Doar doua saptamani ne mai despart de probabil cel mai frumos traseu din Campionatul National de Viteza in Coasta Dunlop. In weekend-ul 22-24 iulie va avea loc Trofeul Sinaia Forever care cuprinde etapele a IX-a (vineri) şi a X-a (duminica) ale acestui campionat, unde sunt asteptati ca in fiecare an un numar impresionant de participanti dar si numerosi spectatori care vor aplauda la scena deschisa evolutiile pilotilor.
Descarca :
Formular inscriere copilot one-event
Instinctul de conservare este probabil cel mai folositor software pe care il avem. Mergi ca nebunul pe proba, te dai jos din masina si spui “Am mers plin acolo”. Dar te uiti pe filmare si vezi ca ai luat piciorul de pe acceleratie. De fapt tu il tineai acolo, apasat, dar instictul a fost mai puternic si a refacut comanda. La fel e si cand vrei sa te arunci in cap in bazin de la 10 metri inaltime. Te cacai zece minute si pana la urma bagi o “bomba”. Si tot la fel ar trebui sa fie si cand injuri un alt sofer care iti taie calea. Si ii arati semnul victoriei injumatatit. Dar atunci prostia ta e mai mare ca instinctul de conservare si dupa ani buni in care ti-ai perfectionat atitudinea de mare dobitoc se intampla inevitabilul. Se dau jos trei handralai din masina, te scot prin geam si iti dau o mama de bataie sora cu moartea. Ti-ai meritat-o. Daca ascultai de instictul de conservare, erai binemersi.
Povesti despre cum s-au schimbat pilotii dupa un accident major am tot auzit. Din pacate am auzit mai mult pareri ale soferilot de strada. Cum ca Porcisteanu a nebun, si el chiar daca ar face-o muci tot la fel de tare ar merge si dupa aceea. Ca Edwin Keleti s-a pleostit dupa accidentul de la Campulung. Ca Raikkonen e si el sarit de pe fix dar oricum nu are stresul banilor. Ideea e ca se vorbeste foarte mult de instinctul de conservare sau de frica unor zone in care poti sa cazi in rapa sau sa te lovesti la viteze mari de pomi sau capeti de pod. Pilotii insa nu sunt atat de ingroziti de accidente care sa le pericliteze viata. Sunt doar corecti si atenti cu posibile astfel de zone… Din ce am vazut eu.
Sincer, din putina mea experienta, pot sa spun ca nu m-am lovit de nicio frica pentru sanatatea mea ci doar ca pocnesc masina. Pe de alta parte s-ar putea ca ea, frica, sa fie acolo fara ca eu sa-mi dau seama. Ceea ce pot sa spun sigur e ca din fata televiorului sau de pe marginea probei se vede cu totul altfel ce face pilotul fata de ce este in sufletul lui.
Cand mi s-a spus ca s-a vazut clar ca m-am enervat si ca am mai umblat la masina de am mers ca nebunul atunci am fost mai linistit in cusca mea. Si masina era aceeasi. La fel e si cu adrenalina. Toata lumea, dar absolut toata lumea imi spune despre adrenalina de care ma bucur eu cand concurez. Ca ei inteleg cat de misto e sa-ti “descarci” adrenalina in felul asta si multe altele despre subiectul asta. Doar eu stau ca prostul si ma minunez ca nu e deloc asa. E mult mai putina adrenalina, mult mai putina nebunie decat spun cei de pe margine. Eu unul ma duc la curse pentru competitie, pentru sport, pentru exclusivitate. Nu pentru adrenalina. Ma duc pentru ca cele mai multe lucruri din afara masinii de concurs ma fac sa ma simt ca un leu in cusca. Iar acolo, intre barile din jurul meu, in scaunul in care nu pot sa ma misc nici un centimetru, ma simt liber. Liber sa iau deciziile cele mai instinctive.
Credit foto: Mircea Rosca
Inainte sa incep eu cursele, cel mai bun prieten al meu, Oliver, incepuse sa-si pregateasca o masina de coasta super puternica. Un Audi A4 de peste 500 de cai. Responsabili erau niste baieti cu numele de DogTuning. Creierul DogTuning era un mare povestitor care te invartea din vorbe in asa fel incat puteai sa juri ca omul stie mai multe ca Tommi Makinen. Ei bine, nu stia!
Si tot sezonul 2009 s-au cacait ei sa vina la o coasta. Masina trebuia sa se bata sus… inspre Onoriu. Eu am luat Ibiza mea lovita si reparata de pe la raliuri si am inceput ca un inconstient direct pe proba sa o incerc. Filosofii de la DogTuning au zis “Nu! Noi nu il lasam pe Oli sa mearga la coasta inainte sa facem sute si sute de kilometri de teste”. Da, asa zice manualul. Eu insa trageam de ei:“ Lasati testele si haideti la coasta! O testati acolo”. Ei nu si nu. O puneau pe platforma si mergeau in Ungaria pe circuit si testau cateva ore incontinuu.
Si veneau de acolo incantati ca au facut mai multi kilometri in regim de concurs decat o sa fac eu vreodata in campionatul de coasta. Si cum au impins de la spate un Lancer de raliu fara sa aiba slick-uri. Si cum au mega giga de date in laptop. Etc etc.
Dar a venit si fatidicul debut al masinii in cursele oficiale din Romania. La Resita. Si cum au ajuns ei cu Audi-ul in parcul de service au navalit toti pe ei. Heinz Goellner, Hepo, Spuderka, toti. Maaaaaama ce masina! Al patrulea Audi. Si ce suspensie, ce motor! Tuna ca o mitraliera.
Si surpriza! Oliver si-a luat-o in cel mai dur mod posibil. L-au batut toti care au avut cat de cat o masina. Inclusiv eu. Nu vreau sa va faceti o impresie gresita. Oli e un pilot excelent. Stiu ce poate pentru ca m-am dat in dreapta lui si in plus, mult din ce stiu eu m-a invatat chiar el. Dar toata pragatirea aceea pe circuit, toate aerele de mare preparator din sanul DogTuning nu au fost decat un mare bull shit.
Mica istorioara e relevanta in mai multe sensuri. O data, cel mai bun test il faci tot pe proba, atunci cand esti concentrat la maximum. Cand ai adversari care fac timpi adevarati. In al doilea rand, nu orice tampitel care a surubarit la un moment dat la un Subaru Impreza e in stare sa construiasca o masina de curse de la zero. Si nu in ultimul rand, una e circuitul unde iesi pe pietris, vine tractorul si te scoate si alta e coasta unde pomii si parapetii sunt langa tine.
E pacat ca toate acest greseli le-a facut Oliver si acum nu mai are acea dorinta flamanda sa participe la coasta. Cred si eu. Dupa mai mult de 50.000 de euro aruncati pe geam mi-ar cam pieri cheful si mie. Asta era o alta invatatura. Nu iti fa masina tare de la inceput! Ia-o mai usor! Rupe-i fasul la o masina de 180 de cai pana nu mai poti scoate nimic din ea. Si dupa aceea ia-ti o Mitsuba. Sa poti sa stai la taclale de la egal la egal cu Iliescu, Giculetz ( stim cine e, nu?), Andronic etc. Desi pare greu de crezut, nici ei nu s-au nascut in Lancer-uri “full Gaetmo”.
Pirelli va aduce, in acest sfarsit de saptamana, o pata suplimentara de culoare in celebrul port din Monte Carlo, cu ocazia celei mai celebre curse din Campionatul Mondial de Formula 1. Aici vor debuta pneurile de compozitie supersoft, cunoscute si sub denumirea de PZero Rosii, pneuri care se potrivesc perfect caracteristicilor strazilor inguste din Principat. Toti pilotii vor avea primul contact cu noile pneuri furnizate de Pirelli in antrenamentele libere programate in ziua de joi, spre deosebire de celelalte etape unde sunt programate vineri.
CIRCUITUL
Circuitul legendar din Monaco are o lungime de 3.340 metri si va fi parcurs de 78 de ori in cursa de duminica. Pirelli a nominalizat pentru aceasta etapa pneurile PZero Rosii (supersoft) pentru a garata pilotilor aderenta maxima pe asfaltul alunecos, strazile fiind deschise traficului normal in fiecare seara dupa desfasurarea antrenamentelor si a calificarilor. Tocmai din aceasta cauza este foarte greu de prezis care va fi nivelul de aderenta in timpul cursei de duminica.
Saint Devote: Masinile franeaza pentru primul viraj al circuitului, decelerand de la 160 km/h in 100m. Utilizarea continua a franelor pe circuitul monegasc genereaza temperaturi extrem de inalte, care se transfera si pneurilor, crescand stresul asupra acestora in ansambul lor, nu doar asupra benzii de rulare.
La iesirea din virajul Casino Square forta aerodinamica care apasa pe masina o poate destabiliza puternic in momentul franarii.
Acul de par Loews, asa cum este el cunoscut, este cel mai lent viraj al sezonului, fiind negociat la doar 47 km/h. Datorita vitezei scazute nu exista practic nicio forta aerodinamica care sa apese asupra masinii, ceea ce inseamna ca pneul dreapta fata suporta toata forta cand trebuie schimbata directia.
Virajul Tabac, primul de dupa celebrul tunel, este unul dintre cele mai dificile puncte ale circuitului. Fiind o zona foarte ingusta, pilotul nu-si poate permite niciun fel de eroare. Monoposturile ajung aici la aproximativ 160 km/h, dezvoltand o acceleratie laterala de 3,31G.
Urmeaza o alta intrare stransa in primul viraj din complexul Swimming Pool. Monoposturile trec peste vibratoare la aproximativ 200 km/h, ceea ce genereaza o acceleratie laterala de 3,65G.
Trecerea fara greseala prin ultima parte a circuitului este vitala pentru obtinerea unui timp bun. Pilotii trebuie sa-si strecoare cu atentie monoposturile printre glisiere de pe margine, franand si virand simultan. Se accelereaza apoi pentru virajul Anthony Noghes, iar apoi se trece din treapta a doua in treapta a treia pentru a dezlantui intreaga putere a motorului pentru linia dreapta de start-sosire pentru un nou tur de pista…
Marele Premiu al Principatului Monaco are un format diferit fata de oricare alta cursa. Antrenamentele libere sunt programate joi, iar ziua de vineri este libera. Tinand cont ca tot programul incepe cu o zi mai repede, echipele sunt supuse unei presiuni marite pentru a-si instala zona de hospitality la timp, acestea avand la dispozitie mai putin de trei zile dupa plecarea din Barcelona. Distanta dintre Barcelona si Monaco este de 400 kilometri.
Pirelli nu face exceptie si pentru cursa din Monaco trebuie sa-si instalaze noul motorhome, in culoarea negru carbon, chiar la capatul portului. Noul motorhome a fost folosit pentru prima oara in Marele Premiu al Turciei, in luna mai a acestui an, fiind construit de la zero, special pentru cursele europene din Formula 1, in Germania.
Motorhome-ul Pirelli este construit prin utilizarea a doua remorci expandabile, cu o zona de ospitalitate intre acestea. Trailerul din stanga gazduieste birourile inginerilor, la etajul superior, plus un birou pentru Mario Isola, directorul de cursa Pirelli. La parter sunt spatii de depozitare si o bucatarie complet echipata, unde serviciul de catering Pirelli produce 150 de portii de mancare zilnic, conform unui meniu foarte variat in care poti gasi absolut tot de la homari si pana la paste.
In partea din dreapta a trailerului, la etaj, se afla biroul lui Paul Hembery – directorul departamentului motorsport de la Pirelli, plus o camera de sedinte, dar si birourile departamentelor de PR si marketing. Sub acest nivel se afla birourile departamenelor de securitate si IT, precum si o zona de stocare.
Zona de catering poate gazdui pana la 50 de persoane in acelasi timp. Mesele sunt decorate cu fete de mese imprimate cu postere Pirelli din anii 1950 – 1960 care fac reclama celor mai celebre produse din acea perioada, asa cum au fost de exemplu anvelopele „Stelvio” Pe pereti sunt fotografii care au aparut in calendarul Pirelli de-a lungul timpului, iar lampile au la baza pneuri adevarate.
O echipa de patru persoane are nevoie de mai putin de 24 de ore pentru a ridica noul motorhome care se va plimba de la un circuit la altul la toate cursele din Europa. In rarele ocazii cand nu este la curse, noul motorhome se „odihneste” la sediul Pirelli din Marea Britanie, locul de unde sunt coordonate activitatile din Formula 1.
Singurul lucru pe care Pirelli nu l-a gasit inca, este un nume pentru noul motorhome. Asa ca, daca aveti orice sugestie, nu ezitati sa ne contactati. 🙂
Noul Blog lansat de Pirelli
Pirelli, furnizorul exclusiv de pneuri in Formula 1 pentru sezoanele 2011 – 2013, va lansa un blog de Formula 1 care va putea fi accesat pe adresa www.pirellif1blog.com. Versiunea din Marea Britanie, disponibila la adresa www.pirellif1blog.co.uk, va contine, printre altele, si comentariile lui Tiff Needell, fost pilot de curse si actualmente prezentatorul emisiunii Fifth Gear de pe Channel 5.
Blogul va permite celor interesati sa arunce o privire in culisele primului sezon pentru Pirelli in Formula 1 si va oferi o perspectiva unica asupra tuturor evenimentelor din paddock.
Fiind scris direct din motorhome-ul Pirelli, amplasat in centrul actiunii la fiecare Grand Prix de Formula 1, blogul va contine si ultimele stiri referitoare la pneuri si va prezenta tot ceea ce se intampla in lumea Pirelli.
Blogul va fi lansat in acest sfarsit de saptamana, cu ocazia Grand Prix-ului de la Monaco, si va fi updatat permanent cu stiri despre evenimentele dintr-un weekend de cursa, dar si cu informatii interesante intre doua etape din calendarul competitional.
Cu fotografii exclusive, opinii pertinente si informatii de ultima ora, pirellif1blog.com va prezenta actualul sezon din Formula 1 dintr-o perspectiva noua si „colorata”, asa cum si pneurile PZero au adus un strop de culoare pe circuit.
pirellif1blog.com completeaza celelalte resurse online unde puteti urmari activitatea Pirelli in primul sezon de la revenirea in Formula 1 ca frunizor oficial de pneuri.
Ultima zi din etapa de la Magny Cours a debutat bine pentru Mihai Marinescu, însă după ce a pornit în cursă de pe a 3-a poziție a grilei a fost nevoit să se mulțumească cu locul cinci la finalul celor 24 de tururi. În clasamentul general al Formulei 2, după 4 din cele 16 curse, pilotul brașovean ocupă locul șase.
Duminică, Mihai a avut o dimineață bună și pe o pistă uscată a reușit să aibă al treilea timp în calificări, cursa a fost însă una dificilă în care a forțat mult în a doua parte. În Formula 2 sunt permise, pe eveniment, două seturi de slick-uri și două seturi de pneuri pentru ploaie. Mihai a folosit un set de slick-uri în calificările pentru cursa de sâmbătă și altul pentru calificările de duminică. Cu acest set utilizat în cea de a doua sesiune de calificări de la Magny Cours a fost nevoit să ruleze și în cursa de duminică. După 23 de tururi în care a mers aproape de limită fiind cel mai rapid pilot de pe pistă în turul 7, pneurile lui Mihai au cedat. În șicană a ieșit de pe pistă din cauza uzurii exagerate a pneurilor și astfel a pierdut o poziție chiar în ultimul tur. Astfel, a doua cursă din etapa franceză s-a materializat cu un loc cinci. Până la următoarea cursă, programată pe 24 iunie la Spa Francorchamps în Belgia, pilotul brașovean va trebui să se mulțumească cu locul șase în clasamentul general.
Clasament general Formula 2 după 4 din 16 curse:
Mihai Marinescu a fost nevoit să se retragă din prima cursă de la Magny Cours, după ce în a doua parte a primului tur a fost acroșat de Jack Clarke. Duminică (15 mai) este programată a doua cursă din etapa franceză și pilotul brașovean are toate șansele să recupereze din ecartul care îl desparte de top 3-ul clasamentului general.
După ce din cauza problemelor de aderență avute în calificări s-a răsucit și a detriorat suspensia spate, Mihai a fost nevoit să se mulțumească cu a 10-a poziție pe grila de start. Atât la calificările pentru prima cursă cât și la cursa propriu-zisă pista a fost aproape tot timpul udă. În aceste condiții de aderență dificilă, Mihai nu se temea că nu va putea recuperea suficient pentru a termina în primii trei, însă nimeni nu putea să prevadă stupidul incident de cursă în care a fost implicat. După ce la jumătatea primului din cele 24 de tururi reușise să urce de pe 10 pe 6, Mihai a fost scos în afara pistei de Jack Clarke care a atins involuntar monopostul brașovenului. Britanicul s-a răsucit și în timp ce monopostul său devenise incontrolabil acesta a lovit mașina cu numărul 9. În urma ieșirii în decor, cea mai importantă avarie suferită de monopostul lui Mihai a fost defectarea cutiei de viteze. Aceasta va fi schimbată până mâine la ora 10:45, când va debuta sesiunea de calificări pentru a doua cursă de la Magny Cours. Startul în cursă se va da la ora României 15:55, iar evoluția lui Mihai Marinescu va putea fi urmărită live pe Sport.ro.
Clasament general după 3 curse din 16
Cu doar trei zile înainte de startul celei de a doua ediţii a Raliului Tîrgu-Mureş, adică a etapei a doua a Campionatului Naţional de Raliuri DUNLOP 2011 (CNRD), organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv (FRAS), pregătirile sunt în toi.
49 de echipaje s-au înscris până acum la startul care se va da vineri, 6 mai, la ora 19:31 din faţa Primăriei – Piaţa Victoriei. Concurenţii mai au însă timp până joi, 5 mai, să completeze formularele de înscriere. Raliul Tîrgu-Mureş-ului va demara în forţă vineri, la ora 19:52, când primul echipaj va parcurge proba Superspecială „Serpentine”1, probă descrisă de mai toţi piloţii care au participat şi anul trecut, la prima ediţie a Raliului Tîrgu-Mureş, drept una dintre cele mai spectaculoase superspeciale ale campionatului.
Lungimea totală a traseului celei de a doua ediţii a Raliului Tîrgu-Mureş este de 420,4 km. Probele speciale, în număr de 8, se întind pe 105,2 km, diferenţa de 315,2 km reprezentând-o distanţa între etape. Împătimiţii de cai putere vor avea parte de mai multe surprize. Printre ele se numără şi o demonstraţie a campionului naţional de raliuri en-titre, Szabo Gergo, demonstraţie ce va avea loc duminică, 8 mai, de la ora 11:00, în parcarea Ambient din Tîrgu-Mureş.
Vă aşteptăm la evenimentul tîrgumureşean cu cei mai mulţi cai putere al anului.
Ioana ROMAN – ofiţer de presă
Despre Valentin Cimpoeru sau Morcov pentru cunoscuti, ar fi foarte multe de spus, dar nu o sa va mai plictisim si astazi cu povesti despre ce pilot extraordinar este el, acest lucru fiind deja binecunoscut. Debutul sezonului 2011 al Campionatului de Viteza in Coasta Dunlop 2011 l-a luat pur si simplu prin surprindere pe Valentin. Un nou traseu in lungime de 5,150km, pregatit de catre organizatorii Muscel Racing Contest in acest an, l-a bulversat pe Morcov care initial se gandea sa isi ia un copilot pentru aceste doua etape, declarandu-ne ca: “E prea mult pentru mine, un simplu pasionat al Vitezei in Coasta care-si descarca adrenalina intr-un cadru organizat. Ma gandeam cum ar fi sa am un copilot pentru acest traseu nou, dar in urma scurtei experiente acumulate in anii trecuti am invatat ca important este sa fi prezent la start si sa incerci tot timpul sa termini cu un rezultat cat mai bun, asa ca un eventual copilot m-ar “ingreuna” in lupta cu colegii mei de clasa .”
In pauza competitionala Morcov s-a pregatit serios pentru noul sezon printr-un program fizic sustinut, ducand o lupta continua cu kilogramele acumulate fiind constient ca orice kilogram in minus conteaza. Morcovmobilul a intrat si el intr-o revizie completa motorul suferind cu aceasta ocazie cateva modificari de ordin tehnic, dar nici partea estetica nu a fost neglijata.
Numarul 33 va fi in acest sezon numarul de concurs cu noroc a lui Valentin care spera sa se concretizeze in cat mai multe podiumuri deoarece orice ratare a podiumului ii va aduce acestuia o pedeapsa constand in 10 flotari pentru fiecare loc departare de podium. Pedeapsa va fi pusa in aplicare in parcul de service de la finalul fiecarei etape. “Sper sa urc cat mai des pe podium la clasa la care iau startul sa scap de aceasta pedeapsa, dar daca nu voi reusi, sunt pregatit sa fac fata sanctiunii” a mai spus Morcov.
Morcov este sprijinit si in acest an de partenerul sau Biedy ServCom.
Acest articol poate fi considerat un pamflet in functie de cat de incruntata ati avut fruntea de dimineata. 🙂
Nu stiu cum fac altii dar eu habar nu am cum se agata o fata. Adica, asa fara sa o cunosti, fara sa ai ceva in comun cu ea. Doar incaperea in care te afli. Ce naiba poti sa-i spui ca sa intri in vorba, nu pot sa-mi imaginez? Ceva care sa fie si interesant dar nu agresiv, sa o faca sa zambeasca dar sa nu fie doar o gluma rasuflata. Stiu ce nu ar trebui sa spui si stiu ca majoritatea celor care se lasa agatate asa nu sunt genul meu. Dar totusi, parca as vrea sa pot sa ies in oras cu gandul ca am o sansa dintr-o mie sa plec dintr-un loc cu o gagica de brat. Si sa nu o conduc doar pana in fata usii. Sa intru… daca ma intelegeti. Si sa plec dimineata. Sau sa plece ea dimineata de la mine. Mi-e indiferent.
Nu, frate! Eu o conduc de 100 de ori pana in fata usii, mergem la teatru, la film, la prieteni si dupa trei luni poate ca am curajul sa o iau de mana. De sarutat sa nici nu-si inchipuie ca o sa indraznesc pentru ca mai degraba ma inrolez in legiunea straina. In sfarsit, trecem cumva si peste examenul sarutului si intram direct in dragostea eterna. In miezul unei relatii full option. All inclusive. Si din momentul ala lucrurile nu au unde sa mearga decat in jos. E clar cum sta treaba la mine in ograda? Asa, la rece, e vai de capul meu! Dar ma uit in jur si cand vad dezastrul din curtea celor mai multi, prind curaj.
Daca stau sa ma gandesc bine, nu am fost pregatit niciodata pentru o relatie de lunga durata. Tehnic vorbind, am reusit sa tin cateva care dupa standardele de azi sunt mai lungi ca majoritatea casatoriilor. Dar e vorba si de a fi fericit, implinit, impacat cu cine esti, cu ce ai langa tine. Si mai ales, sa nu sari ca ars de fiecare data cand ea nu face ce ai vrea tu. Sau are alte pareri. Aici, noi barbatii, sau baietii cu jucarii scumpe, e totuna, suntem praf. Dar rau de tot.
In ultima vreme iar a revenit dorinta aceea. Sa am din nou pe cineva langa mine… mai pe termen lung. Dar e valabila doar pana imi aduc aminte de deosebita mea abilitate de a agata. Si atunci imi zic, nu! Nu o sa fiu niciodata pregatit pentru o relatie de lunga durata pana nu imi exorcizez acest demon al agatului. Dar cum eu prefer sa prind viteza atunci cand vad ca ma filez de doua ore cu cineva fara sa fac vreun pas inspre ea, nu cred ca o sa apuc ziua aceea norocoasa. Si ajung in exact acelasi punct. De cam 18 ani incoace.
Bun, dar ce legatura au toate astea cu motorsportul? Sincer, absolut niciuna. Nu v-ati saturat sa cititi aici doar despre curse si despre masini? Si daca da, are cineva curajul sa-si spuna vreo frica legata de sexul opus?
… Nimeni? Banuiam eu. Revenim de maine la ale noastre!
De cand ma stiu am fost preocupat sa gasesc doza optima de implicare in orice proiect. De multe ori aceasta preocupare, transformata intr-o obsesie, ma tine in loc. Atat de mult vreau sa stiu cat ar trebui sa ma implic si cata detasare sa-mi ingadui incat raman incremenit la inceput de drum.
Se stie, deciziile le luam in primele cinci secunde de la ivirea problemei. Restul timpului il ocupam cu justificari. Culmea e ca se intampla mai des sa ne justificam un raspuns contrar cu cel instinctiv, cu decizia luata imediat. Intervin ratiunea, calculele, ce vor zice ceilalti etc. Sunt multi care isi fac un titlu de glorie din a avea o conduita rationala. Adica ei nu se arunca, cum ar veni, la prima momeala. Ei sunt cumpatati. Vai de capul lor, zic eu! Pentru ca nu-si cultiva instictele, feelingul, intuitia. Si noua, celor pasionati de curse, ne plac cei care-si urmaresc instinctele.
Din acest punct de vedere eu nu am nici un dubiu. Intotdeauna am fost un coleric. Un intuitiv. Mi-a placut sa merg pe prima varianta care-mi vine in minte. Si am preferat sa-mi ascut instinctele si sa invat prin incercare si eroare. Mai ales eroare!
Situatia devine mai complicata atunci cand vorbim de decizii care iti afecteaza o mare parte din viata. Cand te decizi daca sa-ti investesti toate economiile intr-un pont care pare prea frumos ca sa fie adevarat. Sau cand te decizi daca sa te muti in alta tara. Sau cand te decizi daca sa participi in cursele de masini.
Daca iei 5000 de euro din sertarul in care mai ai 20.000 ca sa te dai un curse, nu faci obiectul povestioarei de fata. Esti un norocos si ar trebui sa-ti cheltui cincimea fara remuscari. Dar daca in sertar ai doar 3000 si stii ca o data intrat in iuresul curselor nu te vei opri pana spre 10.000 situatia devine mai delicata.
Cum compari mere cu pere? Cum cuantifici cat merita sa te afunzi pentru o placere, un vis, o pasiune? Cate zile iti permiti sa nu fii cu sufletul langa iubita ta pentru ca te absoarbe pregatirea masinii, probleme logistice, deplasarile in weekend? Cate sacrifici merita sa faci in viata de cuplu sau de familie pentru ca cei din jur sa fie mandri de tine? Copiii tai sa povesteasca cu ochi care stralucesc ca tata lor e pilot. Dar in acelasi timp nu-I poti inscrie la cursurile celei mai scumpe scoli private pe care ti-ai dori-o. Daca ii intrebi pe ei, nici nu se gandesc sa te opresti. Ar fi in stare sa munceasca ei pentru tine dar totusi, tu stii care e adevarata dilema. Deci, cum alegi in cazul asta, de exemplu?
Daca te intreaba cineva cat de mult iti sustii partenerul de viata, tu vei spune ”intotdeauna, oricand are nevoie, il sustin 100% in tot ceea ce isi doreste!”. Asta daca esti la locul tau. Daca si tu ai avioane in cap, cum ca trebuie sa intervii cu mana de fier in pasiunile celuilalt daca observi ca nu sunt “bune”, atunci nu prea mai avem ce vorbi. Inchide articolul asta! Esti naspa!
Este asadar responsabilitatea ta sa decizi cat de departe mergi pentru a-ti face niste placeri sau a-ti implini niste vise. Intr-adevar, fiecare dintre noi are datoria sa-si caute fericirea in orice mod ii este la indemana.
Si dupa aceasta inadmisibil de lunga introducere ajung la problema mea. Merita sa ma mai inham la un sezon de curse sau nu? Merita sa-mi fie capul la cursa urmatoare in loc sa-mi fie la cadoul pentru cineva drag? Merita noptile nedormite, stresul ca raman din nou fara bani, ca trebuie sa-mi depasesc performantele de anul trecut? Sau ar fi mai inteligent sa incerc o abordare mai “laid back” a vietii?
Nu am raspunsul la aceste intrebari si nici nu cred ca o sa le gasesc prea curand. Doua lucruri sunt sigure. Care a fost decizia mea instinctiva si cat de greu imi va fi sa ajung departe daca ma las impiedicat de atatea dileme.
Cu drag, un indecis.
