In decursul zilei de ieri, 19 martie, am primit pe adresa redactiei de la biroul de presa al Federatiei Romane de Automobilism Sportiv, un interviu cu domnul Ovidiu Mazilu, presedintele FRAS, pe care vi-l redam in integralitate in cele ce urmeaza. 

Cât va fi taxa de înscriere la o etapă CNRD?

Ovidiu Mazilu: În Adunarea Generală se stabilesc taxele maxime. Conform Statutului şi a normelor financiare aprobate, organizatorii au libertatea să le scadă. Probabil nu le vor scădea decât dacă vor simţi că numărul de participanţi este mic. De anul acesta se punctează cu o pondere destul de mare numărul de echipaje participante la un raliu, aşadar un număr mic de echipaje participante duce automat la depunctarea raliului. Taxele de înscriere stabilite de Adunarea Generală pentru un raliu de coeficient 1 sunt de 400 de euro. Pentru juniori şi pentru echipajele care participă într-o cupă monomarcă (Dacia sau Suzuki) şi de asemenea pentru cele care participă pe un automobil neomologat cu o singură punte motrice, cuantumul maxim permis pe care-l pot practica organizatorii de raliuri este de 200 de euro. Grila acestor taxe de înscriere maximale se înmulţeşte cu coeficientul raliului.

Cum s-a ajuns la acest cuantum?

O.M.: Acum doi sau trei ani, piloții clujeni de top au propus Adunării Generale o dublare a taxei de înscriere în CNRD. Din diferența de la 200 până la 400 de euro se cerea organizatorului să crească securitatea și să mediatizeze mai bine raliul. Conducerea FRAS nu a fost la vremea respectivă de acord să se deschidă această cutie a Pandorei, chiar dacă scopul părea nobil. Dar “suprataxa” s-a votat, cu mențiunea că pentru echipajele participante pe automobile mai puțin performante și despre care se presupunea că au bugete mai mici, aceasta să rămână tot la 200 de euro. Deoarece promovarea era făcută doar pe plan local și acest buget s-a divizat, s-a decis ca doar 100 de euro din acea suprataxă să rămână la organizatori pentru securitate și mediatizare locală, restul de 100 urmând să compună un fond special, centralizat, destinat mediatizării CNRD în mass-media cu acoperire națională. În fine, anul acesta, la Adunarea Generală, la capitolul norme financiare, o serie de piloți, aducând argumente, au propus pe rând: taxa la clasele 5 și 6 să fie aceeași și anume de 200 de euro. Propunerea NU a întrunit decât 4 voturi “pentru”. Apoi s-a făcut propunerea de majorare la 400 pentru ambele clase și propunerea a fost votată de o mare majoritate, dacă rețin bine, cu doar 4 abțineri. În sfârșit, s-a propus ca taxa să fie majorată și pentru automobilele neomologate 4×4 și o ultimă propunere a fost unitară, ca taxele să fie aceleași pentru toți participanții, cu excepția juniorilor, a cupelor monomarcă și a automobilelor neomologate, altele decât cele 4×4. Ambele propuneri, în această ordine, au întrunit o largă majoritate de voturi.

Către ce proiecte sunt direcționați banii din fondul de promovare?

O.M.: În 2013, eu aş dori să organizăm un concurs de proiecte, un fel de licitație. Încerc de la începutul anului să demarez această acțiune, dar nu am reuşit încă, din foarte multe motive. Unul ar fi că nu se găsesc oamenii care să compună acel juriu de specialişti care să facă selecția despre care am vorbit. Deocamdată nu s-au hotărât nici măcar asupra criteriilor, deşi eu le-am prezentat un material destul de amplu cu toate opțiunile şi variantele posibile. În altă ordine de idei, majoritatea celor pe care-i cunoaştem sunt implicați sub o formă sau alta în diverse alte proiecte alături de unele echipe şi nu ar putea fi echidistanți. Alții ar dori chiar ei sa participe la această “licitație”. În fine, a treia categorie este foarte critică şi pretențioasă, dar când le soliciți lor implicarea, spun că nu au timp. În orice caz, acest lucru nu poate fi lăsat aşa, voi găsi o rezolvare foarte rapidă, iar pentru prima etapă a CNRD am agreat aceeaşi parteneri media, în condițiile contractelor 2012. Anul trecut, din suprataxă s-au strâns aproximativ 9.600 de euro, din acei 100 de euro. Conform cifrelor furnizate de doamna director economic Irina Stoenescu, în anul 2012, FRAS a avut contracte de mediatizare cu posturile România TV si TVR. La România TV, pentru fiecare eveniment s-au realizat două știri, difuzate de cel puțin două-trei ori fiecare, în jurnale diferite: o știre înainte de eveniment (miercuri-joi) și ună după eveniment (duminică-luni). Pentru TVR s-a negociat difuzarea a două știri, de asemenea una înainte și una după eveniment, care să fie difuzate în principalul jurnal de știri al postului (ora 20:00), cu reluări ca și în cazul RTV. Conform cifrelor furnizate de doamna director economic Irina Stoenescu, pentru mediatizare plus filmarea și furnizarea de imagini către televiziuni s-au cheltuit 78.551 RON, adică aproximativ 17.800 de euro. Diferența de la 9.600 euro până la această sumă a fost acoperită de Dunlop, ca partener al FRAS. De menționat că s-au difuzat și circa 10% stiri de la celelalte două campionate susținute de Dunlop, respectiv CNVCD și CNKD.

 Este de așteptat o scădere a numărului de concurenți?

O.M.: Nu m-aş hazarda să fac previziuni. Cert este că nici eu, nici dl. Ștefan Vasile sau dl. Victor Drăgan, nu agreem o taxă mărită, oricare ar fi aceea, nici măcar în viața de zi cu zi. Mă feresc să spun lucrul acesta deoarece am fost acuzați de inițiatorii acestei taxe că am fi populiști și că nimic nu mai este ca pe vremea noastră. Eu spun că sunt mulți cei care nu au azi cât aveam noi acum 15-20 de ani, dar nu despre asta este vorba, nu cred că interesează pe cineva când scoate banii de participare la un raliu cum este președintele, populist sau nu. În fond, administrația FRAS nu păstrează niciun leu din taxele de înscriere la raliu, acestea fiind între piloți și organizatori. În privința suprataxei, am recunoscut sincer în cadrul Adunării Generale că a adus și importante beneficii pentru CNRD, dar recunosc că am propria reticență. Am participat la raliuri ca privat și cred că m-ar fi speriat foarte tare să fie nevoie să plătesc, de exemplu, 800 de euro la Sibiu. Sigur, este o etapă în ERC și presupune costuri mari de organizare, dar eu cred că dacă aș mai concura, m-aș gândi de două ori dacă să iau startul sau nu și, pentru această viziune personală, oricine este liber să mă acuze de populism sau de orice altceva. La urma-urmei, eu nu am drept de vot, dar am pus în vedere celor prezenți să adopte aceste măriri de taxe cu multă precauție, întrucât este improbabil să se mai atingă acele recorduri de participare cu care se mândrea fiecare organizator în ultimii doi ani. Însă, cu siguranță mi-aș dori să nu se întample acest scenariu pesimist, prefer ca reticențele mele să nu aibă nicio legătură cu numărul de participanți la un raliu.

Cum vedeţi ameliorarea acestei situaţii?

O.M.: Eu cred foarte tare în modelul celor de la offroad. Funcționează aproape perfect. De ce să nu fie preluat? Dacă cei de la raliuri ar fi mai uniți, am putea organiza acea “adunare generală” a cluburilor sau, de ce nu, a sportivilor activi în raliuri. Totul depinde de felul cum își acordă ei între ei dreptul de vot. Am spus asta și în Adunarea Generală, am să mai insist, mai ales că tot sportivii de top din Cluj au fost cei care mi-au cerut să mă implic personal în această problemă. După părerea mea, acela ar fi cadrul potrivit în care să se poată studia în amănunt consecințele măririi taxelor, chiar de către ei, cei care le-au propus și le-au votat. În altă ordine de idei, dacă această formă de organizare s-ar materializa, bugetul de media colectat din acea suprataxă va putea fi gestionat direct, chiar de cei care contribuie la el. Sigur, ceea ce noi am adoptat deja este ponderea mare în punctajul raliului, în funcție de numărul de participanți. Pot să sper că, într-un viitor apropiat, organizatorii își vor dimensiona corect taxele, în baza “cererii și a ofertei”. Încercăm să forțăm cumva, administrativ, să se gândească: “Ce e mai bine? Puțini bani din taxe mari sau mulți bani din taxe mici?”. Şi nu este exclus ca în viitor, așa cum afirma și Edwin Keleti, organizatorii să atragă piloții prin diverse facilități, chiar individualizate, cum se întâmplă și în alte țări, nu de ieri sau de azi.