa stai in dreapta unui pilot intr-o urcare la una din etapele din CNVC trebuie sa platesti la FRAS o taxa de 50 euro. (anul trecut era de 120 lei.) Trebuie sa fii echipat corespunzator cu casca si combinezon, deci e normal sa platesti pentru ca le inchiriezi veti spune. Da, dar FRAS nu ti le inchiriaza, ci trebuie sa te descurci tu singur sau pilotul. Deci nu primim asta pentru 50 de euro? NU. Bine, dar trebuie sa mergi pe un traseu inchis si securizat de oameni care stau acolo si se asigura ca drumul e inchis si totul este in regula, asa ca acei oameni trebuie sa fie platiti. DA dar nu de FRAS sunt platiti, e treaba organizatorului. Aha, deci nu pentru asta sunt cei 50 de euro? NU. Vai, acum mi-am dat seama, pilotul are cheltuieli, masina merge cu benzina, cauciucuri, ulei etc. Da, dar e treaba lui si daca vrea sa te ia in masina, o face ca esti prieten cu el sau vrea sa faca o bucurie unui fan sau partener sa simta pentru aproximativ 2 min ce simte un pilot. Adica, cei 50 de euro ajung la pilot? NU. Pai atunci de ce platesc 50 de euro la FRAS? Pentru ca primesti o hartie A4 (probabil s-a scumpit hartia de a crescut taxa) pe care o semnezi si declari ca daca ai vreun accident, FRAS nu este raspunzator pentru nimic, si cu asta ai licenta VIP (one event). Aceasta licenta este daca vreti gaselnita prin care FRAS a instituit legal aceasta taxa.

 

Asadar, avem o formula FRAS + organizator + pilot = 50 euro, fiecare are un input in acesta ecuatie si totusi FRAS = 50 euro, deci organizator = 0 si pilot = 0? Pai cum daca toti fac parte din ecuatie. Pai asa cum ti-am explicat mai sus.

 

Din acest an Campionatul National de Drift se va desfasura sub egida aceleiasi FRAS. Nimic mai frumos, insa ajungem la taxa de copilot care a existat si in anii precedenti. Aceasta era de 50 de lei si revenea in integralitate PILOTULUI. Oare asa va ramane si in 2013? 

A batut Ogier sau a pierdut Loeb?

Cam la aceasta intrebare se reduce intreaga reactie a iubitorilor de raliuri, nu doar din Romania, ci din intreaga lume. Am urmarit cu destula atentie si site-urile consacrate de afara si, in mare parte, toti au pus accentul pe infrangerea lui Loeb. Ca fan declarat al originalului, nu am cum sa fiu extaziat de victoria versiunii 2.0, dar o sa incerc sa-i aduc multumirile care i se cuvin.

 Rally Sweden 2013

Asadar, multumim Sebastien Ogier pentru un raliu perfect! Nicio greseala de setup, tactica sau de pilotaj! Felicitari! Multumim Sebastien Ogier pentru faptul ca ai facut ca pasionatii de raliuri sa vorbeasca mai mult ca niciodata despre raliuri si sa nu se mai uite la tv la emisiuni tampite! Ne-ai lipsit foarte mult, abia acum dupa 2 etape in 2013 se vede acest lucru. Totusi, nu pot sa nu ma gandesc, cat de mult ne va lipsi Loeb anul acesta, la etapele la care nu va fi prezent sau cat de mult ne va lipsi la anul. Asta daca vom mai avea si alti constructori prezenti la start in 2014 in afara celor de la VW. Cum zicea Gabi Tomescu, ” Regele a murit, traiasca regele!”. Teoretic doar marca si numele s-au schimbat. Practic, cred ca vom asista la un galop al lui Ogier in acest sezon. Oare asta ne-am dorit? Oare asta va face mai mult bine WRC-ului? 

 

Reactiile presupusilor fani ai lui Ogier au fost total pe langa. Si nu cred ca doar eu am remarcat acest lucru. Mugurel Pirscoveanu, prietenul nostru cu care va mai stresam din cand in cand, a scris o poveste lunga dar interesanta si foarte subiectiva despre cat de anti-orice merge perfect suntem noi. Are cineva cum sa-l contrazica? Cu argumente si tot la fel de subiectiv? Daca da asteptam comentariile voastre mai jos sau pe adresa noastra de e-mail, o gasiti sus la contact 🙂

 

Nu imi doresc sa fie un parastas al celui mai bun pilot si copilot din istoria motorsportului. Incerc, insa, prin cuvintele mele, sa aduc un omagiu celui care a dovedit ca este cel mai rapid pe orice suprafata, atat timp cat a avut 4 roti si volan.

 

As incerca sa imi aduc aminte de Senna si de epoca gloriei unui sport. Acele vremuri in care un pilot se lupta barbateste cu alt pilot. (n.r. Prost). Din pacate, tehnologia l-a impins la un gest necugetat prin care sa isi modifice coloana de directie chiar in ziua cursei in care, in calificari, ii murise un coleg. Cursa de la Imola din 1994 o stim cu totii si nu are niciun rost sa va aduc aminte ce a urmat.

 Senna Mclaren 1993

Chestiunea este nelamurirea lui Senna referitoare la pilotul talentat care venea din urma. Senna, desi castiga pole-position din prima tura, venea dupa doua abandonuri. In a treia cursa a murit.

 

Acum ma deranjeaza memoria mea: de fiecare data cand urmaream o cursa de F1, Senna era cel mai bun. Indiferent de conditii, suprafata sau de concurenti. Iar eu la fiecare cursa incercam sa tin cu al doilea favorit! Prost, Mansell, etc. De fapt, de ce doream asta? Pentru ca nu imi venea sa cred ca este de nebatut! In 1993, s-a intors Prost in F1 la volanul celei mai competitive masini (Williams), iar Senna s-a trezit ca are acelasi sasiu (McLaren), dar cu un motor dezastruos (adica Ford), asta dupa ce Honda a fugit pe usa din dos, dupa ce a vazut cu ce vine Williams.

 

In 1993 a incercat el, Senna, sa faca ceva dar nu a fost deajuns. L-a imbratisat pe podium, victorios dealtfel (Senna) pe Ron Dennis, si i-a soptit la ureche ca pleaca la Williams. Ron l-a asigurat ca are intotdeauna un loc inapoi la McLaren. In 1994, desi masina era senzationala, Senna a abandonat la fiecare cursa. Presiunea castigarii cursei si-a pus amprenta pe el. Bla, bla…Stiti istoria!

 

Important este ca in spate era un pilot care dovedea ca vrea mai mult. Acum suntem in 2013. Am uitat de F1 sau, ma rog, de presiunea din creierii lui Senna…

 

Suntem in WRC, adica in Campionatul Mondial de Raliuri. Avem fiecare in gandul nostru senzatia ca ne pricepem la raliuri sau ne place sa conducem cu viteza. Sau ne face placere sa ne uitam la raliuri. Dupa epoca de aur, sau neagra, din anii `80, ma refer la masinile de grupa B in care a aparut prima masina cu 4 planetare (n.r. Audi Quattro), lumea raliurilor s-a schimbat complet.

 Audi Quattro

Nu as trece atat de usor peste epoca aceasta, a frumoasei grupe B, pentru ca dupa ce Audi a implementat 4 planetare pe masina, „a reusit”, desi avea cei mai valorosi piloti ai momentului, sa nu castige decat doua titluri mondiale. A venit francezul de la Peugeot si italianul de la Lancia sa puna capat victoriilor nemtilor. Practic, din 1982, Audi a castigat doua titluri mondiale, Peugeot 2 si Lancia inca 2. Nu stiu unde este suprematia!?!? Si nu gasesc nicio noima fanilor Audi. Pentru ca replica celorlalti a fost mai puternica decat se asteptau germanii de la Audi.

 

Din 1987, de cand grupa B a decedat (fie-i tarana usoara), Lancia a inceput un galop de sanatate. Acest mars era ca urmare a altor titluri obtinute si inainte de anii ’80.

Delta integrale

In anii 1993, rupeau ritmul celor de la Lancia, care oricum se retrasesera din 1991, dar castigau chiar si printr-o echipa privata (Jolly Club), prietenii japonezi de la Toyota. Tot nemti. Adica masinile se pregateau in Nemtia. Ciudat este cum la sfarsitul lui 1994 li se gasea o flansa, un pic ciudata, turbinei montate de germani. Urmeaza descalificarea si Toyota urmeaza un curs de slabire fara carbohidrati si fara proteine!

 

Aici este momentul in care Subaru incepe sa isi arate coltii: are un pilot prea rapid pentru ceilalti, inconstient de altfel, si un dublu campion mondial, in persoana lui Sainz! Urmeaza certurile de rigoare(vezi inceputul de articol si sa iti aduci aminte de Senna/Prost) castiga Sainz la el acasa, McRae este obligat de echipa sa franeze pe o portiune de mare viteza si acelasi McRae isi ia revansa in Marea Britanie (la el acasa) si castiga titlul.

 

Din 1996, apare alt constructor japonez puternic (Mitsubishi) si cu un pilot de valoarea lui Makkinen reuseste sa ii puna pe tava acestuia 4 titluri mondiale la piloti. La constructori nu reuseste, pentru ca si ceilalti s-au dovedit a fi la fel de bataiosi. Subaru reuseste 3 titluri, Toyota mai ciupe unul, Mitsubishi mai ciupe si el ceva pe acolo!

 Rally-Kenia-99-Tommi-Makinen-Mitsubishi-Lancer-Evolution-V-WRC-1

Ehe, tata, ce vremuri! Luau startul 6-7 constructori si se bateau circa sapte-opt piloti la victorie…

 

Prima faza ciudata a istoriei mele a fost cand in 1996 aparea un Megane kit-car si un Peugeot 306 Kit Car.  La Monte Carlo in 1996 nu s-a tinut etapa WRC, iar un Bernandini castiga pe un Escort deja aflat in insolventa. Faza a fost ca se bateau la victorie masini cu tractiune fata! Pai sa imi aduc aminte de anii `80 cu Audi? Asa si? Parca mergeau mai repede masinile astea doar cu 2 roti motrice…
Hmm…

 

In acelasi an (1996) Peugeot i-a incurcat pe mai marii WRC-ului in aproape toate etapele de asfalt. 
In 1997 s-a intamplat chiar sa ii deranjeze Kit Car-urile!

 

Pai stai un pic? Cum ramane cu cele 4 planetare??????

 

Ptiu drace! Stai ca in 1997, dupa ce si-a surclasat adversarii in Dakar, Citroen, condus de Guy Frequelin, a adus o masina la fel: tractiune fata, fara turbo si cu o suspensie impecabila.

 

In 1998, pe asfalt, deja Citroen era vedeta. A fost prima masina cu tractiune pe puntea fata din WRC inscrisa, care castiga etapa de campionat mondial.

xsara_kitcar

A urmat o perioada de acalmie in lumea raliurilor. S-a impus un restrictor pe admisia fara turbina masinilor de genul Kit Car. I-a incurcat un pic Xsara Kit Car si in 1999, dar nu a mai contat, pentru ca deja erau niste masini in afara legilor.

 

Citroen s-a pus pe treaba serios si au dezvoltat Xsara T4. Masina cu care nu puteau sa o dea de gard ( asa cum vroia sora cea mare – Peugeot). Si au inceput sa analizeze fiecare surubel si fiecare element care ar fi dus la un succes fara limite. In afara de faptul ca si-au ales un jucator din pepiniera proprie (n.r. Loeb/Elena) au cumaparat chiar un teren la Versailles. Au facut proiecte de neimaginat pentru un simplu jucator din WRC, cum ar fi  Prodrive in acele timpuri, sau Seat (care se batea cu pumnii in piept – nu e asa ca ati uitat de sifonerele de Seat si Skoda?).

 

Au ales un tancodrom militar, chiar langa Velizy, in gradina fabricii Renault.

 

De fapt, surpriza cea mai mare avea sa vina de la surioara cea mare, Peugeot, care trebuia sa semneze ordinul de plata pentru investitia in motorsport atunci cand Peugeot il avea pe Panizzi si pe Gronholm, pregateau cea mai senzationala revenire in WRC, dupa nefastul 1987, si il cooptasera si pe Delcour, dupa salbaticiile cu Kit Car-urile…

 

Si au semnat ordinul de plata! Asta a fost meritul lui Frequelin!
Si baietii s-au pus pe treaba serios de tot!

 

Adica au facut prima masina de WRC cu suspensie activa! Lucru simplu pentru Citroen, dar greu de inteles pentru ceilalti, inclusiv pentru Peugeot.

 

Au dat drumul la acest T4 prin cel mai salbatic campionat de asfalt din lume: Franta. Aveau trei piloti, dar numai unuia singur i-au incerdintat volanul bestiei. In tot acest timp, continuau sa isi bata joc in campionatele europene cu vechiul model Xsara Kit Car.

 

Sa ne aducem aminte ca in 2000 am avut placerea sa il vedem pe un Bugalski in Bulgaria la vreo 2 minute de urmatorul, adica Bruno Thiery. Amandoi aveau aceeasi masina: Xsara Kit Car. Am fost de fata atunci! Si stiu si cand i-au furat camionul echipei noastre de la Romcar cu Ka-urile! Sic!
In fine…

 

I s-a oferit lui Loeb sa concureze pe doua masini diferite: Saxo Kit Car in mondiale la clasa Junior WRC si pe un Xsara T4 in campionatul francez.

Saxo

A iesit saracul campion in amandoua. Dar nu asta vroiam sa zic…

 

De la inceput, ma gandeam la sezonul 1997, atunci cand Loeb rasturnase 16 masini si McRae se lupta la titlu cu Makinen. Atunci, m-am intalnit cu George Grigorescu la o etapa din CNR si el incerca sa ma convinga sa iau un Clio Williams! Good point! Greseala lui a fost ca avea pe scaunul din dreapta o revista Echappement in care era Saxo pe coperta, de culoare albastra, condusa de un zapacit de “espoir de l’anne“, Loeb!

 

Va dati seama ca dupa ce am citit ca acel Saxo VTS albastru a primit de la cea mai critica revista de specialitate nota 10 (si credeti-ma ca nu au fost multe masini cu nota maxima) mi-am luat una identica?????? La fel de albastra 🙂

 

Prin 2002, se hotaraste Citroen Sport sa ii dea drumul masinii Xsara T4, redenumita WRC, prin Campionatul Mondial de Raliuri. Isi aleg doar cateva etape, isi aleg de piloti pe Bug, pe un gogu Loeb si pe tanara speranta Radstrom. Nu prea se pricepeau ei atat de bine la raliuri, isi aleg doar 7 etape si incearca si ei marea cu deshtul…

 

Nah, ca s-au trezit cu Loeb pe prima pozitie! Si au reusit sa il tina pana la capat pe aceeasi pozitie. Inainte de ultimul parc de service, contrar regulamentului, ii schimba rotile lui Loeb in afara zonei permise…

 

Ciudat, castiga Makinen raliul. Loeb ar fi trebuit exclus dar FIA intelegatoare, uitandu-se la timpii de pe probe, ii da doar o penalizare lui Loeb, si o excludere echipei Citroen Sport. 
Noh, nu-i nimic. Urmatoarele etape de asfalt, Loeb e rege, Citroen invinge si au timp sa isi faca calculele pentru 2003.

 

La sfarsitul lui 2002, imi vad cel mai drag pilot (McRae) coleg de echipa cu cel mai bun si cel mai iubit pilot (Loeb). Alaturi de un Sainz, care a venit cu sponsorul principal Movistar.

RALLYE DE SUEDE 2004 PHOTO: FRANCOIS BAUDIN

A urmat macelul pe care il cunoasteti cu totii: prima cursa oficiala a Xsarei WRC inscrisa de echipa oficiala Citroen: locurile 1, 2, si 3 la cel mai greu raliu din lume. Si aici nu poate nimeni sa ma contrazica! Ce e aia Peugeot? Ce e aia Subaru? Ce e aia Mitsubishi? Ce e aia Toyota? Ce e aia VW???? A mai reusit cineva primele trei locuri intr-o etapa de atunci? Si a mai reusit cineva in primul raliu?
Hmmmm…

 

Acum nah, mie mi se pare ciudat un fenomen: suntem niste oameni perfecti sa fim anti orice merge perfect.

 

Toata comunitatea oamenilor de curse din ultimii ani a pornit o dizgratie impotriva celui care castiga cursa dupa cursa, incat a uitat cu cine tine de fapt si pe cine admira mai mult.

 

In 2002 atrageam atentia ca va urma un mare campion mondial in WRC, era vorba de un interviu luat de mine la masa cu Loeb.

 

Mi-au sarit toti in cap, argumentand faptul ca Citroen si Loeb nu au nicio sansa.
Dupa vreo trei ani, deja erau toti mai precauti in argumente. Pentru ca Citroen si Loeb s-a dovedit ca sunt cei mai buni. Si acestia au inceput sa castige cursa dupa cursa!

 

Dar de fapt, istoria acestui post incepe de la necazul meu prin care toti oamenii de curse pe care ii cunosc (in afara de cei de la Citroen Racing), s-au dovedit niste anti-Loeb perfecti.

 

In 2003 si 2004, tineau cu Subaru si cu Solberg! Uitasera ca au trecut si Sainz si McRae pe la Citroen Sport! Apoi au devenit fani Gronholm. Implicit fani Ford! In 2006, desi Loeb castiga din fotoliu un campionat mondial pe o masina care nu se mai producea de doi ani, erau si mai inversunati! Ba chiar deveneau fani Hirvonen si Latvala!

ford-focus-wrc-06

In 2008 s-au calmat un pic lucrurile si s-au impartit fanii in doua tabere: cei care tineau cu Hirvonen/Latvala/Ford si cei care isi aduceau aminte de Gronholm sau de Peugeot, Subaru, etc.

 

Apoi a urmat scandalul cu acest Ogier, pilotul crescut de Citroen, preluat de Sainz (cel care a trecut pe la Citroen si in 2 ani a invatat ce trebuia sa invete) si Hirvonen!

 

Despre Latvala, deja nu mai zicea nimeni nimic din 2011, desi continua sa castige curse.
Acum ne trezim, ca din ura impotriva Citroen/Loeb, toti devin fanii lui Ogier si VW.
Va urez succes la toti!

 

V-as ruga sa va aduceti aminte cum acum doi ani toti il contestati pe Hirvonen, desi Ogier era la Citroen, iar acum il preaslaviti pe Ogier si uitati de Hirvonen, omul cu care tineati mai adineauri!

 

Si sa nu uitati: Lancia are, cica, 10 titluri, iar Citroen ii sufla in ceafa 🙂

FIA si Red Bull Media House ne obliga sa furam!

Postam entuziasmat aseara pe Facebook perechea de vis, Loeb VS Ogier (Citroen VS Volkswagen),  decisa de fani pentru a evolua in paralel pe superspeciala de la Raliul Suediei. Stiti voi, asa cum se intampla si la Sibiu. Organizatorii din Suedia au mai incercat asta acum cativa ani, pentru etapa de campionat national si le-a iesit. Acum, au mers mai departe si le-au oferit fanilor posibilitatea SA STABILEASCA ordinea de start pentru prima proba la o etapa de WRC! Pe langa faptul ca probabil acest lucru este o premiera, pentru care suedezii merita apreciati, aceste perechi de vis stabilite de fani reprezinta realmente un adevarat show, exact ce le lipseste unor raliuri chiar si la nivel de campionat mondial.

 

Aceasi organizatori din Suedia au pregatit totul ca la carte si in colaboarare cu una dintre televiziunile importante (tind sa cred ca este nationala), SVT vor oferi transmisii LIVE de la Raliul Suediei. Bineinteles, organizarea si transmisia fiind oarecum mai facila decat de pe o proba din mijlocul padurii, superspeciala este inclusa in programul transmisiilor live pe siteul celor de la SVT. Afland si lucrul acesta, ma pregateam pentru o seara ca la carte, cu WRC Live, pizza si alte chestii. Din pacate, astazi, prin intermediul contului de Twitter, organizatorii au precizat faptul ca streamingul nu va fi disponibil decat pentru cei ale caror calculatoare se conecteaza la internet cu Ip-uri din Suedia 🙁

 

Dupa indelung trambitata preluare a drepturilor de promovare a WRC de catre Red Bull Media House, despre care se spunea ca o sa imbunatateasca mediatizarea WRC asa cum nimenu nu a mai facut-o pana acum, iata ca FIA si cei de Red Bull ne OBLIGA sa invatam sa furam! Ip-uri de Suedia! De unde naiba facem rost de asa ceva, cand nici macar nu putem sa le cumparam!

sweden rally 2013

Singura metoda va fi aceea sa ne “ascundem curu” , asa cum ne sugereaza unul dintre cele mai cunoscute siteuri de tip proxy, care-ti schimba automat ip-ul intr-unul din alta tara. Acum, problema ramane sa ai noroc sa gasesti un site asemanator, care ti-l schimba cu unul de Suedia! Sau, in cel mai rau caz, va trebui sa asteptam pana a doua zi, cand altcineva va FURA transmisia si o va posta pe Youtube! Acelasi Youtube unde de ani de zile gasim cam tot ce ne intereseaza.

 

Din fericire, rezumatele din WRC vor fi transmise anul acesta si in Romania, pe postul Dolce Sport. Din pacate, (mai mereu spunem asta in Romania cand vine vorba de raliuri) la etapa de la Monte Carlo, de la care nu au difuzat decat rezumatul final si nu si pe cele de la sfarsitul fiecarei zile de concurs,  comentariul…traducerea comentariului in limba romana a scartait foarte mult. La fel si vocea celui care a facut-o, lucru impardonabil la TV. Asa zicea Edwin Keleti, pentru ca eu nu prind Dolce Sport dar acum cu siguranta nici nu voi fi dornic.

 

Asadar, hackeri pasionati de motorsport din Romania, uniti-va! Haideti sa gasim un nenorocit de Ip de Suedia sa putem vedea LIVE transmisia Superspecialei din Suedia. E Loeb versus Ogier! Ogier l-a batut grav azi in calificari si cu siguranta va incerca si diseara s-o faca, daca nu iese in decor 🙂 E al doilea raliu, din cele patru pe care le are in program Loeb in 2013 si cred ca este un moment unic, cu care s-ar putea sa nu ne mai intalnim, desi eu sper ca vom mai avea ocazia !

 

Cum arata un fan la distanta ?

Au fost niste vremuri cand ideea de a merge la un raliu sau pur si simplu pe o proba speciala era o idee buna si nu aveai prea multe probleme in a o pune in practica, ceea ce din pacate astazi nu prea se mai intampla. Pentru multi dintre noi, decizia de a-ti face bagajele in fuga si de a fugi pana la Monte Carlo sau alta etapa de WRC este doar un vis. Cred ca o stiti si voi, nu multi dintre fanii raliurilor sunt binecuvantati cu o slujba foarte bine platita, sau macar cu o slujba, cu parinti bogati si nici o etapa nu trece prin spatele casei lor de la tara. Pentru multi, noul sezon este gata sa inceapa si nu se intrezareste nicio sansa sa ajunga la o etapa din WRC. Cu siguranta, unii sunt lenesi iar altora le este teama de provocarile logistice pe care le presupune o astfel de deplasare. Pentru ca raliurile nu sunt un sport foarte prietenos cu spectatorii, fanii sunt considerati …cel putin « diferiti ». Sunt ei oare obsedati sau pasiunea este prea mare ? Greu de spus.

 

Ce putem noi, dar mai ales eu, sa spunem cand stiu ca Raliul Monte Carlo iarasi va trece pe langa mine privindu-l de la mii de kilometri distanta ? Ce asteptari sa ai de la noul sezon ? Cred ca vorbesc in numele a cel putin cateva sute de mii de oameni care nu pot ajunge pe marginea probelor speciale din WRC, dar care iubesc atat de mult acest sport. Raspunsul este : cine naiba mai stie !

 

Din nou incerc sa raman pozitiv si ma gandesc la acei oameni din anumite cercuri care au niste informatii despre mediatizare, dar mai ales despre cum vor arata programele la TV dedicate WRC. Dar noi, fanii entuziasti habar nu avem. Sunt cateva indicii, bine, sunt mai multe, care ne duc cu gandul la transmisii live nemaivazute la TV sau pe retelele sociale. Momentan, nu avem nimic mai mult decat niste indicii. Ni s-a spus doar ca o sa fie fantastic, fabulos, cam cum a fost saritura lui Felix Baumgartner, si totusi avem ZERO detalii!

Mai mult, de curand am aflat ca de pe contractul dintre Red Bull Media House si FIA lipsesc semnaturile. Bineinteles, si asta este neoficial. Si, bineinteles, cei care cunosc mai multe detalii sunt asigurati de naiba stie cine ca totul este in regula iar ca ultimul pas tine doar de chestiuni avocatesti. Dar, vedeti care este trendul, da ? E vorba ca in ciuda acestor zvonuri, numaratoarea inversa continua. Pana la startul etapei de la Monte Carlo mai sunt 33 de zile, 5 ore si 3 minute si sincer habar nu avem la ce sa ne asteptam in 2013.

 

Fanii raliurilor sunt de regula destul de rabdatori. Foarte rabdatori. Aceasta rabdare a reusit sa tina flacara aprinsa in inimile noastre de cativa ani incoace. Sunt convins ca FIA si Red Bull Media House lucreaza din greu si ca mai sunt doar cateva zile pana cand vor incepe sa apara vestile extraordinare insa aceasta liniste ma sperie. De ce gandesc asa sefii WRC ? Este WRC sau raliul in sine un sport atat de sigur pe sine incat nu are nevoie sa caute noi fani ?

 

Recunosc, cred ca m-am indepartat de subiect si cu siguranta nu sunt cea mai informata persoana despre WRC, dar asta ma face si mai calificat sa pun intrebari. Poate si pentru faptul ca, intr-un fel, reprezint targetul consumatorului/cumparatorului de produse sau servicii oferite de WRC si sponsorii echipelor aflate la start.

 

Asa cum stau lucrurile acum, FIA s-ar putea sa protejeze interesele unora sau pur si simplu nu este pregatita sa vorbeasca despre lucruri nefinalizate, dar chiar nu trebuie sa ne ofere cele mai mici detalii ale unei povesti care poate sa ne inspire si sa ne creeze emotii despre viitorul minunat al WRC.

 

Cei de la VW au facut o treaba extraordinara, adunandu-i pe toti la un loc si punandu-le cate un zambet pe fata, oare FIA poate mentine acest moment cu niste vesti bune in curand ? Raman increzator.

 

Intorcandu-ne la ideea de la inceput, noi, fanii de la distanta, am aprecia foarte mult o mediatizare cat mai buna la TV, radio, abordari cat mai diferite pe retelele sociale dar mai ales, modalitati de a interactiunea cu pilotii pe care-i iubim si respectam atat de mult !

 

La revedere Ford, apreciem implicarea!

 

Faptul ca i-am vazut pe cei de la MINI retragandu-si “implicarea” nu m-a surprins deloc, ba chiar nici nu m-a deranjat atat de mult cum ma asteptam. Din pacate, brusc, cei de la Ford au decis sa-i urmeze, urmand sa-si incheie programul din WRC la sfarsitul acestui sezon. Celebra criza economica si nevoia de a redirectiona bugetul in zone mai profitabile, sunt principalele motive care au stat la baza luarii acestei decizii. Nici macar sosirea celor de la Red Bull si promisiunile unor aparitii mai dese la TV nu i-a facut pe cei de la Ford sa se mai gandeasca.

 

Ce-i drept nici abandonurile, iesirile in decor sau scaparea printre degete a victoriilor sau a punctelor importante de catre Latvala si Solberg nu a ajutat prea mult. Toate astea s-au intamplat intr-un sezon in care Ford si-a anuntat participarea pe ultima suta de metri, gratie eforturilor lui Malcolm Wilson si M-Sport de la inceputul anului.

 

Detaliile acestei retrageri inca nu sunt foarte clare, dar din cate am inteles eu, Ford va continua sa colaboreze cu M-Sport in viitor, cel putin pentru sprijinirea clientilor privati. Asta o insemna oare si ca M-Sport va avea un fel de echipa in 2013? N-am nici cea mai mica idee!

 

Asa cum stau lucrurile acum, vom avea inca un sezon cu doar doi constructori la start, Citroen si Volkswagen. Si, in timp ce Citroen si-a anuntat intentiile pentru un program in WTCC, inca nu se stie daca cei de la Peugeot vor prelua programul francezilor din WRC. La fel de nesigur este si momentul in care Hyundai va lua primul start sau ce au de gand cei de la Toyota.

 

Cel mai curios sunt de modul in care va fi privita aceasta retragerea a Ford de catre cei de la Volkswagen, care au pompat o gramada de bani in programul pentru WRC si vor ajunge sa concureze intr-un campionat mutilat. La fel de interesant ar fi sa vedem ce au de spus cei de la Red Bull Media House despre asta.

 

Gerard Quinn posta aseara pe Twitter faptul ca Ford Motorsport isi va continua restul proiectelor in Europa (aici intra si programul de WTCC), ca va oferi in continuare suport celor de la M-Sport si ca dezvoltarea R5 continua. Cred ca Malcolm Wilson stia mai demult de aceasta retragere din moment ce si-a anuntat intentiile de a face cat mai multe etape de ERC la anul cu Fiesta S2000 apoi cu Fiesta R5 cand va fi gata….

 

In cele 16 sezoane alaturi de M-Sport, masinile Ford au terminat de 208 ori pe podium, au punctat in 156 de etape consecutive, au castigat 52 de raliuri din cele 225 la care au luat startul si au doua titluri de campioni mondiali.

 

Ei bine da, Ford are o istorie impresionanta in raliuri, dar in mare parte asta inseamna exact atat, o istorie. Orice forma de succes in acest sport aproape ca nu mai exista pentru ei de ceva vreme. Si, sa fim seriosi, si cei mai optimistici dintre noi sunt de acord cu faptul ca asocierea unui constructor auto cu WRC nu-i mai aduce asa multe beneficii de marketing in prezent. Oricat de dureroasa ar fi retragerea, decizia este una pe care o putem intelege. Ce mai poti castiga din punct de vedere comercial in zilele noastre din participarea in WRC?

 

Si cand te gandesti cum suna viitorul, VW versus Hyundai din 2014….sau poate cei de la FIA vor face niste schimbari majore si vor incerca o intoarcere in timp?!?

 

Tot ce mai pot eu sa spun ….pacat!

Petter, what the fcuk?

 

Scuzati-mi franceza, dar asta mi-a venit in minte: Petter, what the actual fuck!? Eram la Raliul Iasului care se desfasura concomitent cu Raliul Frantei si am auzit ca Petter Solberg si Jari-Matti Latvala au dat-o din nou in bara. Acest lucru nu m-a surprins deloc, tinand cond de seria lor ghinionista de anul asta, dar mai apoi am aflat ca Petter a avut o iesire in decor destul de serioasa. In continuare nu m-am mirat, stiind faptul ca probele din Franta au destule capcane, mai ales cele din curtea din spate a domnului Sebastien Loeb.

 

Am ajuns acasa si am vazut filmuletele cu iesirea lui Petter si in continuare singurele cuvinte care imi veneau in minte sunt cele din prima propozitie din acest articol. Ce-a facut? A derapat, a cules niste struguri pe capota ( sau aia e o cultura de hamei?), apoi a sarit din nou peste drum, a apasat blana pe acceleratie si a ajuns din nou intr-o vie? Si a mai daramat si un stalp de electricitate trimitandu-i pe localnici in era de piatra?

 

Oare a avut Petter o zi asa slaba sau doar pedala de acceleratie i s-a blocat, in stilul Toyota? Pot sa presupun doar ca a incercat sa iasa de pe zona verde cat de repede se putea, pentru ca pneurile slick de asfalt nu-ti permit sa pierzi prea multe clipe prin iarba, daca nu vrei sa ramai acolo. Ce i-a iesit in cele din urma nu este chiar ce si-a dorit, si a ajuns intr-o a doua vie dupa ce sarit peste drumul principal. Bineinteles, este irelevant sa va mai spun ca probabil Petter nu a avut cea mai buna vizibilitate in acele momente.

 

Mi se pare unul dintre cele mai bizare accidente din acest sezon, chiar daca Ford a avut destule momente asemanatoare in 2012. Pacat de Petter si Chris, dar oricat ar fi de ciudat, acest incident nu inseamna nimic bun pentru ei. Saracul Chris, in acele momente era doar un pasager care probabil zicea “Struguri, struguri, struguri, drum, fuck, stalp…acum ce?!?”. Mult mai putin amuzant este faptul ca cei cativa spectatori au evitat la limita contactul cu stalpul de electricitate aflat in cadere.

 

 

Dirt-Track la Braila – Galerie foto si rezultate finale

Stadionul Municipal din Braila a gazduit in weekendul abia incheiat etapa a IV-a din Campionatul National Individual de Dirt-Track si runda a III-a din Campionatul National pe Perechi. Desi initial ambele runde fusesera anuntate ca fiind cele finale, campionul national din acest sezon l-am aflat doar pentru competitia individuala, in Campionatul National pe Perechi urmand sa aiba loc inca o runda, probabil pe 6 octombrie la Sibiu, data nefiind inca oficializata. 

 

Sambata am plecat catre Braila impreuna cu Mihai, colegul meu, aceasta urmand a fi prima noastra prezenta la o astfel de competitie. Cu ajutorul colegilor de la Motospeed.ro am intrat repede in atmosfera, fiindu-ne prezentati o serie de piloti cat si materialul lor de concurs. Am cunoscut oameni minunati si cu adevarat pasionati de ceea ce fac. Daca ati vedea echipamentul si materialul de concurs al unora dintre piloti ati ramane fara cuvinte! Exista si motociclete moderne in competitie, insa acestea cred ca reprezinta 30% din tot parcul.

 

Cu doar jumatate de ora inainte de startul in concurs fanii au inceput si ei sa isi faca aparitia in tribunele stadionului, in final acestia ajungand la cateva sute. Dupa prezentarea oficiala a pilotilor legitimati la cluburile CSTA Bucuresti, CS Vointa Sibiu, BMF Bulgaria si CSM Braila a sunat soneria care anunta prezenta la start a primilor concurenti. Cu aceasta ocazie am aflat si faptul ca, de la sunetul soneriei pana in momentul startului, pilotii au la dispozitie 2 minute pentru a intra pe pista si a se alinia la start.  

 

Concursul de sambata a reprezentat ultima runda din Campionatul National Individual si a debutat cu 7 manse pentru competitia dedicata juniorilor. Pentru cei care nu sunt foarte familiarizati cu acest sport, o mansa consta in parcurgerea a patru ture de pista de catre patru concurenti, ei fiind punctati in ordinea sosirii cu 3,2,1 si 0 puncte. La finalul manselor se insumeaza punctele obtinute si este desemnat castigatorul etapei. La juniori Gabriel Comanescu a reusit sa ocupe primul loc al podiumului, incoronandu-se totodata si campion national in 2012. Vicecampion este Ionel Valeanu iar pe locul al treilea al clasamentului general a terminat Mihai Mehedintiu.

 

Pilotul care m-a impresionat la juniori, in afara de Gabriel Comanescu, este cel legitimat la CSTA Bucuresti, Adrian Balan, care a revenit cu aceasta ocazie dupa un accident suferit in luna aprilie la mana dreapta. Chiar daca in final a abandonat, el nerefacandu-se complet la mana, Adrian a aratat potentialul si talentul pe care il are in acest sport, insa lipsa acuta a fondurilor pun sub semnul intrebarii continuarea carierei. De fapt, tot lipsa banilor se pare ca a stat la baza recuperarii insuficiente la mana dreapta.

 

Mult asteptatul start la seniori a avut loc in jurul orei 17.00 si nume precum cel al campionului en-titre Alexandru Toma, Fanel Popa, Milen Manev, Chavdar Chernev, Nicolae Dragoman, Florel Ungureanu si multe altele aveau sa rasune in difuzoare. 20 de manse ii asteptau pe seniori si in urma acestora aveam sa cunoastem si noul campion la individual in 2012. Surpriza etapei a constituit-o revenirea pilotului Stanel Gheorghe dupa o absenta de 25 de ani, aparitie aplaudata la scena deschisa de spectatori. Din pacate, evolutia acestuia s-a incheiat prematur dupa o cazatura imediat dupa trecerea liniei de sosire in una dintre manse. Probabil adrenalina obtinerii unui rezultat bun si o clipa de neatentie cum declara si acesta au dus la singurul incident serios de pe pista. Stanel a necesitat ingrijirea medicilor si, desi ne-a dat ceva emotii, fostul campion a iesit pe picioarele sale din ambulanta cu aceasi stare vesela care il caracterizeaza.

Duelurile dintre Toma Alexandru, Fanel Popa, Milen Manev si Chavdar Chernev au ridicat efectiv publicul in picioare si au smuls indelungi aplauze ale audientei. Castigatorul etapei a fost in final Milen Manev, acesta fiind pentru mine si cel mai spectaculos pilot. La egalitate de puncte,14, a terminat si conationalul sau Chavdar Chernev. Pentru ca a fost batut in cursa directa de Milen, acesta a ocupat locul al doilea. Podiumul a fost incheiat de Toma Alexandru care a devenit astfel campion national in 2012 in competitia individuala. Milen nu puncteaza in Campionatul National Individual pentru ca nu este legitimat in cadrul unui club romanesc. Daca nu am tine seama de acest lucru, Milen a terminat la egalitate de puncte, 56, cu Toma in acest an. Vicecampion in 2012 este Fanel Popa iar locul al treilea ii revine sportivului CS Vointa Sibiu, Florel Ungureanu.

 

Trebuie sa remarc din pacate si un gest nepotrivit la aceasta etapa. Podiumul de premiere al etapei a patra a Campionatului National Individual nu s-a tinut, astfel sportivii care au obtinut cele trei locuri la finalul etapei nu au fost premiati. Premierea s-a facut pentru tot campionatul, in speta pentru campionul sezonului, vicecampion si locul al treilea la general, ceea ce nu a fost un lucru deloc rau, insa Milen si Chernev care terminasera etapa pe locul 1 si 2 nu au urcat nicio clipa pe podium si nici nu au primit macar o diploma de participare. Nu stim de ce s-a intamplat acest lucru insa probabil conducerea CSM Braila, responsabili cu organizarea etapei, poate da cateva explicatii.

 

Raspunsul celor doi bulgari nu s-a lasat mult asteptat, acestia parasind stadionul inca de sambata seara, chiar daca a doua zi urma competitia pe echipe. Cei de la CS Vointa Sibiu au luat startul cu o echipa a doua zi, insa imediat dupa prima mansa de concurs un sportiv al echipei s-a retras din competitie in semn de protest pentru evenimentele de sambata, asa cum au declarat si reprezentantii CS Vointa Sibiu printr-un comunicat de presa “CS Vointa Sibiu a hotarat sa protesteze la asa zisa “finala” a Campionatului National de Perechi, impreuna cu sportivii bulgari care au luat aceasta decizie de a parasi competitia pe perechi din cauza proastei organizari a competitiei de individual. Pentru buna desfasurare a competitiei – care nu este finala la perechi – ne-am hotarat retragerea sportivului Ungureanu Florel din competitie in semn de protest la abaterile de la regulament ale competitiei, competitia desfasurandu-se cu un singur sportiv din partea CS Vointa Sibiu – Dragoman Nicolae.

 

In urma acestor evenimente podiumul la finalul zilei a fost ocupat de 1. Alexandru Toma/ Fanel Popa 2. Stefan Popa/ Sorin Popa si 3.Eugen Iancu/ Mihai Mehedintu.

 

Per ansamblu pentru mine a fost o experienta frumoasa. Este un sport extrem de spectaculos si trebuie sa il vedeti live pentru a va convinge. Aveti tribune sa stati jos, nu se percepe taxa de intrare, poti sa vii cu 5 minute inainte de start si poti sa pleci cand vrei. Pe aceasta cale vreau sa felicit pilotii si pe toti cei implicati in acest sport, pentru ca reusesc sa mai mentina in viata aceasta competitie. Si Mihai, colegul meu cu aere de sef, a fost incantat, venind mai mult la insistentele mele, insa la final cuvintele lui au fost: “Foarte frumos Dirt-Track-ul. Are potential!”  

 

[nggallery id=328]

La Drift cu Renault Megane Olympic

  •  1400 € cost intretinere pana la 150.000 km
  • 1.5 dci 110cp /240 Nm
  • 114g CO2
  • cutie automata dublu ambreiaj cu 6 trepte EDC
  • bandouri speciale, badge olimpic, carcasa oglinzi laterale “glossy black”, volan imbracat in piele, centuri de siguranta fata de culoare albastra

 

Pe 25 si 26 August au avut loc, la Constanta, etapa a VI-a a Campionatului de Drift GTT si respectiv a VI-a etapa a Campionatului European King of Europe, asa ca m-am hotarat sa-mi iau o mini vacanta de weekend sa asist la eveniment. Mihai, colegul meu, m-a intrebat daca nu vreau sa testez o masina mai speciala … Speciala? Da, un Renault Megane Olympic, editie limitata lansata cu ocazia Olimpiadei de la Londra. De altfel constructorul francez a si premiat sportivii care au obtinut medalii la jocurile olimpice cu cate un model personalizat cu numele lor. Acest model a fost daruit sportivilor romani care au obtinut medalia de argint.

 

Am lasat propria masina acasa in garaj ca sa descoper ce e cu editia asta limitata. Prima impresie este impactul vizual, masina fiind “badge-uita” cu logo-ul olimpic. Am plecat la drum joi seara, dupa ce am preluat un amic de la aeroportul Otopeni, spre Mamaia, unde aveam facute rezervarile. Megane-ul are cam toate dotarile pe care ti le-ai putea dori de la o compacta hatchback si chiar ceva in plus: cutie de viteze automata cu 6 trepte EDC  despre care o sa vobim mai tarziu.

 

Fiind doar joi, drumul spre mare a fost liber. Cu ocazia aceasta am facut cunostinta cu pseudo autostrada A2 – tronsonul de la Cernavoda la Agigea. Dupa aproximativ 2 ore si putin, cand incepusem deja sa ma obisnuiesc cu portiunea de autostrada a noului tronson si cu masina … am ratat iesirea spre Constanta, naucit si de faptul ca avem (oare?) autostrada A4 … cu care, dupa parcurgerea unui sens giratoriu din capatul A2, am facut cunostinta. Pe parcursul celor aproximativ 250 de km am “abuzat” de cruise control-ul cu care masina este dotata si am ramas placut surprins sa constat ca nu “sare” la accelerare, cum ma asteptam, lucru util in conditii de trafic mai intens unde ai nevoie sa accelerezi peste viteza setata cateodata. La ridicarea piciorului de pe acceleratie sistemul a reintrat in functiune automat.

 

Vineri, a doua zi, am facut cunostinta cu traseul unde s-au desfasurat cele doua etape de drift, aflat in parcarea unui mall din Constanta. De la hotel pana la respectivul centru comercial am folosit din nou Megane-ul automat, unde confortul asigurat de cutie si-a spus din nou cuvantul. Drumul principal din Mamaia era foarte aglomerat si presarat cu sensuri giratorii dese. Am facut cunostinta si cu franele puternic actionate cu ocazia acestui mic drum, o doamna mai grabita nerespectand indicatorul “cedeaza trecerea” de la intrarea intr-un giratoriu. Ce pot sa zic… sunt bune, franele 🙂 iar masina precum si pasagerii acesteia au scapat neatinsi din incident.

 

La circuit cei peste 30 de piloti veniti de prin toata Europa au efectuat antrenamente pentru zilele de concurs. Spre seara a urmat o parada a pilotilor prin Constanta, unde am folosit inca o data dotarile masinii, mai exact trapa, prin intermediul careia am putut sa facem fotografii participantilor.

 

Sambata m-am hotarat sa-i caut o locatie pentru poze masinii, asa ca am pornit spre Cornu, agale si cu ochii in patru. Dupa cateva incercari nereusite, am ajuns undeva spre Navodari, iar ce a iesit puteti admira si voi mai jos, la finalul materialului.

 

Am revenit apoi la circuit, unde calificarile pentru etapa romaneasca stateau sa inceapa. Printre participanti s-au aflat si cativa dintre piloti straini, dar care nu au dat totul, pastrandu-se pentru etapa europeana. Astfel podiumul a fost integral format din piloti autohtoni: locul 3 Catalin Trifan, locul 2 Razvan “DOI” Tica si primul loc Calin Ciortan. A urmat o seara distractiva cu pilotii si cativa prieteni din anturajul acestora pe malul lacului Mamaia despre care nu va pot zice mai multe 🙂 .

 

Duminica agitatie mare, la fel si tempertaura din termometre, dar cel putin drumurile au fost placute din cauza sistemului de climatizare al masinii, care a mers in majoritatea cazurilor pe programul SOFT, acesta facand fata celor 35 de grade Celsius de afara, cu brio. La circuitul improvizat se faceau ultimele ajustari petru a face fata etapei europene. In calificari pilotii nostri au stat bine,  8 din cei 16 calificati fiind romani. Din pacate motorul lui Calin Ciortan a cedat in tura de incalzire a battle-ului din Top16, acesta iesind prematur din concurs, el fiind pe locul 2 general in King of Europe inainte de aceasta etapa si pretendent la titlu. In top 8 au iesit toti pilotii romani, etapa fiind castigata in premiera pentru el de Roman Kolesar din Slovacia, tara unde Calin Ciortan a castigat prima sa etapa europeana. Pe locul 2 s-a clasat maghiarul Adam Kerenyi, iar pe 3 Benjamin Boulbes din Franta. Dupa festivitatea de premiere am petrecut iarasi seara in aceeasi companie deosebita ca si cu o zi mai devreme.

 

A urmat drumul de intoarcere de luni foarte devreme, in care in afara de un comportament usor negativ al masinii la viteze de autostrada pe denivelari si un rasarit superb la Cernavoda nu s-a mai petrecut nimic deosebit. Per total am fost placut surprins de masina, in special de motorul de 1.5 litri turbo diesel de 110 cai putere si 240 Nm, pus in miscare de noua cutie de viteze Renault, botezata “Efficient Dual Cluch”. Trebuie sa mai amintesc faptul ca e singurul Megane cu cutie de viteze automata care intruneste standardul Eco2 de poluare al Renault, cu numai 114 grame de CO2 pe km emise.

 

Testul a fost unul mai special si datorita faptului ca masina era primul model al editiei limitate cu numarul de serie 001. Consumul mixt dupa toata “aventura” de 655 de km a fost de 7 litri la 100 de km, unul decent as spune si care tine cu buzunarul proprietarului. Nu prea sunt Renault-uri la drift dar daca vrei sa te bucuri de o calatorie frumoasa cu siguranta cei de la Renault stiu sa iti indeplineasca aceasta dorinta.

 

[nggallery id=325]

Nepasarea naste monstrii

Doua lucruri intamplate ieri m-au facut sa scriu acest articol. De fapt sunt mai mult niste ganduri de ale mele care sunt asternute pe hartie. Probabil ca daca vestile veneau separat si nu amble in aceasi zi poate nu scriam nimic. Dar cand vezi ca doi oameni pasionati renunta la a face ce isi doreau si iubeau ceva nu e bine si ma face sa ma gandesc. Oare e bine sa iei o asemenea decizie, sau oare e intelept?!

 

Prima veste a venit din partea unui prieten care se ocupa de o anumita arie a motorsportului de la noi din tara care din vorba in vorba ma anunta ca de la anu nu se va mai implica in niciun fel in ceea ce face. Ei si sunt altii va veti gandi. Ei bine rar am vazut asa pasiune la cineva si iubire pentru acest sport cum am vazut la el. Zeci de idei pentru promovare a unui sport cu motor intrat practic in moarte clinica, bani cheltuiti pe deplasari si chiar ganduri de a sprijini el personal cu bani proprii un sportiv cu potential m-au facut sa realizez cat de mult traieste el pentru acest sport cu motor. Firesc a venit intrebarea mea ce s-a intamplat si motivele sunt multe, adunate, asa cum se intampla de cele mai multe ori, picaturile care umplu paharul. Nepasarea celor vizati direct adica, piloti si organizatori, au dat nastere unui monstru care a inceput sa creasca si evident iubirea si pasiunea au fost macinate de acesta. Dar oare acest monstru nu i-a facut lui mai mult bine decat rau? Pentru ca altfel ar fi continuat sa se amageasca singur sa cheltuiasca nervi, timp si bani in continuare degeaba. Neputinta a castigat si monstrul a crescut incet si sigur, dar poate ca totul a fost spre bine. Cu siguranta lucrurile vor merge inainte, nu stiu daca, macar, tot asa chinuite ca pana acum sau de la anu se va termina tot, dar tot cu aceasi siguranta afirm ca dedicatia pe care el a acordat-o acestui sport mai rar va mai fi intalnita.

 

Al doilea anunt bomba a venit din partea lui Gabi Onofrei care printr-un comunicat aparut ieri anunta pilotii ca nu va mai exista campionatul de drift din Romania. De altfel singurul care il aveam si noi, si destul de bine organizat in limita posibilitatilor de acelasi Gabriel Onofrei. Sigur ca iarasi va veti gandi si ce o sa faca altu’. Ei bine nu e chiar asa. Pana acum de ce nu s-a gasit nimeni sa mai faca un campionat cap coada? Au mai fost etape si demo-show-uri de drift organizate de unu si altul, destul de bune unele, dar nu un intreg campionat cu 6-7 etape si cu Gala de Premiere la sfarsitul sezonului. Si el un mare pasionat de motorsport, Gabi a fost atras ca multi altii de acest nou sport aparut si s-a implicat total in drift, chiar participand de foarte multe ori in etapele organizate de el, dar cred ca nu a castigat niciodata o etapa 🙂 asa cum poate se asteptau unii. Sigur ca intotdeauna nu poti multumi pe toata lumea si nu poti fi multumit de toti cu care intri in contact, este inevitabil. Cert este ca din nou indiferenta si modul de tratare a lucrurilor existente, a unora, au contribuit probabil la decizia pe care a luat-o Gabi. Monstrul s-a nascut, a crescut si in final a macinat pasiunea si flacara care alimenta dorinta de a face ceva in acest sport cu motor. Din nou lucrurile vor merge inainte, dar nu stiu daca va mai exista un Gabi Onofrei care sa iubeasca atat de mult acest sport incat sa sustina un intreg campionat.

 

Mie imi pare rau sa vad disparitia inca unui campionat si poate chiar a unui sport cu motor din tara noastra si daca de la anu se mai confirma si disparitia celui de care aminteam mai sus, ma face sa ma gandesc ce va urma… coasta sau poate chiar raliul?      

Contradictii intre declaratiile lui Al-Attiyah si Matton despre preluarea Citroen Racing

Asa cum va spuneam in urma cu doua zile, in presa franceza au aparut niste informatii conform carora cei de la Citroen Racing ar urma sa fie cumparati in toamna de un fond de investitii din Qatar. In cursul aceleasi zile, pagina de Facebook a celor de la Citroen WRT nega existenta unei astfel de posibilitati.

 

Ieri, a fost publicat articolul in revista Autohebdo, initiatoarea acestui zvon. Surprinzator sau nu, avem de a face cu niste declaratii in contradictoriu intre Nasser Al-Attiyah, pilotul din Qatar si Yves Matton, directorul Citroen Racing. Proaspat medaliat cu bronz la proba de tir de la Jocurile Olimpice de la Londra, Al-Attyiah confirma informatiile aparute in presa ” Intotdeauna am fost sustinut de tara mea. Asa este, cei din Qatar au achizitionat Citroen Racing. Tranzactia este una asemanatoare ca cea din cazul echipei de fotbal PSG. Este fantastic ce se intampla si sunt foarte multumit de sprijinul pe care-l am. Este cea mai buna modalitate de promovare a tarii noastre.

 

Intre timp, in Finlanda, acolo unde se desfasoara zilele acestea unul dintre cele mai importante raliuri din sezonul 2012 al WRC, directorul Citroen Racing, Yves Matton neaga aceste informatii, spunand ca nu a fost consultat deloc in aceasta privinta. “Nu stiu de unde au aparut aceste informatii. Bineinteles, avem legaturi puternice cu Nasser si Qatar, dar acestea se rezuma la participarea sa in WRC cu un DS3 si nimic mai mult decat atat. Este oarecum simplu. Nimeni nu poate cumpara Citroen Racing, care este un departament al companiei si nu o societate separata care poate fi vanduta. Este ca si cum cineva ar vrea sa cumpere departamentul de marketing de la Citroen.

 

Citroen a inregistrat pierderi de cel putin 13% in prima jumatate a anului 2012 fata de aceasi perioada a anului trecut. Chiar Matton a recunoscut ca exista mari posibilitati ca bugetul Citroen Racing sa aiba de suferit din aceasta cauza, dar o vanzare este exclusa. “Vom cauta noi parteneri pentru 2013.” a mai adaugat el.

 

Dupa declaratiile sefului Citroen Racing, publicate de catre cei de la Autosport, jurnalistii francezi de la Autohebdo au precizat ca isi mentin afirmatiile conform carora grupul de investitii din Qatar va achizitiona Citroen Racing. Noua nu ne ramane altceva de facut decat sa asteptam Raliul Frantei, presupusul moment in care va fi anuntata aceasta tranzactie. La fel de bine nu putem sa nu ne gandim la celebra expresie ” nu iese fum fara foc”.