Tag Archives: test

PEUGEOT 3008 GT


 

Pixar al mașinilor

La fiecare nou model Peugeot reușește să impresioneze. Încă încerc să mă lămuresc dacă eu sunt cel ce s-a schimbat sau dacă Peugeot și-a recăpătat chi-ul pierdut acum câteva decenii. Este suficient totuși să vă uitați la vechiul model 3008 ca să vedeți cât de mult s-a schimbat marca. Dacă pentru vechiul model nici nu mă oboseam să ridic ochii din telefon, pentru noul model…phew…vă spun imediat.

 

Noul 3008 a fost prezentat la sfârșitul anului, iar vânzările au început în ianuarie 2017. Acum vine o statistica interesantă, până în martie au fost comandate 100.000 de unități, jumătate dintre ele de către persoane care nu au mai deținut un Peugeot în trecut. Jumătate! Dacă asta nu e marca faptului că faci ceva bine, atunci nu știu ce ar putea fi.

 

 

Acum, obiectiv vorbind, mașina pe care o testăm este una dintre cele mai interesante din clasă. Nu mă pot pronunța vehement asupra frumuseții, pentru că știm cu toții că unor oameni diferiți le plac lucruri diferite, dar pentru mine arată foarte bine. Are cu siguranță cel mai bun interior – aici nu încape discuție.

 

De ce cred că e atât de bună?

 

Pentru că este cu adevărat un ansamblu reușit de lucruri care îmi plac. Să începem cu exteriorul. Cu toții percepeam mașinile produse de Peugeot ca fiind pur feminine (Ne-a învățat Maximilian – 206 e numărul, Peugeot e marca) cu zambetul larg și gol al grilei radiatorului, finețea unghiurilor, farurile care păreau date cu rimel…etc. 3008 este cu totul diferit, deși păstrează din excentricitatea mărcii, este muscular – linia paralelă cu solul formată de capotă cu baza geamurilor, grila înaltă, botul drept. Totul inspiră putere și curaj. Dacă nu aș știi că vine fără tracțiune integrală aș fi sigur că pot urca toți munții cu ea. Combinația în două tonuri de culori – cu plafonul și stâlpii ABC negrii, inserții de crom – emană prospețime și modernism. Îmi plac în mod deosebit stopurile spate venite la 5008 și modul în care fundalul întunecat se amestecă în schema de culoare a mașinii. Magic.

 

Întreg pachetul este de o eleganță subtilă. Este genul de lucru după care te uiți fără să poți arăta exact ce anume te atrage. Este combinația. Este acel ceva.

 

 

Interiorul este pe gustul meu. Un viitor al HUD-urilor și al graficelor curate – gen cel prezentat în filmul Oblivion. Fiecare linie e curată și venită dintr-un viitor unde parca eroarea și veșnicele crashuri și ecrane albastre ale terorii au fost îngropate de un perfecționism electronic. Ador interfața și i-Cockpitul și butoanele de avion. Îmi aduce aminte pe Citroen DS5 – probabil singura altă mașină unde m-am simțit așa – învăluit într-un viitor confortabil, în siguranță și veșnic cu zâmbetul pe față. Am văzut în poze că Audi ar mai face ceva interesant la interioare, dar cum nu am mers cu niciuna nu mă pot pronunța.

 

Îmi place foarte tare volanul mic și știu că am glumit cândva că următoarele Peugeoturi se vor conduce din ceva ce seamănă cu rotița din care reglezi volumul, dar chiar e potrivit. După, toate volanele par așa mari…inutil de mari.

 

 

Grafica de pe sistemul de infotainment este absolut sublimă. Animațiile sunt mai bune ca la unele jocuri video și totul este extrem de plăcut. După o vreme te obișnuiești și cu selectorul de viteze care arată ca un … paloș pe cale să devină erect, dar încă nu a ajuns acolo. Sunt două lucruri care nu îmi plac – sau care sunt ușor deranjante. Padelele de pe volan neterminate – efectiv o padela taiata pe jumate pentru fiecare mașină pare să fi fost strategia aici. Și în al doilea rând că setările de climă necesită prea multe apăsări de butoane. Punând totul pe un singur ecran poate suna ergonomic, dar sacrifică ușurința de operare. Pentru majoritatea lucrurilor e ok, dar eu am găsit asta cu clima ca fiind ușor nepotrivită.

 

 

La drum

 

Nu știu exact cum fac, dar în ultima vreme mi se pare că Peugeot nimerește setarea suspensiei cu o precizie incredibilă. Este ajustată perfect între confort și sportivitate. A nu se înțelege că 3008 este o mașină sportivă, dar este suficient de fermă cât să nu fie un jeleu pe șosea și suficient de confortabilă cât să te simți acasă. Suficient nu e cuvântul potrivit – este mai mult decât decent pe ambele paliere – asta e și surprinzător. Multe mașini sunt 20% confort 80% sportivitate sau invers. 3008 este 70% confort 60% sportivitate.

 

 

Aș face o eternitate de drumuri lungi în mașina asta. Nici nu știu dacă are legătură cu ținuta de drum sau cu vibe-ul pe care mi-l dă interiorul, cert este că este una din mașinile alea din care aproape nu mai vrei să te dai jos. În care vrei să te urci să mergi până la Mega care se află la 500 de metri distanță – doar că tu ocolești parcul ca să ajungi acolo.

 

Chiar mi se întâmplă să văd câte un 3008 în trafic și să mă treacă două gânduri – invidie și apreciere. Dau din cap simbolic – da, ai făcut alegerea corectă.

 

 

Am avut șansa să merg pe zăpadă și să folosesc rotița magică despre care Peugeot spune că înlocuiește sistemul de tracțiune integrală. Practic oferă mai multe moduri de rulare, printre care și teren alunecos și adaptează modul în care sistemul de control al tracțiunii răspunde la teren și la pierderea tracțiunii. O să vă spun realitatea – cateva briz-brizuri electronice nu vor înlocui patru roți motoare niciodată, dar pentru majoritatea situațiilor în care tu sau eu am avea nevoie de așa ceva, tracțiunea integrală e overkill. Face mașina grea, mai gurmandă în ceea ce privește carburantul, mai complicată. Rotița asta e cam tot ce ai nevoie ca să ieși din parcare iarna, ca să te duci la țară să vezi grâul, ca să ajungi aproape de pârtie.

 

Peugeot ne arată că nu și-a pierdut din finețe cu scaunele cu masaj. Acestea au un mod care se numește Cat Paw – gheruțe de pisică și credeți-mă, este 100% ca și cum o pisică ar merge pe spatele tău înainte și înapoi. Epic.

 

 

Îmi place că ușile acoperă pragurile, astfel că nu te murdărești de nororiul prin care ai trecut, când te urci sau când te dai jos din mașină. Chiar nu știu de ce nu e practică comună, dacă nu îmi păsa mergeam singur prin noroi, nu era nevoie să mi-l iau de pe praguri.

 

Concluzie

 

Dacă cineva mi-ar zice să îmi dau Civic-ul și să primesc mașina asta cu condiția să o țin minim 8 ani, nu aș ezita. Chiar este atât de plăcută. Chiar aș cumpăra una. Chiar sper să mergeți la un test-drive dacă sunteți în căutare de o mașină pe clasa asta. Vă promit că veniți curioși și plecați cu un Peugeot.

 

Click aici pentru versiuni.

 

BMW X6 M50d


 

 

O plăcere vinovată

BMW X6 a fost lansat în 2008 și încă de la început a stârnit controverse. Am impresia că la baza conceptului au stat toate solicitările clienților, absolut toate, puse la fiert în aceeași oală. Vedeți, chestia asta nu ar funcționa niciodată în bucătărie – de exemplu mie îmi plac brânza, ciocolata, bacon-ul, carnea de oaie, ouăle, rucola, roșiile uscate, prunele etc. Și sunt o singură persoană. Imaginați-vă cum ar arăta o singură mâncare construită doar din preferințele mele, ca să nu mai vorbesc de ale tuturor.

 

Astfel, e clar că mulți clienți au vrut un SUV, pentru că au nevoie de spațiu și de gardă la sol pentru multele excursii în afara părții carosabile (a se citi au nevoie de o mașină care să spună EU POT, chiar dacă afirmația nu va fi pusă la încercare până la casare). S-a rezolvat. Cineva din public a zis „Și să nu alunece iarna când depășesc viteza legală, deși știu că nu ar trebui și că pun pe toată lumea în pericol”. I-au pus x-drive. Altcineva a zis că vrea lux și eventual să coste mult ca să nu își cumpere orice vânzător de roșii. S-a rezolvat și asta. Și, în final, multă lume a zis că ar vrea să fie sportivă. Vă dați seama privirile de pe fețele inginerilor de la BMW. Vor să fie mare, SUV și să fie și sportiv. E ca și cum ai vrea o societate românească modernă, dar în același timp nu vrei să te prezinți la vot. În fine, după multe luni de scărpinat în cap, cineva a spus „Hai s-o facem și p-asta. Dați-i linii de coupe, întăriți suspensia, puneți motoare puternice și eliberați bestia pe șosea”.

 

 

La prezentarea conceptului mulți s-au arătat sceptici, spunând că făcând pe Professor Utonium din PowerPuff Girls nu poți spera la un rezultat coerent. Nici nu puteau să se înșele mai tare. BMW X6 a început să se vândă ca pâinea caldă și sincer, deseori când stau la semafor la Romană, mă întreb dacă nu cumva în țara asta sunt mai multe X6 ca Dacia Logan.

 

Anii au trecut și BMW X6 a devenit standardul în noua categorie de off-roadere sportive. Generația a doua a fost lansată în 2014, modelul testat de noi primind o serie de optiuni pe care le vom discuta imediat.

 

 

Ceea ce voiam să discut la începutul articolului sunt stereotipurile. Cumva, pe sub toate cifrele vânzărilor, s-a strecurat o pată pe imaginea lui X6. Multe din vocile de pe stradă (care nu au condus unul) vor lansa afirmații spunând că mașina este condusă doar de genul x de oameni și de ăia care… și de ăia care… Adevărul fie spus, nici eu nu sunt un fan al mașinilor exagerat de mari – mi se pare că aduc foarte puțin la spațiul interior pentru costul în poluare, dificultate de manevrare și lipsa agilității. Dar, în tot timpul ăsta cât mi-am format un gust în materie de autoturisme și diverse păreri tranșante despre anumite tipuri de mașini, am avut o dorință ascunsă, o dorință cu numele de X6. Combinația asta între o mașină agilă și sexy și una care poate să se murdărească și să care remorci și chestii, mă atrăgea inexplicabil.

 

 

Cele bune, cele rele și cele extraordinare

 

Noul model aduce modificări binevenite vechii generații de X6. Spun asta pentru că cea mai importantă schimbare a modelelor BMW din ultimul timp nu a constat în LED-uri sau în cine știe ce tehnologii – ci în introducerea instrumentarului digital. Vedeți voi, ceasurile alea galbene de pe mașinile BMW au fost inventate odată cu roata, și, deși ergonomice și funcționale, au îmbătrânit mai repede ca electoratul socialist în fața televizoarelor. În mod deloc surprinzător, noile instrumente de bord sunt desprinse dintr-un vis de vară. Grafica este excelentă, informațiile sunt lizibile, animațiile sunt subtile. Și, peste toate, ador micile detalii la care BMW are grijă. Să vă explic. Grafica de pe instrumente se schimbă în funcție de modul de rulare pe care îl alegeți – EcoPro, Confort, Sport/Sport+. În fiecare dintre modurile astea, informațiile pe care vi le oferă sunt optimizate. În modul sport, vitezometrul devine pur digital (doar cifre) iar accentul este pus pe turometru și pe decongestie, fiind astfel excluse informațiile care nu sunt relevante pentru șofer ca acesta să se poată concentra la viraje. În modul confort (a se citi „Normal” sau „Auto”), cifrele din apropierea acului sunt mărite și accentuate pentru o mai bună vizibilitate. Și în modul EcoPro accentul este pus pe cât de tare (sau de încet) apeși pedala de accelerație. Deseori vă sunt oferite sfaturi pentru optimizarea consumului prin simboluri grafice, în genul „Mergi în EcoPro, dar degeaba dacă o să continui să apeși pe accelerație ca un țăran” sau „Pe bune? Ții cutia de viteze în Sport și cu motorul în EcoPro?”. Mi-a plăcut foarte tare faptul că dacă ai destinația setată pe GPS și mergi în modul EcoPro, pe indicatorul de combustibil veți avea un marcaj care vă arată cât din rezervor va mai fi plin când ajungeți la destinație, păstrând actualul stil de condus.

 

 

Combinația de putere și dinamică cu ideea de economic și diesel este la fel de stranie ca însăși definiția acestei mașini. Consumul stă la un nivel decent de 9l/100 km, cu excepția cazului în care petreci prea mult timp în modul sport, când vortexul din rezervor începe să sugă și viața din tine.

 

În legătură cu modul sport…o denumire mai apropiata de realitate ar fi putut fi HyperSpeed sau Teleport. Modul eliberează toată nebunia motorizării ăsteia, în public. Toată. Vorbim de 381 de cai putere și 740 de Nm cuplu. Ar trebui să fie ilegal. Avem o mașină de peste două tone care atinge suta de kilometri pe oră în 5.1 secunde. Și toată puterea este livrată într-un pachet care nu vrea să te sperie, vrea doar să fii primul la linia orizontului. Provoacă dependență. M-am bucurat ca un copil de accelerațiile succesive și inutile. Dacă s-ar da o lege care să oblige toți producătorii de SUV-uri să folosească același motor, aș spera din suflet ca ăsta să fie motorul pe care îl aleg.

 

 

 

Aventura

 

Am început aventura în spațiul urban, printre clădiri de birouri și claxoane.Printre semafoare nesincronizate și autobuze care nu le respectă. Printre străzi prea înguste și oameni supărați. Încă de la X5 am fost surprins ce efect are o bună izolare fonică asupra sentimentului pe care îl ai într-o mașină. Închiderea ușii pune distanță între tine și problemele lumii. E ca și cum ai fi ajuns deja acasă. Aventura începe într-o vineri la ora 18:00 pe bd. Aerogării. Primul lucru pe care vreau să îl încerc este ceva numit Traffic Jam Assistance. Am citit despre el, ar trebui să preia controlul accelerației și al volanului în situații de trafic intens. Perfect, îmi zic…doar că pe bord îmi apare o notificare care îmi spune că sistemul poate fi folosit doar pe autostradă. Ce?? Pai pe autostradă e rareori trafic aglomerat. Înțelegeam dacă zicea că pot folosi sistemul doar pe Bd. Pipera. Dar pe autostradă? Mă resemnez și încep să folosesc sistemul de cruise-control adaptiv care menține viteza după autoturismul din față și poate frâna până la zero kmph. Dacă petreci mai mult de câteva secunde în staționare, va trebui să apeși butonul de reset al sistemului, dar tot e mai bine decât să mă concentrez la traficul infernal. Sunt liber să butonez telefonul.

 

 

Nu trece mult timp până începe să îmi placă. Deși mare, mașina se comportă bine în oraș. E ușor de parcat cu ajutorul sistemului de camere care îți pot prezenta o imagine de ansamblu a împrejurimilor – practic vezi pe display o imagine de parcă ar fi filmată de o dronă de deasupra mașinii. De asemenea, mașina poate parca autonom, dacă țineți apăsat un buton (da, controlează și vitezele și accelerația). Singura problemă este că parchează automat doar lateral L.

 

Ador faptul că se încălzește în interior imediat. Ador scaunele care pot fi ajustate pe j’demii™ (e un cuvânt franțuzesc care înseamnă „foarte multe”) de axe. Ador cum se simte volanul. Și ador auto-hold-ul. Trebuie să bifați autohold!!! Aș putea să fac naveta spre muncă cu o mașină d-asta.

 

 

Plecăm spre Parcul Național Cozia cu gândul să facem o drumeție. Prima oră a dimineții – rămân meditativ cu ochii în portbagajul mașinii. Rucsac, bețe de drumeție, bocanci de munte. Pare atât de potrivit mașinii ăsteia și totuși nu cred că a văzut foarte des genul ăsta de bagaj.

 

Pe autostradă mi-am dat seama că trebuie neapărat să folosesc cruise-control-ul pentru că altfel ajung la viteze amețitoare fără să îmi dau seama. Este mașina care dă cea mai mică senzație de viteză din câte am văzut. Probabil motorizarea, izolarea fonică și gabaritul ajută, dar, credeți-mă…la 130 kmph poți crede cu ușurință că ai 60 dacă nu ai avea Heads-Up Display. E pentru prima dată când îi înțeleg pe oamenii ăia care merg cu 170 vorbind la telefon. Nu e vina lor. Încerc din nou să folosesc Traffic Jam Assistance. De data aceasta îmi spune că nu funcționează la viteze mai mari de 60 kmph. Frânez, pe autostradă, la 60 de kmph. Din nou eroare. Trebuie să ai o mașină în față. Rămân blocat – efectiv mă uit ca Iohannis la rezultatele alegerilor parlamentare. Mă așteptam la limitări, dar parcă nu îmi vine să cred. Mai are să îmi ceară să fiu încheiat la cămașă și să am întreținerea achitată la zi. E absurd. Știu că sunt modele ale BMW, unde sistemul nu are atâtea limitări. Abia le aștept.

 

Pe drumurile naționale încep să îmi dau seama că dimensiunile mașinii încep să mă streseze. Mi se pare că ocup toată șoseaua. Plus că suspensia mi se pare că ar fi putut fi mai moale. E adevărat că pe Dealul Negru am mers în sport și puteam să jur că sunt într-un hot hatch. Nici un pic de ruliu. O grămadă de cuplu. O grămadă de aderență. Singurul moment în care se simțea greutatea, era la frânare, dar nici atunci suficient. Mă face să mă simt adolescent mașina asta. Sunt în mica mea navetă spațială – e rapidă și turbată, dar în același timp mă simt de parcă aș bea un ceai lângă un șemineu într-o zi de iarnă. E greu de explicat.

 

 

Ajungem în off-road (pentru cei care mi-au dat mașina – a se înțelege un drum forestier, fără prea mari provocări; pentru ceilalți cititori – a se înțelege același lucru, pentru că pragurile M-Sport nu par să se împace cu bolovanii și nu am de gând să pun presiune pe bugetul meu pe 2017). În continuare mi se pare că suspensia e prea dură. Totuși, liniștea asta deplină, peisajul, frigul de afară, confortul…e cumva incredibil. Nici nu îmi vine să cred că urc pe un vârf de munte. Merg într-un adevărat hotel pe roți. Deși am subestimat dificultatea traseului auto, acesta nu face probleme mari. Singura mașină pe care am mai întâlnit-o pe traseu a fost un X5. BMW POWER!!

 

 

Lumina începe să pălească și pe măsură ce urcăm începe să apară zăpada. Senzația de hotel de 5 stele nu se schimbă. Sunt super încântat. Chiar este o mașină care satisface nevoile tuturor (mai puțin celor care trebuie să își parcheze mașina în Militari…lor nu…). Mi-ar fi plăcut ca cei de la BMW să mai renunțe puțin la dinamică în favoarea unei gărzi la sol mai înalte și a unei suspensii mai iertătoare. Este o mașină de două tone și da, e impresionant că se conduce ca un Golf GTI, dar eu aș vrea să pot să ajung oriunde văd cu ochii fără să mă gândesc la bară și la ornamente și la jantele de 700 de inch. Sunt sigur că mulți sunt încântați de genul ăsta de modificări, fie ele și pe genul ăsta de mașină.

 

 

Ajuns pe vârf nu pot să mă gândesc decât că am dreptate. Ar fi păcat să ai o mașină atât de versatilă și să nu ai curiozitatea să explorezi. Eu cred că despre asta e viața, nu doar despre mersul la Mall.

 

* recomand ca mersul pe munte să se facă pe jos, respectiv cu picioarele, dar uneori vrei să pleci la pas dintr-un punct mai înalt, pentru că nu îți ajunge timpul

 

 

Dar…eu cu cine votez?

 

BMW a reușit să facă noul X6 mai spectaculos ca vechiul. M-aș putea descurca cu o mașină ca asta pentru că răspunde atâtor nevoi. Singura întrebare este dacă merită banul motorizarea asta minunată. Și da știu că am lăudat-o. Și chiar sunt dat pe spate de performanțe. Dar la 93.124 euro (cu tot cu TVA – în bază) este cu 18.000 de euro mai scump decât BMW X6 xDrive40d, care este cu doar 0.6 secunde mai lent până la 100 kmph.

 

Eu pot doar să vă spun că este o mașină excelentă, care vă poate duce atât de departe. Nu o țineți doar în parcare pe Dorobanți.

 

 

 

Drive-test Mercedes-Benz GLA 200d


img_0761

 

Bună frumoaso, am impresia că ne-am mai întâlnit

 

Prezentat inițial sub forma unui concept la Salonul Auto de la Shanghai în 2013, GLA a fost lansat în același an la Salonul Auto de la Frankfurt. Acesta reprezintă cel mai mic vehicul mare din oferta Mercedes Benz, și, vă vine să credeți sau nu, acest lucru rezultă și din numele său. Da, și eu am crezut că Mercedes își denumește mașinile extrăgând litere dintr-un vas precum extrage Rădmăneştean bile la 6/49 – complet aleator – PMP, USR, PSD, …ETC. Se pare că nu e chiar așa. Conform noilor standarde Mercedes în nomenclatură, GL reprezintă prefixul pentru orice vehicul off-road/SUV, G-ul venind de la „geländewagen” (a se citi mașină care merge prin noroi cum merge pe asfalt), iar L-ul…L-ul este acolo de umplutură…cam ca ler-ul lui Hrușcă. După primele două caractere urmează ierarhizarea, în ordine alfabetică. Astfel A este cel mai mic.

 

Sunt sigur că în copilărie vi s-a spus că semănați ori cu mama, ori cu tata și vă tot uitați în oglindă și vi se părea că toată lume delirează și că nu aveți nicio treabă cu niciunul din ei…e, cu GLA nu e deloc așa. Seamănă leit cu A-Klass, pe care se bazează. Iar asta e un lucru foarte bun, pentru că A-Klass este extrem de arătos.

 

img_0771

 

Mercedes-Benz încearcă se ne spună, atât prin nomenclatură cât și prin comunicate că GLA este un SUV. Pasionații vă vor spune că este un cross-over compact de lux. Realitatea este că GLA este micuț…este atât de micuț că rivalii săi par dintr-o clasă mai mare. Poate l-au dat părinții devreme la școală. Ideea este că acesta este foarte apropiat de A-Klass ca dimensiuni, beneficiind în schimb de o gardă la sol mai înaltă, o suspensie mai moale și o atitudine mai off-roady. I-ai putea spune A-Klass ALLROAD, dacă denumirea n-ar fi brevetată de un rival.

 

Mergem la un suc pe Dorobanți sau ne cățărăm pe munte?

 

Ok. Să începem cu cele mai stridente atuuri pe care GLA le poate scoate pe masă. Designul exterior…încă îmi amintesc când clasa A era doar un concept și eu salivam pe tastatura calculatorului. Câte forme. Câte linii. GLA este, probabil, cea mai frumoasă mașină din clasă (și sunt un mare fan Evoque). Întoarce capete pe stradă, este mai lată decât pare în poze. Totul pare să curgă, nu avem colțuri, nu avem forme fade. Fiecare element este acolo să încânte ochiul. Nu știu cu ce îl plătesc cei de la Mercedes pe băiatul care le desenează mașinile (probabil în fete virgine sau ceva), dar merită toți banii. Rareori am întâlnit un design curajos care să nu dividă opinii la tot pasul. În cazul lui GLA nu am auzit o părere negativă despre cum arată.

 

img_0776

 

Din anumite unghiuri, mai ales în varianta albă, îmi aduce aminte de elfii din Lord of the Rings. Înțelepți și viteji, deși se luptau cu legiuni de orci împuțiți, totdeauna terminau lupta de ziceai că sunt într-o reclamă la Ariel. Așa calcă și mașinuța asta pe pământ, scârbită de gropi și poluare, cu temere să nu își murdărească jantele…venită parcă din altă lume.

 

În interior lucrurile frumoase continuă. Volanul este foarte plăcut, materialele dau senzația de calitate. Ador orificiile prin care vine aer cald (sau rece, după anotimp). Ador scaunele – care, trebuie să precizez, că au dezavantajul de a crea o senzație de claustrofobie pasagerilor din spate, care nu pot vedea drumul. Habitaclul este plin de LED-uri, care pot fi configurate într-o varietate de culori și intensități. În momentul în care stingi motorul, lumina ambientală schimbă în mod continuu culorile. Parcă te anunță că vine Crăciunul – luminițe, cadouașe, inimioare mov.

 

Întreaga avalanșă de estetică și frumos se oprește brusc în display-ul central. Încerc să mă obișnuiesc cu el de ani buni, dar nu reușesc. Arată ca o ramă fotografică de la un magazin de chinezării. Marginea display-ului este atât de mare că ai putea să o împodobești. Ne bucurăm, totuși, că grafica este de înaltă rezoluție și că meniul este suficient de intuitiv.

 

img_0779

 

În imediata apropiere, găsim senzorii de parcare – o baghetă sticloasă pe care se aprind niște LED-uri în partea stângă sau dreaptă pe măsură ce te apropii de obstacole – cu fața. Indicatorul pentru partea din spate se poate vedea doar în oglinda retrovizoare. Ok, nu am nimic cu alegerea pentru senzori, doar că cei din față nu prea sunt vizibili din cauza display-ului care se interpune între ei și șofer. Mercedes a făcut efortul să creeze în meniul sistemului de infotainment o pagină în care, pe o machetă a mașinii, îți este prezentat în timp real unghiul roților din față, așa că sunt sigur că putea să facă o interfață grafică și pentru senzorii de parcare.

 

Mă bucur că am terminat cu problemele astea două, pentru că îmi stăteau pe limbă. Restul interiorului, în schimb, este excelent. Totul este confortabil și plăcut. Poziția la volan este una înaltă, specifică mașinilor cu prefix GL. În spate este suficient loc pentru diferite chestii și activități.

 

Puteți găsi atenția Mercedes în diferite locuri, cum ar fi capitonaj pe interiorul buzunarelor de la uși, LED-uri, cusuturi, tot felul de ușițe și sertărașe care se închid încet într-o liniște profundă.

 

Ne place la bordul lui GLA.

 

Să mergem și la o plimbare

 

Să vedem și cum se conduce micul GLA. În tot timpul cât am mers cu ea, mi s-a părut că emană o atitudine citadină. Nu am avut ocazia să ies de pe asfalt. Sunt convins că s-ar descurca, în anumite limite. Dar mașina pare să se simtă bine în oraș. Pe străduțe lăturalnice pline de istorie. Șasiul este excelent. Direcția este incisvă…dar lipsită de orice feedback.

 

img_0795

 

Se simte plăcut, suficient de agilă pentru clasa ei. Cutia de viteze este configurată pentru maximul de confort. Toate schimbările se petrec insesizabil. Deși mai are momente de ezitare, acestea sunt rare. Există un ușor delay dacă schimbi în modul manual, dar cine are nevoie de modul manual?

 

Per total este o mașină plăcută în condus…dacă nu ar exista un inconvenient, supărător, dar, din fericire, evitabil: motorizarea.

 

GLA 200d este echipat cu un motor de 2100 cmc, diesel, care produce 134 de cai putere. Din păcate, în versiunea cu tracțiune integrală 4motion, mașina cântărește peste 1600 de kg, ceea ce face caii să pară maltratați. S-ar putea să aveți probleme cu protecția animalelor, dacă alegeți motorizarea asta.

 

img_0800

 

Motorul este zgomotos la ralanti, reușind să înfrângă izolarea fonică a lui Mercedes, iar în mers este…cum să zic…no, ghinion. Graba nu îl caracterizează și dacă ar fi să aibă un motto, acesta ar fi „Grăbește-te încet”.

 

În concluzie, sfatul meu este să nu stricați o mașină bună cu motorizarea cea mai ieftină (și nici a doua cea mai ieftină…se pare că există și GLA180d care nu poate fi cumpărat cu sistemul de tracțiune integrală). Vă rog…sunt atâtea lucruri minunate care vi se pot întâmpla conducând mașina asta, că sunt sigur că nu vreți să povestiți nepoților cum v-ați petrecut adolescența într-o depășire. Scoateți cei 2616 euro în plus pentru GLA220d și bucurați-vă de o mașină excelentă.

 

Final de întâlnire. Sărut în fața ușii de la intrare.

 

Mercedes a reușit să producă cea mai frumoasă mașină din segment într-un pachet compact, drăguț, stilat și cu un interior premium. Nouă ne place. Doar că are nevoie de un motor pe măsură.

 

 

Configurați-vă un model AICI și aflați dacă superbul GLA e suficient de mic pentru a avea loc în bugetul dumneavoastră.

 

 

6000 km de teste pentru pneurile Pirelli


Sesiunea de teste de 12 ore organizată de Pirelli pe circuitul Yas Marina. Sesiunea s-a derulat fără întrerupere pe întreaga durată a zilei, pe o vreme frumoasă și temperaturi ce au pornit de la 24 de grade Celsius (35 grade Celsius la nivelul asfaltului) și au atins 28 de grade, respective 40 de grade la ora prânzului. Stoffel Vandoorne a reușit cel mai bun timp la finalul sesiunii, care a început cu toți piloții rulând câteva tururi pe pneurile de bază pentru a-și verifica set-up ul mașinilor și utilizând pneurile P Zero Roșu supersoft, respectiv P Zero Galben, Soft: pneurile nominalizate pentru Abu Dhabi Grand Prix weekendul trecut.

Pirelli F1 Tires

Testele cu pneurile prototip (noua compoziție ultrasoft și noua construcție a slickurilor pentru față și spate) a început după mai bine de o oră și jumătate de la startul testelor. Echipele au testat câteva potențiale variațiuni ale noului pneu cu compoziție ultrasoft, din care se va face ulterior selecția finală. Pneurile prototip nu au fost marcate cu nicio culoare sau alte marcaje vizibile, în timp ce pneurile de bază au avut culorile obișnuite pe flancuri.

 

Testul a fost „orb”: niciun pilot sau echipă neștiind ce fel de specificație de pneu testează. Pe parcursul sesiunii, echipelor nu li s-a permis să testeze noi componenete sau să schimbe vreo componentă la mașină, atenția fiind asupra pneurilor. Cu suprafața sa netedă, temperaturile ridicate și o mare varietate de viraje tehnice, Abu Dhabi a fost locația perfectă în care să se poată evalua cele mai importante aspect ale comportamentului pneurilor.

 

Sesiunea a început la ora locală 9 și s-a desfășurat până aproape de ora 21.00 fără întrerupere. Acesta a devenit astfel cel mai lung test de grup de o zi în Formula 1 din istorie.

 

Paul Hembery, directorul Pirelli motorsport:Am avut o singură posibilitate când s-a pus problema de a testa pneurile pentru sezonul viitor și suntem satisfăcuți de ceea ce am obținut în urma acestui test, chiar dacă nu am analizat încă toate datele în întregime. Am testat diferite versiuni ale  noii compoziții ultrasoft pentru 2016, care a reprezentat una dintre țintele acestui test. Scopul introducerii pneurilor ultrasoft din 2016 este de a avea o compoziție mai moale (soft) și mai bine concepută pentru circuitele stradale: cu performanțe mai bune decât ultima variantă de pneu supersoft și cu o degradare mai rapidă, în scopul de a permite echipelor să abibă o abordare mult mai agresivă a strategiilor în cursă. Dacă aceasta va genera mai multe opriri sau orice altă strategie diferită este prea devreme să vorbim acum. Vom analiza în întregime datele și telemetria de îndată ce ne vom întoarce la bază. Dar se pare că ne îndreptăm în direcția cea bună: cu siguranță penurile ultrasoft vor oferi mai multe posibilități pentru anumite curse.

 

Au fost de asemenea testate câteva construcții diferite pentru pneurile față și spate.

Cei mai buni timpi ai zilei:

 

Pilot

Echipă

Timp

Tururi

Vandoorne

McLaren

1m44.103s

99

Raikkonen

Ferrari

1m44.456s

56

Ericsson

Sauber

1m44.480s

50

J. Palmer

Lotus

1m44.568s

90

Vettel

Ferrari

1m44.940s

56

Wehrlein

Mercedes

1m45.605s

107

Ricciardo

Red Bull

1m45.805s

57

Verstappen

Toro Rosso

1m45.849s

54

Hulkenberg

Force India

1m45.852s

71

Bottas

Williams

1m45.940s

103

Kvyat

Red Bull

1m46.309s

48

Sainz Jr.

Toro Rosso

1m46.995s

56

Fong

Sauber

1m48.439s

57

Celis Jr

Force India

1m48.545s

65

Haryanto

Manor

1m49.593s

56

King

Manor

1m49.661s

59

Eu sunt noua Honda Civic Type R, incantata de cunostinta!


Saptamana trecuta am avut parte de ziua H, o zi in care Honda Trading Romania si-a prezentat intr-un scurt test dinamic noile sale reprezentante. Si aici vorbim despre modelele Jazz, H-RV si Civic Type R.

Grup-w-1

Honda Jazz a ajuns la a treia generatie, iar firma nipona a pus pe prim plan nevoile clientilor din segmentul B, oferindu-le cel mai mare spatiu la interior din acest segment. Pe parcursul zilei am avut ocazia sa conducem toate cele trei modele, modelul Jazz fiind poate cel mai suprinzator. In primul rand spatiul dedicat locurilor din fata te face sa te simti ca intr-un model de clasa C, distanta dintre cele doua scaune fiind destul de mare. Soferul este rasfatat cu o pozitie de condus perfecta, as putea spune, iar persoanele inalte nu vor avea probleme nici nu spatiul nici nu pozitia la volan. Noul Jazz testat beneficia de un motor de 1300cmc i-VTEC pus in miscare de o cutie de viteze manuala cu 6+1 trepte. De altfel aceasta este singurul motor pe benzina disponibil pe Jazz, insa nu trebuie sa va faceti probleme pentru ca cei 102cp si cei 123Nm fac fata cu brio si la mersul in regim de autostrada, fara a lasa vreo clipa impresia ca se chinuie sa functioneze la viteze mai ridicate. Timoneria consider ca este punctul forte al noilor modele Honda, iar cea de pe Jazz nu face nici ea exceptie, oferind o senzatie placuta conducatorului auto. De asemenea schimbatorul de viteze este pozitionat perfect contribuind si el la ergonomia pozitiei de sofat.

ALL-NEW HONDA JAZZ

La exterior Jazz a suferit cateva procese de restilizare devenind in prezent un automobil atragator si pentru persoanele mai tinere. Partea frontala, complet redesenata, este prima care iti sare in ochi, iar elementele de design accentueaza acum latimea masinii si nu inaltimea asa cum o facea in trecut. Zona laterala a fost si ea modificata, suprafata vitrata fiind micsorata in zona din spate, insa inaltimea masinii, care ofera generosul spatiu interior, nu a fost modificata. Blocurile optice si spoilerul spate au fost si ele redesenate scopul fiind acelasi ca si la partea frontal de a accentua latimea masinii. Totodata, Honda ofera noi culori, mai vii si mai vesele cum a fost si Sunset Orange care scotea foarte bine in evidenta modelul Jazz in lumina soarelui.

 

Cred ca singurul minus al acestei masini il constituie pretul care pentru modelul testat in echiparea Trend ajungea la 15.488 euro (cu TVA). Insa pentru acest pret beneficiezi de o masina care a obtinut 5 stele in cadrul testelor EuroNCAP in 2015, schema de testare fiind schimbata fata de anii precedenti, in prezent conditiile pentru a obtine calificativul maxim au sporit solicitarile pe care un model trebuie sa le indeplineasca.

Grup-w-2

Modelul H-RV nu este nici cal nici magar, adica nu este nici o masina de segment C, dar nici un SUV clasic, este undeva intre. Practic este o masina de segment C cu o garda la sol mai inalta, exact tipul de masina care incepe sa prinda foarte mult in ultima vreme. H-RV iti ofera manevrabilitatea unei masini compacte, dar o vizibilitate sporita si lipsa griji gropilor si a parcarii langa bordura. Inginerii japonezi au incercat inducerea unei forme de coupe printr-un artificiu la partea laterala, mai exact partea vitrata din spate coborand si lasa astfel impresia unei forme coupe. Cu toate acestea spatiul interior este generos si persoanele mai inalte pot calatori fara probleme in spate. Eu chiar am facut testul si intradevar este loc suficient pestru persoane de +1.90m. Timoneria impresioneaza si la H-RV prin precizia cu care se manuieste schimbatorul de viteze si inca o data acesta este pozitionat pentru o pozitie de condus foarte comoda. Amortizoarele sunt unele de tip nou pe modelul H-RV si poarta denumirea de Amplitude Reactive Damper si se aseamana foarte mult cu amortizoarele de tip sport alcatuite din doua arcuri la fel ca in cazul Honda. Personal ce nu mi-a placut la modelul testat a fost cuplul redus de 155Nm al motorului de 1.5 litri benzina si care dadea impresia ca masina se chinuie un pic, dar este adevarat ca am parcurs foarte putini kilometri cu modelul.

Am lasat pentru final evenimentul principal al zilei H si anume prima experienta cu noua Honda Civic Type R.

Civic Type R 04

Nu cred ca puteam gasi o zi mai buna in care sa scriu despre Honda decat ziua de astazi cand sarbatorim ziua in care se nastea inginerul nipon Soichiro Honda, parintele companiei care ii poarta astazi numele. El spunea ca: ”Fara curse Honda nu exista.”, un citat care cred eu ca justifica foarte bine necesitatea existentei unui model precum Honda Civic Type R in gama constructorului. Cinci ani le-a trebuit inginerilor de la Honda sa lanseze un nou model Civic Type R si rezultatul este pe masura asteptarilor. Multi au spus ca atingerea pragului de 40000 de euro de catre acest hot-hatch este prea mult, insa dupa ce afli prin ce procese a trecut in faza de proiectare si ce dotari echipeaza modelul ramai pe ganduri. Am fost suficient de norocos sa merg pana in prezent si cu modelele anterioare ale civic-ului Type R, respectiv EP3 si FN2, cateva dintre ele modificate la extrem si o spun cu toata mana pe inima ca noul Type R este construit in acelasi spirit si iti ofera aceleasi senzatii minunate atunci cand te afli la volanul ei.

Daca fanii aspiratelor isi faceau probleme de trecerea la un motor supralimentat acestia pot sta linistiti pentru ca inginerii de la Honda au avut grija sa ofere fanului Honda aproape aceleasi senzatii ca in cazul aspiratelor. S-a pastrat zona de turatie superioara aceasta aflandu-se la 7000RPM chiar daca vorbim de un motor dotat cu turbo. Sistemul VTEC a fost pastrat imbunatatind raspunsul motorului la turatii joase, dar spre deosebire de modelele anterioare el a fost setat sa functioneze in zonele de turatii joase/ medii pentru a compensa lag-ul turbinei. De aceea momentul in care turbina intra in functiune nu ai parte de kick-ul specific si practic senzatia pe care o ai este aceea a unei masini dotate cu motor aspirat. Transmisia cu 6+1 trepte este bine sincronizata cu motorul, impreuna creand senzatia unei masini aspirate, iar timoneria este de departe perfectiunea intruchipata, cu o cursa a schimbatorului de doar 4cm. Diferentialul mecanic cu alunecare limitata si-a facut si el simtita prezenta in cateva randuri, insa lipsa unui drum foarte virajat l-a facut aproape insesizabil.

Mai sus spuneam de procesele tehnologice prin care a trecut noul model si aici am avut in minte pachetul aerodinamic care echipeaza noul Type R. El este derivat din pachetul aerodionamic folosit in Campionatul Mondial de Turisme (WTCC) si a fost setat in tunelul aerodinamic din Sakura, Japonia acolo unde a fost dezvoltat si modelul de Formula 1. Simularile computerizate coroborate cu testele din tunelul aerodinamic au dus in final la pachetul aerodinamic spectaculos dar si eficient acesta generand portanta negativa, Type R fiind singurul model din clasa lui care se poate lauda cu acest lucru. Podeaua este una plata cu existenta unor scuturi extinse si directionarea evacuarii prin lateralul masinii catre partea din spate si nu clasic pe mijlocul podelei. 

Ca sa intelegeti nivelul de teste la care a fost supus pachetul aerodinamic, grila fata a fost aleasa in urma testarii a nu mai putin de sase forme diferite ale grilei, astfel incat in final fluxul de aer care raceste transmisia, motorul si franele sa fie cel optim.

Tinuta de drum este una care se muleaza perfect conducatorului care isi doreste o masina cu caracter sportiv pe drumurile virajate si care cauta senzatia reprizelor de acceleratie. Iar daca va doriti sa folositi masina si in traficul de zi cu zi o puteti face fara probleme. Secretul care face posibil acest lucru este butonul +R. Primele lucruri care le sezisezi dupa apasarea lui sunt raspunsul acceleratiei mai rapid intarirea amortizoarelor cu aproximativ 30%, dupa care urmeaza scaderea asistarii electronice a directiei si un sistem VSA (adica ESP-ul) mai permisiv.

 

Scaunele sunt aproape ca unele folosite in competitii, adica beneficiezi de sustinerea laterala perfecta atat in zona coapselor, cat si in zona costala, insa ai parte si de confort pentru o calatorie placuta si odihnitoare si sunt prevazute cu echiparea unor centuri de siguranta in 4 sau mai multe puncte. De altfel inginerii de la Honda nu au fost multumiti de niciun model de scaune existente pe piata, cum ar fi de exemplu Recaro, si si-au dezvoltat de la zero propriile scaune pentru acest model.

Civic Type R 29

Sistemul de franare pe puntea fata este unul de top fiind furnizat de Brembo cu discuri de 350mm ventilate si perforate si etrieri cu patru pistonase, iar pe spate s-a optat pentru un sistem cu discuri normale, adica nu ventilate, pentru ca testele au aratat ca este suficient si s-a facut astfel si o economie de 3kg. De altfel masa totala a masinii este de aproximativ 1400kg. Caroseria folosita este cea de Civic normal insa ea a fost intarita in procent de 18% in anumite zone. Vizibilitatea este foarte buna, iar pentru cei care isi fac probleme pentru eleronul de dimensiuni generoase, el este astfel conceput incat sa nici nu il observe in oglina retrovizoare.

Civic Type R 22

Cei de la Honda si-au pastrat inca o data renumele si cei cinci ani de asteptare au meritat pe deplin pentru modelul Type R, iar daca japonezii au reusit sa se ridice la nivelul asteptarilor pentru acest model nu pot decat sa ma gandesc la ce ne-au pregatit pentru noul NSX.     

Energie pura si albastra pentru noul Peugeot 208


Pure Energy este noul slogan pentru noul 208, model varf de lance pe care Peugeot se bazeaza in vanzarile companiei. In urma cu trei ani faceam cunostinta cu noul model al celor de la Peugeot, mult asteptatul 208. La vremea aceea inlocuia modelul 207, care nu a reusit sa se ridice la popularitatea predecesorului 206, si inca de la lansare cel mai tanar leu al celor de la Peugeot s-a bucurat de un real succes, 208 fiind in acest moment cel mai bine vandut model al marcii.

 208 2

Asa cum deja ne-au obisnuit producatorii auto revitalizarea modelelor prin mici elemente estetice si tehnologice adunate sub umbrela denumita facelift anunta intrarea modelului in cea de-a doua sa jumatate de viata.

 

Noul 208, pe care am avut ocazia sa il cunosc in premiera pe 22 septembrie, vine cu o parte frontala redesenata, stopuri care se aliniaza tendintelor actuale cu tehnologie LED, noi pachete de personalizare si 13 nuante de culoare, Orange Power fiind noua nuanta metalizata care a si fost aleasa nuanta de lansare pentru modelul revitalizat. Nu au fost trecute cu vedere nici motorizarile noului 208, care de acum se vor numi BlueHDI cele diesel si PureTECH cele pe benzina. In prezent acestea sunt conforme cu normele de poluare Euro 6, iar acum Peugeot se poate lauda cu cel mai economic motor cu combustie interna din lume, capabil de un consum de 3l/100km si 79g Co2/km.

 

Alaturi de Vali Porcisteanu, campionul national de raliuri din 2011, am dezbatut plusurile si minusurile noului model in scurtul drum catre Conacul dintre Vii, punctul culminant al calatoriei noastre. Motorizati de un 1.6l BlueHDI pus in miscare de o cutie cu cinci trepte am obtinut un consum de 4.8l/100km si am apreciat suspensia si tinuta de drum care a facut fata cu brio gropilor si starii carosabilului precara asa cum ne-am obisnuit sa intalnim in tara noastra.

 208 1

Chiar daca imi place volanul de dimensiune redusa, care se regaseste pe modelul 208, faptul ca nu era imbracat in piele mi-a adus un oarecare disconfort si doar pentru 64e, cat costa optional pe nivelul de echipare Active pe care il avea modelul testat, vi-l recomand fara sa stati pe ganduri. De altfel toate preturile si dotarile noului 208 le puteti gasi aici sau pe site-ul Peugeot. Vali s-a plans de lipsa manerelor de sprijin din plafon care lipseau la modelul testat, acesta fiind modul ales de producatori in a scadea costurile de productie, lucru de altfel pe care l-am mai intalnit si la alte modele ale altor constructori.  

 208 5

Mi-a placut noua culoare Orange Power introdusa de cei de la Peugeot si pe langa noile nuante constructorul ofera pentru 208 si o serie de echipamente care sporesc confortul la volan precum sistemul automat de franare, camera video pentru marsarier si functia Park Assist. Din pacate modelul avut la dispozitie nu era echipat cu aceste dotari asa ca deocamdata nu va pot spune mai multe.

 noul peugeot 208 gti 30th

Pentru ca in urma cu o luna am avut ocazia sa merg in dreapta lui Gabriel Ene, pilot in Campionatul National de Raliuri, la bordul unui Peugeot 208 R2, m-am bucurat sa aflu ca noul Peugeot 208 va fi disponibil si in varianta GTi by Peugeot Sport care ofera o editie limitata 30 anniversary in cinstea modelului legendar 205 GTi.    

Drive test Renault GT-Line 1.2 TCe – 130 CP – EDC


Renault Megane RS este un model care nu mai necesita nicio introducere. Hackback-ul „civil” este de asemenea o masina destul de comuna in orice tara. Ei bine da, nu este greu sa-ti dai seama ca cele doua extreme ale gamei Megane au fost intotdeauna foarte bine acoperite: am avut mereu in fata un hot-hatch impresionant dar si o versiune mult mai practica si eficienta din punct de vedere al carburantului utilizat.

 

Dar intre ele ce avem? Avem ceva care sa satisfaca nevoile celor care-si doresc un amestec al celor doua lumi? Ceva pentru cei care tanjesc dupa emotii dar carora sa nu le pice fata cand se uita la computerul de bord la orice apasare energica a acceleratiei? Hmm, sa stiti ca avem!

 

Renault are in oferta sa versiunea GT Line, care a fost creata cu scopul de a micsora diferentele dintre cele doua modele mentionate mai sus. Si, din mai multe puncte de vedere, celor de la Renault le-a reusit acest lucru.

 

Am testat de-a lungul a trei zile faceliftul din 2014 a lui Megane GT Line. Masina din test era pusa in miscare de un motor pe benzina de 1.2 litri, turbo, care impreuna cu cutia de viteze automata cu doua ambreiaje conlucreaza excelent. Pretul de pornire pentru o configuratie precum cea din testul nostru este de 20.400 euro (tva inclus), insa cu toate optionalele de care dispunea acest model el poate ajunge pana la 23.000 euro, inclusiv tva. Bineinteles, nu este niciun secret, tot timpul veti gasi un discount la dealerii Renault, asa ca noi ne vom concentra pe partea cea mai placuta a unui test.

 O58A9859

Chiar daca noua imagine de marca a lui Laurens van den Acker te impiedica sa incurci producatorul de automobile caruia apartine Megane, schimbarile care nu se vad, aduse odata cu cel de-al doilea facelift, sunt cele care ar trebui sa impresioneze.

 

Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai bun Megane de pana acum. Schimbarile de design sunt inteligente si se imbina foarte bine cu restul masini, in ciuda faptului ca au un aspect foarte corporatist. Noul GT Line a primit un set de jante pe 17 inch si cateva tuse argintii in zonele restilizate, precum spoilerul fata, spate, capota sau hayonul portbagajului.

 

De asemenea, noul GT Line incorporeaza si ultima versiune de R-link, sistemul de infotaiment al celor de la Renault cu ecran touchscreen de 7 inch. Pentru ca numele o sugereaza, la interior vei regasi niste scaune foarte bine profilate, dar si confortabile, un volan foarte placut la atingere imbracat in piele, dar si instrumentar de bord specific modelelor Renault Sport.

 

O data cu noul motor turbo 1.2 tCe pe benzina care dezvolta 97 kW sau 130 de cai putere, vechiul motor pe benzina aspirat de 2 litri a fost pensionat. Acest lucru se datoreaza in special, cred eu, rafinamentului. Noul motor nu te va tine cu capul in scaun, dar nici nu te va enerva. Desigur, are cu 8 kW mai putin decat cel pe care-l inlocuieste, dar este capabil sa dezvolte un cuplu de 205 Nm la 2.000 rpm, in comparatie cu cei 197 Nm la 3.750 rpm ai unitatii anterioare. Rafinamentul noului motor este vizibil pe intreaga plaja de turatii, fiind silentios la mersul in oras si capabil de note joase in afara, fara sa fie grobian.

 O58A9863

In compania cutiei automate de viteze, cu 6 rapoarte si doua ambreiaje, fabricata de Getrag si botezata de francezi EDC (efficient dual clutch), noul Megane GT Line are nevoie de 9,7 secunde pentru a sprinta pana la 100 km/h, in timp ce viteza maxima se opreste in jurul valorii de 200 km/h. EDC-ul alterneaza treptele de viteza eficient fara sa fie cea mai rapida cutie de viteze din lume si reuseste, uneori, sa aduca putin din bucuria unei cutii manuale. Totusi, GT Line simte lipsa unui mod sport pentru cutie, iar schimbarea treptelor in modul manual se face intr-o maniera nefireasca: pentru a retrograda trebuie sa tragi de levier si pentru a schimba in sus, trebuie sa impingi levierul.

 

Megane GT Line are un sistem de amortizoare ceva mai ferm decat o versiune normala si un centru de greutate mai jos cu vreo 30 mm, fara a avea pretentia sa fie considerata o masina sportiva. Tinuta de drum este in consecinta, exact cum spuneam la inceputul acestui material, una echilibrata, reprezentand oarecum o medie intre un Megane normal si un model RS.

 

In ciuda unui ruliu mic in viraje, tinuta de drum a lui GT Line este una neutra, cu un sistem de directie si franare echilibrat. Asa cum o indica designul exterior, caracterul acestei masini este unul potrivit, atat pentru drumurile din oras, cat si cele din afara lui, suspensia avand o cursa suficienta pentru o masina de condus zilnic.

 

In concluzie, pentru un model nu foarte departe de sfarsitul carierei, Megane GT Line ramane o masina competitiva in acest segment aglomerat, iar o parte din merite pot fi acordate celui de-al doilea facelift. GT Line adauga putina sare si piper in gama Megane, fara ca pretul sa fie prohibitiv. Iar pentru cei care considera ca un model francez nu este fiabil, ii rog sa se uite pe planul de service si garantia oferita de Renault.

 

foto: Catalin Oprea – EVLSKILLZ

 

S-a incheiat primul test DTM din Portugalia


Primul test oficial DTM a avut loc in Portugalia pe durata a trei zile, unde cei trei constructori au putut testa pentru prima data dupa pauza competitionala noile modificari aduse modelelor aliniate in cel mai puternic campionat de turisme din lume, conform unei analize amanuntite realizata de revista britanica Autosport. (In cadrul studiului au fost comparate 8 campionate de turisme: BTCC, DTM, Australian V8, ETCC, Argentina’ Super TC2000 Series, STCC, Brazilian V8 Stock Cars si WTCC.)  

DTM Test Portimao

Vremea insorita si temperaturile cuprinse in jurul valorii de 20 de grade celsius de pe circuitul din Portimao, au oferit locul de intanire perfect pentru pilotii si echipele implicate in DTM. Cei de la Audi au parcurs 3600km cu doua modele RS 5 DTM pilotate pe rand de Mattias Ekström, Nico Müller si Mike Rockenfeller. In cadrul testului cei de la Audi au urmarit in principal crearea unei baze de pornire pentru dezvoltarea modelului RS 5 DTM pe parcursul celor doua sesiuni de teste care vor urma.

Portimao (PT) 02th March 2015. BMW Motorsport, Timo Glock (DE) BMW Bank M4 DTM. This image is copyright free for editorial use © BMW AG (103/2015).

BMW a folosit doua modele M4 DTM pilotate de Bruno Spengler, António Félix da Costa, Timo Glock, Tom Blomqvist, Maxime Martin si Martin Tomczyk care au parcurs in total 3000km.

Cei de la Mercedes-Benz au efectuat 283 de tururi aproximativ 1400km cu trei modele Mercedes-AMG C 63 DTM pilotate de Lucas Auer, Pascal Wehrlein si Robert Wickens.

Portimao (PT) 02th March 2015. BMW Motorsport, Martin Tomczyk (DE) BMW M Performance Parts M4 DTM. This image is copyright free for editorial use © BMW AG (103/2015).

Cei trei constructori vor ramane tot in Portugalia pentru cel de-al doilea test oficial DTM, care va avea loc in perioada 25-27 martie, insa la Estoril de aceasta data, iar testul final va avea loc in perioada 14-16 aprilie la Oschersleben.    

S-au incheiat testele DTM de la Jerez


Pregatirile pentru sezonul DTM 2015 deja au inceput iar cei trei constructori BMW, Audi si Mercedes-Benz au avut o sesiune de teste de trei zile pe circuitul catalan Jerez de la Frontera. 

Teste BMW Jerez 2014

In tabara BMW pilotii deja consacrati Marco Wittmann, Augusto Farfus, Maxime Martin, Bruno Spengler, Timo Glock si António Félix da Costa au fost prezenti la volanul modelului M4 DTM, insa alti sapte piloti au avut ocazia de a experimenta pilotajul unui model DTM. Tom Blomqvist, Jack Harvey, Alex Lynn si Sam Bird (Marea Britanie) si pilotii de teste BMW Lucas Luhr (Germania), Robin Frijns (Olanda) si Richie Stanaway (Noua Zeelanda) au avut ocazia sa urce la comenzile modelului M4 DTM. 

Testele s-au axat pe comportamentul sasiului si pneuri. Incepand cu ziua de marti 2 decembrie si continuand inclusiv joi, 4 decembrie, pilotii BMW au parcurs 1,735 tururi si 7,683 kilometri la volanul a patru modele M4 DTM. Echipele de mecanici au testat noi proceduri care ii vor ajuta pentru schimbarile din sezonul 2015 cand weekendul va fi format din doua curse, una sambata si una duminica.  

Teste Audi Jerez 2014

Audi a oferit de asemenea ocazia tinerelor talente sa experimenteze pilotajul la volanul modelului RS 5 DTM. Alex Palou (Spania) – din Euroformula Open, Marco Mapelli si Antonio Giovinazzi (Italia), Dean Stoneman (Marea Britanie) – ex-campion Formula 2 si vicecampion GP3 2014, Nicki Thiim (Danemarca) – din Porsche Supercup si Laurens Vanthoor (Belgia) – castigator al Spa 24 Hours cu Audi R8 LMS, s-au alaturat pilotilor DTM Mattias Ekström, Nico Müller si Miguel Molina cel din urma avand si rolul de profesor pe parcursul testelor.  

Mercedes-Benz a oferit posibilitatea de a testa modelul AMG C-Coupe pentru cinci tineri piloti. Felix Rosenqvist (23, Suedia), Esteban Ocon (18, Franta) – campion Formula 3 2014 si Lucas Auer (20, Austria) au fost rasplatiti prin acest test dupa ce au reusit rezultate in Formula 3 pe monoposturi echipate cu motoare Mercedes-Benz.  Maximilian Götz (28, Germania) este campion Blancpain Sprint Series, titlu castigat cu un model Mercedes-Benz SLS AMG GT3. El nu se afla la primul test DTM, Maximilian facand cunostinta cu modelul AMG C-Coupe in acest an la testul care a avut loc la Lausitzring. Charles Pic (24, Franta) este probabil cel mai titrat pilot el avand 39 de curse in F1 pentru Marussia si Caterham in 2012 si 2013. 

 

2015 DTM calendar*

1st to 3rd May Hockenheimring Baden-Württemberg
29th to 31st May Lausitzring
26th to 28th June Norisring
10th to 12th July Circuit Park Zandvoort (NED)
31st July to 2nd August Red-Bull-Ring (AUT)
28th to 30th August Moscow Raceway (RUS)
11th to 13th September etropolis Motorsport Arena Oschersleben
25th to 27th September Nürburgring
16th to 18th October Hockenheimring Baden-Württemberg

* Subject to approval by FIA and DMSB.

Pirelli a testat noile pneuri pentru sezonul 2015


La ultima sesiune de teste din acest sezon, desfasurata imediat dupa Marele Premiu de la Abu Dhabi, au fost folosite in premiera si pneurile Pirelli dezvoltate pentru 2015. Tinand cont ca nu a fost si o zi speciala dedicata exclusiv testelor de pneuri, fiecare echipa a avut un program independent de teste si nu s-a concentrat exclusiv pe dezvoltarea pneurilor.

 

Fiecare echipa a avut alocate 135 seturi pentru testele din 2014, iar la ultima sesiune din acest sezon au fost alocate 10 seturi din gama folosita anul acesta, plus 10 seturi din gama pentru 2015. Pirelli a adus compozitiile medium, soft si supersoft pentru 2015 in specificatia finala. Toate echipele au testat noile pneuri, care sunt o evolutie a celor folosite in 2014 si nu au mai fost dezvoltate complet de la zero.

 Pirelli F1 Tires

In afara testelor de pneuri, multe echipe au testat componente pentru 2015 si au folosit piloti noi. Sesiunea s-a desfasurat la temperaturi mai ridicate fata de cele din cursa si informatiile adunate nu sunt relevante, comparativ cu cele din timpul Marelui Premiu de Formula 1. Pilotii care au testat noile pneuri P Zero in specificatie 2015 au avut aprecieri pozitive dupa prima iesire pe circuit.

 

Am fost foarte multumiti dupa ce am auzit primele impressi despre noile pneuri, ceea ce inseamna ca imbunatatirile facute au deja un efect. Am facut cateva modificari si noua constructie optimizeaza si mai bine distributia caldurii in pneuri pentru o incalzire uniforma. Acest lucru ofera o performanta mai consistenta si o tractiune mai buna. Si compozitia supersoft a fost imbunatatita, in special pentru rotile spate, pentru a avea o rezistenta mecanica mai buna. Obiectivul nostru pentru pneurile din 2015 ramane acelasi ca si pana acum: sa ofere curse cu doua sau trei opriri la boxe. Unul din cei mai mari factori care influenteaza pneurile este modul in care vor evolua masinile si ne asteptam ca acestea sa fie cu peste o secunda mai rapide pe tur. Desigur acest lucru va avea un impact important asupra comportamentului pneurilor”, a spus Paul Hembery, directorul Pirelli Motorsport.

 Paul Hembery

Informatii din timpul testelor:

 

Ambele zile de teste s-au desfasurat la temperaturi ridicate: marti temperatura asfaltului a fost de 44 grade Celsius, iar cea ambientala de 33 grade Celsius; miercuri temperatura asfaltului a fost de 44 grade Celsius, iar cea ambientala de 32 grade Celsius.

 

Cel mai bun timp a fost stabilit de Pascal Wehrlein care a parcurs un tur de circuit cu timpul de 1m:42,624s cu pneurile de compozitie supersoft (in ziua a doua).

 Pascal Wehrlein

Cel mai mare numar de tururi parcurse in prima zi a fost 114 (Nico Rosberg – Mercedes), iar in ziua a doua 112 (Marcus Ericsson – Sauber).

 

Pneurile pentru 2015 au fost disponibile in versiunile medium, soft si supersoft, iar cele din 2014 au fost disponibile in toate specificatiile. In total s-au parcurs 454 cu pneurile pentru 2015 si 903 tururi cu pneurile folosite anul acesta.

 

Urmatoarea sesiune de teste va avea loc la Jerez, in sudul Spaniei, intre 1 si 4 februarie. Inaintea startului unui nou sezon din Formula 1 vor mai fi inca doua sesiuni la Barcelona pe 19-22 februarie si 26 februarie – 1 martie.

 F1 Abu Dhabi

Timpii inregistrati la teste:

 

Ziua 1

Pos
Driver
Car
Time
Laps
1.
Valtteri Bottas
Williams
1:43.396
80
2.
Kimi Raikkonen
Ferrari
1:43.888
81
3.
Nico Rosberg
MERCEDES AMG PETRONAS
1:44.512
114
4.
Jolyon Palmer
Force India
1:44.516
37
5.
Carlos Sainz
Red Bull
1:45.339
100
6.
Will Stevens
Caterham
1:45.436
102
7.
Charles Pic
Lotus
1:46.167
89
8.
Marcus Ericsson
Sauber
1:46.253
95
9.
Max Verstappen
Toro Rosso
1:47.194
55
10.
Stoffel Vandoorne
McLaren
No time set
3

 

Ziua a 2-a 

Pos
Driver
Car
Time
Laps
1.
Pascal Wehrlein
MERCEDES AMG PETRONAS
1:42.624
96
2.
Raffaele Marciello
Ferrari
1:43.208
91
3.
Max Verstappen
Toro Rosso
1:43.763
78
4.
Marcus Ericsson
Sauber
1:44.551
112
5.
Will Stevens
Caterham
1:44.888
76
6.
Richard Goddard
Force India
1:44.944
89
7.
Daniel Ricciardo
Red Bull
1:45.151
88
8.
Felipe Nasr
Williams
1:45.937
83
9.
Alex Lynn
Lotus
1:46.168
52
10.
Esteban Ocon
Lotus
1:47.013
34
11.
Stoffel Vandoorne
McLaren
No time set
2